Flacăra Iaşului, octombrie 1987 (Anul 43, nr. 12741-12767)

1987-10-01 / nr. 12741

t Proletari din toate­ țârile, fan­fatul\----------IN CUPRINSUL ZIARULUI :-------------. Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XLIV — Nr. 12 741 | Joi, 1 octombrie 1987 | 4 pagini — 50 bani | ________ Atelierul ţesătorie, din ca­drul unităţii 15 a întreprin­derii „Ţesătura", lucrează nu­mai pentru export. Firăreasa Georgeta Nica, din imagine, împlineşte­ 20 de ani de cînd munceşte aţei şi se bucură­ de respectul colegilor pentru activitatea sa Tinereţe, idealuri, răspunderi Cronica lunii septembrie Evenimente interne Radar Sport Pe meridianele globului în spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului. Din primele zile ale ultimului trimestru al anului mm mobilizare pentru lEiâcplinirea ritmică i pian­­M, sa­lei indicatorii Actualul plan cincinal, cel de-a 1 8-lea — hotărîtor pentru înfăptuirea Programului partidului de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a ţării spre comu­nism —, poartă amprenta concepţiei profund ştiinţifice, nova­toare, a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU privind corelaţia strînsă, dialectică dintre dezvoltarea intensivă în economie, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor şi trecerea României, pînă în 1990, la un nou stadiu, superior, cel de ţară socialistă mediu dezvoltată. In această direcţie sunt con­centrate toate forţele, resursele şi preocupările, de aceea trebuie înfăptuite neabătut sarcinile şi obiectivele din toate sectoarele, de aceea trebuie să sporească neabătut eficienţa întregii noastre activităţi şi, prin aceasta, să se obţină o nouă calitate, superioară, a muncii şi a vieţii întregului popor. „Trebuie să facem totul — sublinia secretarul general al parti­dului în cuvîntarea la marea adunare populară din municipiul Tîrgu Mureş — pentru a creşte mai puternic eficienţa econo­mică în toate domeniile, pentru a asigura sporirea avuţiei generale, a venitului naţional — singura cale pentru a dispune de mijloacele necesare în vederea înfăptuirii programelor de dezvoltare şi de ridicare continuă a nivelului de trai mate­rial şi spiritual al întregii naţiuni“. Dmn spiritul acestor aprecieri şi indicaţii sunt chemate să acţioneze şi colectivele de muncă ieşene, mai ales acum, cînd am păşit în octombrie, prima lună a celui de-al IV-lea tri­mestru al anului, o perioadă hotărîtoare pentru onorarea sar­cinilor pe întregul an, pentru a intim­pina astfel Conferinţa Naţională a partidului cu înfăptuiri remarcabile. Chiar dacă bilanţul celor nouă luni trecute din 1987 nu­ este încă încheiat, se poate aprecia că oamenii muncii din­­judeţ, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, răspunzînd chemărilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au realizat suplimentar însemnate cantităţi de produse ale industriei electronice şi electrotehnice, de mecanică fină, ma­şini şi utilaje pentru diverse domenii, ţesături, tricotaje, fire şi fibre chimice etc., au pus în funcţiune noi obiective şi capacităţi de producţie. Aplicarea consecventă a programelor de organizare a muncii şi modernizare a proceselor de pro­ducţie a permis, de asemenea, înnoirea producţiei şi tehno­logiilor, obţinerea unor indicatori înalţi de calitate şi eficienţă , comunică. Relevant este, în special, faptul că ritmurile atinse in cursul lunii septembrie la C.U.G., „Nicolina“, „Teh­noton“, I.M.A.M.U.S., C.F.S., I.F.L., la unele întreprinderi pă­şcănene (Integrata de ing. I.T.P., I.M.M.R.), la Fabrica de încălțăminte Tg. Frumos, la „Victoria“, în multe alte locuri sunt peste nive­lul lunilor anterioare, ceea ce demonstrează că, acolo unde s-a acţionat cu spirit de răspundere revoluţionară, problemele apărute în complexul proces de producţie au fost rezolvate operativ, cu îndrăzneală, în primul rînd prin valorificarea importantelor resurse materiale şi umane interne. Cu­ toate acestea, unele restanţe apărute mai ales în prima parte a anului continuă să se menţină in unele locuri şi la anumiţi indicatori, ceea ce reflectă, în primul rînd, insufi­cienta implicare a organizaţiilor de partid, a comuniştilor din unităţile respective, în rezolvarea problemelor, cedarea în faţa unor dificultăţi previzibile, dar pentru depăşirea cărora nu s-a acţionat corespunzător. „Să pornim permanent de la con­cepţia revoluţionară după care nu există problemă care să poată rezolva!“, arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Iată o indicaţie de mare valoare practică, ce trebuie să devină deviză de acţiune pentru toţi specialiştii, pentru toţi oamenii muncii chemaţi acum să facă totul pentru realizarea ritmică pentr­u continuare la pag.­­ 3 a) CULESUL ŞI SEMĂNATUL - încheiate urgent, prin angajarea tuturor forţelor satelor la fiecare loc de muncă. Din legumicultura, venituri sporite mai multă ordina şi disciplină Legumicultorii de la C.A.P. Ciurea se menţin în fruntea întrecerii pentru obţinerea u­­nei producţii sporite de legu­me. Astfel, acordînd o atenţie deosebită respectării tehnolo­giilor pentru fiecare cultură în parte, ei au reuşit să re­colteze, pînă acum, cantităţi însemnate de legume. Semni­ficativ în acest sens este fap­tui că, prin livrarea produc­ţiei la fondul de stat, legumi­cultorii de aici au obţinut ve­nituri în valoare de 6, mili­oane de lei, depăşind, astfel, prevederile de plan cu aproa­pe sută la sută. în continua­re, irigînd zi şi noapte cul­turile, ei vor mai livra sta­tului legume (vinete, ardei, go­­goşari, castraveţi şi varză) în valoare de peste 2 milioane de lei. Inginerul Mihai Niculiţă, şeful fermei, aprecia că, în fi­ecare zi, se livrează­ beneficia­rului cîte 25—30 de tone de le­gume proaspete. în plin efort pentru efectua­rea la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor din actuala campanie agricolă de toamnă sunt şi mecanizatorii şi coope­ratorii de la C.A.P. Româneşti. După încheierea însămînţării celor 100 de hectare cu plante medicinale şi 150 de hectare cu orz, forţele mecanice din secţia condusă de Nicolae Ma­­covei, care serveşte această u­­nitate, grăbesc finalizarea în­sămînţării grîului pe toate cele 700 de hectare planificate. Timpul fiind destul de înain­tat, conducerea unităţii a luat măsuri pentru intensificarea ritmului de lucru atît la efec­tuarea arăturilor şi pregătirea patului germinativ, cit şi la semănat. De la inginerul Cor­nel Ostafi, preşedintele unită­ţii, aflăm că la pregătirea te­renului sunt mobilizate 9 trac­toare, cu care se lucrează în schimburi prelungite, iar la semănat se acţionează cu 5 se­mănători. Mecanizatorii repar­tizaţi la pregătirea patului ger­minativ au asigurat front de lucru pentru semănători pe 390 de hectare, răminind de arat, în vederea însămînţării, numai 30 de hectare. Terenul fiind în întregime eliberat, şi aceas­tă suprafaţă va fi brăzdată imediat. Desigur, cuvinte de laudă merită toţi mecanizato­rii. Cele mai­ bune rezultate însă le-au obţinut tractoriştii Gheorghe Mărgineanu, Necu­­lai Gagea, Mihai Mărgineanu, Constantin Astegăriţei, Con­stantin Macovei şi Constantin Burduja. Aprecierile asupra muncii desfăşurate de ei, sunt pe deplin justificate, dacă a­­vem în vedere faptul că, la controalele efectuate de către specialişti, de alţi factori cu munci de răspundere în ac­tuala campanie, s-a constatat că zilnic şi-au depăşit viteza ,de lucru planificată, în condi­ţiile respectării indicatorilor de calitate. Şi în timp ce forţele meca­nice grăbesc semănatul griu­lui, cooperatorii, cărora li s-au alăturat şi elevii şi cadrele didactice din comună, sunt pre­zenţi la recoltarea porumbului, a sfeclei de zahăr şi a fruc­telor. De menţionat că ei au finalizat culesul strugurilor de pe toate cele 52 de hectare, lucrare la care o contribuţie deosebită şi-au adus membrii echipei conduse de Dumitru Tom­a, între culegători este o adevărată întrecere. La aceas­tă acţiune sunt prezenţi, zil­nic, peste 680 de cooperatori. Aşa se şi explică faptul că, pînă acum, s-a recoltat porum- ANDREI BRATU (continuare în pag. a 3-a) La C.A.P. Podu Iloaiei, pentru transportul porumbului la baza de recepţie sunt folosite şi atelajele În silozuri, bogate rezerve de nutreţuri Crescătorii de animale de la ferma zootehnică Ruginoasa a I.A.S. Tg. Frumos se află în plin efort de strîngere şi însi­­lozare a furajelor pentru iarnă. Din datele oferite de şeful de fermă, inginerul Vasile Plă­mădeală, corespondentului, nos­tru Dumitru Păpu­şoiu, rezultă că zootehni­ştii de aici şi-au asigurat faţă de necesar cu 300 de tone mai mult fin şi au însilozat 5 000 de tone de porumb de cultură dublă, cu 2 500 de tone peste prevederi, în prezent, ei grăbesc însiloza­­rea sfeclei furajere (au fost deja însilozate 400 de tone) şi se pregătesc pentru a pune în si­loz cocenii de porumb în ames­tec cu borhot. în fruntea tu­turor acestor acţiuni se află mecanizatorii Mihai Hulei, Ioan Juddi şi Costache G­recu. in­ produs este gata, trebuie să ai altele la minte şi pe planşetă“ In biroul său, plin cu mostre de ţesături, am stat de vorbă, zilele trecute, cu ing. Const. Ropota, şeful compartimentu­lui de cercetare din cadrul întreprinderii seessss de mătasa „Vic­toria“. Ne-a prezen­tat cîteva, cu neas­­cunsă bucurie. „Pen­tru aceasta, denumită „Despa“, realizată de­ocamdată în 3—4 va- *"■ ”IM“’ riante, ne spunea dînsul, în­treprinderea a şi încheiat con­tracte cu­ beneficiarii. N-am mai obţinut­­ pînă acum ceva similar ; ţesătura (gofrată, în mai multe contexturi şi cu­lori — n.n.) a produs la con­tractări o impresie cu totul de­osebită“. Cu numeroase alte bucăţi de ţesături în faţă — tot rezul­tate de ultimă oră ale mun­cii de cercetare uzinală, ing. Ropotă ne vorbeşte despre spe­cificu­­ acestei munci, în ge­neral, şi în special în cîmpul creaţiei de noi articole, în do­meniul producţiei de mătase artificială, întreprinderea nu se mai putea limita la fabricarea de ţesături pentru căptuşeli, ca pînă ■ mai anii trecuţi, mai ales că era imperios necesar ca valoarea producţiei marfa să sporească de la an la an pe aceleaşi capacităţi de produc­ţie. A fost un o­■■­­­biectiv pe care şi cercetarea uzinală şi l-a asumat cu întrea­ga răspundere. Pu­ternic stimulaţi de orientările şi indi­______caţiile date de to­■..... varasul NICOLAE CEAUŞESCU şi cu prilejul Congresului al III-lea al edu­caţiei politice şi culturii socia­liste, de înţelegerea şi spriji­nul susţinut de care­­ s-a p­bit- MARIA CIOBOTARU (continuare în pag. a 3-a) • • Ziua internaţională a muzicii Interviu cu prof univ. GEORGE PASCU — Prima zi din octombrie, sărbătoare a muzicii şi muzi­cienilor, a iubitorilor unei arte al cărei limbaj universal chea­mă la înţelegere între popoare, la pace. Ce semnificaţie poate avea — dincolo de o repeta­bilă convenţie — această zi­! — In lume se sărbătoreşte, astăzi, Ziua internaţională a muzicii, prilej pentru a subli­nia forţa neasemuită a acestei arte asupra oamenilor, asupra popoarelor. Puterea ei rezidă în faptul că înainte de a fi o plăsmuire a spiritului uman, cu virtuţi care o aşază în fruntea artelor, muzica este şi din limbaj. Un limbaj metafo­ric, înţeles de oricine, din ori­ce parte a globului. Aceasta înseamnă că ea uneşte po­poarele în tendinţa lor de a găsi calea binelui, calea păcii. — Muzica şi muzicienii la­şului de azi cum marchează sărbătoarea­! — Iaşul sărbătoreşte această zi prin­ deschiderea festivă a stagiunii permanente organiza­te de Conservatorul „George Enescu“, manifestare amplă care va dărui periodic con­certe, recitaluri şi serate mu­zicale, alături de concerte­­lecţii adresate diferitelor cate- ALEXANDRA HASAN (continuare în pag. a 3-a) •

Next