Flacăra Iaşului, decembrie 1987 (Anul 43, nr. 12793-12819)
1987-12-01 / nr. 12793
PAGINA A II-A------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- CRONICA LUNII Penultima etapă a celui de-al doilea an al actualului cincinal a înscris în cronica ţării evenimente politice de Însemnătate deosebită pentru înfăptuirea programelor de dezvoltare multilaterală a patriei, pentru transpunerea neabătută în viaţă a istoricelor hotăriri adoptate de Congresul al XlII-lea al partidului. In prim-planul acestor evenimente se înscriu alegerile de deputaţi în consiliile populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi Sectorului agricol Ilfov, orăşeneşti şi comunale de la 15 noiembrie. Desfăşurate, într-o atmosferă de înaltă responsabilitate, de profundă angajare revoluţionară şi patriotică, alegerile de la 15 noiembrie au reprezentat o puternică afirmare a unităţii întregului popor în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, exprimînd încă o dată adeziunea deplină , a cetăţenilor patriei la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. Aşa cum s-a apreciat în şedinţa Consiliului de Stat şi in şedinţa Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, desfăşurate luni, 16 noiembrie, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, participarea masivă a cetăţenilor la alegeri, voturile acordate candidaţilor F.D.U.S. constituie o puternică manifestare a democraţiei noastre rmuncitoreşti-revoluţionare, a unităţii întregii naţiuni in jurul partidului, al secretarului său general, a hotărîrii nestrămutate a poporului nostru de a înfăptui în mod exemplar planurile şi programele de înflorire continuă a tuturor localităţilor ţării, de ridicare a patriei pe noi culmi de progres şi civilizaţie. O expresie elocventă în acest sens o constituie ampla , manifestare populară de la secţia de votare nr. 1 din circumscripţia electorală „23 August“ din Capitală, unde au votat tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. Entuziasta manifestare s-a constituit într-un vibrant omagiu adus partidului, secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru istoricele realizări obţinute în toate domeniile, pentru strălucită sa activitate revoluţionară pusă, cu abnegaţie şi dăruire revoluţionară, nu slujbă dezvoltării multilaterale a patriei şi afirmării tot mai puternice a României socialiste pe arena mondială, ca o ţară liberă, demnă şi înfloritoare. Luna noiembrie e a fost o perioadă de muncă însufleţită, de angajare patriotică şi revoluţionară a întregului popor pentru realizarea sarcinilor economico-sociale pe trimestrul IV şi întregul , an 1987. Aceasta a fost stimulată de măsurile luate în cadrul şedinţelor Comitetului Politic Executiv şi C.C. al P.C.R., desfăşurate sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de orientările, indicaţiile şi sarcinile subliniate de secretarul general al partidului. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut guvernului, ministerelor, centralelor industriale şi întreprinderilor, organelor şi organizaţiilor de partid să ia toate măsurile ce se impun pentru înlăturarea hotărîta a neajunsurilor existente. S-a cerut, totodată, să fie luate măsuri eficiente pentru buna organizare şi desfăşurare a producţiei în toate unităţile, pentru încadrarea strictă în cotele de consum aprobate, utilizarea judicioasă a materiilor prime, materialelor, combustibilului şî energiei. Pentru perfecţionarea activităţii în toate domeniile, realizarea sarcinilor economice şi sociale, hotărâtoare este activitatea organelor şi organizaţiilor de partid. Hotărîrea Comitetului Politic Executiv al CC. al P.C.R. adoptată în şedinţă din din 27 noiembrie avînd menirea de a spori spiritul de răspundere, de a întări ordinea şi disciplina, de a întări rolul conducător al partidului. Sub preşedinţia tovarăşei academician doctor inginer ELENA CEAUŞESCU, la 18 noiembrie a avut loc Plenara Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămintului, care a analizat rezultatele obţinute în Îndeplinirea planului de cercetare ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi de introducere a pro-,gresului tehnic pe anul 1987, în modernizarea învăţămintului şi perfecţionarea pregătirii forţei de muncă, căile şi mijloacele pentru deplina mobilizare a potenţialului de cercetare şi din învăţămînt în vederea realizării prevederilor pe anul 1988. După cum se ştie, 4 .în-cheierea lucrărilor ,pleioarei..tovarăşa academician doctor Inginer Elena Ceauşescu a «roStiS, « cuvintare care se constituie intr-un program de muncă şi acţiune pentru toţi lucrătorii din cercetare şi învăţămaiit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa ‘Elena Ceauşescu, a inaugurat oficial ansamblul feroviar şi rutier «de poduri dunărene din zona rotești—Cernavodă, precum și Canalul Poarta Albă—Midia—Năvodari, grandioase realizări aici poporului nostru, obiective de cea mai mare însemnătate pentru economia românească, intilnirea secretarului general al partidului cu realizatorii acestor monumentale lucrări, cu miile de constructori şi oameni ai muncii prezenţi la festivităţile inaugurale a constituitun nou prilej de angajare revoluţionară din, partea comuniştilor,,, a. tuturor fiilor ţării ’ de a acţiona cu abnegaţie şi ' devotament pentru înfăptuirea '■ exemplară a tuturor sarcinilor, * economice . şi sociale, întîmpi-ţinînd, astfel, cu succese tot mai mari Conferinţa Naţională a partidului şi a 40-a aniversare a proclamării. Republicii. LIVII COMAN Evenimente Interne 1 Decembrie 1918 — „zi unică în istoria neamului“ (urmare _ din pag.___1atificat de evoluţia civilizaţiei umane. Un popor care, înfruntînd toate vicisitudinile vremurilor, şi-a apăratcu atîtea sacrificii pămîntul pe care se născuse, se prezenta în faţa istoriei cu sentimentul datoriei împlinite, astfel incit, înfăptuirea unităţii, sale statale, devenită o realitate incontestabilă, dobîndea puteri pe care nici un organism diplomatic nu i le-ar fi conferit vreodată. Alături de celelalte momente remarcabile trăite de naţiunea română în drumul său către unirea deplină, 1 Decembrie 1918 a oferit prilejul afirmării voinţei unui popor dornic să-şi vadă toţi fiii muncind laolaltă pămîntul pentru care se jertfiseră în războiul abia încheiat. Mesajul de deschidere a lucrărilor forumului naţional ce urma să ratifice rezoluţia adoptată la 1 Decembrie 1918 începea cu precizarea că primele gînduri ale celor ce exprimau voinţa României noi trebuiau să se îndrepte către cei mulţi, care se sacrificaseră pentru idealul naţional. Convingerea tuturor era aceea că victoria obţinută pe cîmpul de bătălie, cea care a permis realizarea unităţii naţionale, a fost posibilă datorită sacrificiilor întregului popor, deoarece, atît cei care au luptat efectiv cit şi cei obligaţi să suporte supliciul refugiului sau umilinţele ocupaţiei au suferit deopotrivă. Cea mai înălţătoare jertfă, însă, niciodată îndeajuns de potenţată, a fost adusă de ţăranul român, prin faptele sale anonime, dar sublime, săvîrşite cu arma în mină sau în spatele frontului. Considerată „zilnică în istoria neamului“, 1 Decembrie 1918 a marcat începutul unei noi epoci, aceea a victoriei aspiraţiilor naţionale româneşti. Unul dintre promotorii Adunării Naţionale de la 1 Decembrie sublinia că „Alba Iulia este cel mai strălucit plebiscit, pentru că acolo a fost de faţă tot sufletul Neamului Românesc [...] în această Albă Iulie s-au decretat principii pentru care astăzi se luptă lumea civilizată; acolo s-a vorbit prima dată de dezarmare ; în Alba Iulia am hotărît că războiul nu mai poate fi armă pentru tranşarea diferendelor internaţionale ; acolo s-a spus prima dată că popoarele trebuie să se înţeleagă pe cale paşnică“. Pentru toţi românii, 1 Decembrie 1918 a intrat în istorie ca „o culme în mersul ascendent al poporului românesc“, „momentul culminant al istoriei românismului“ sau „formalitatea finală a unităţii noastre naţionale“. în fiecare an, aniversînd această dată fundamentală a calendarului naţional, se cuvine să amintim şi să cinstim eroismul şi jertfa acelora care, realizind România adevărată, ctitoreau viitorul acestei ţări, viitor ce ni se înfăţişează, iată, astăzi, mai plin ca niciodată de fapte mari şi de speranţe pe măsura înaintării noastre in istorie. Această a 69-a aniversare a făuririi statului naţional unitar are loc in preajma unor evenimente marcante din viaţa naţiunii noastre, Conferinţa Naţională a partidului şi împlinirea a 40 de ani de la proclamarea Republicii. Sînt evenimente întîmpinate de poporul român într-o strînsă unitate moral-politică, de gînd și acțiune, hotărît să îndeplinească neabătut importantele sarcini ale Congresului al XHI-lea al partidului. • • Vernisaj Astăzi, la ora 17, la galeriile „Flacăra Iaşului“, va avea , loc vernisajul expoziţiei de pictură „Omagiu“, expoziţie colectivă cedicată Conferinţei Naţionale a partidului. Prezentarea va fi făcută de criticul Aurel Leon. • • Consultaţii juridice pentru femei Comitetul judeţean Iaşi al femeilor organizează joi, 3 decembrie a.c., ora 16, la sediu (str. Anastasie Panu nr. 60, camera 168), cu sprijinul specialiştilor din cadrul organelor de justiţie, consultaţii juridice pentru femeile din municipiul şi judeţul Iaşi. • • Imagine din centrul civic al orașului Tg. Frumos Foto : Paul Todică Premieră la Operă Mîine, de la ora 18:30, scenă Operei Române din Iaşi găzduieşte premiera operei „Rai mascat“ de G. Verdi. Conducerea muzicală aparţine lui Corneliu Calistru, iar regia artistică este semnată de Anghel Ionescu-Arbore. Asistent — Mihai Zaborilă, scenografia — arh. Nicolae Vericeanu, maeştri de cor — Anton Bişoc şi Ion Pavalache, mişcarea scenică Ioan Rusu, în distribuţie; Filimon Siminic, Emil Iuraşcu (de la Opera Română din Bucureşti), Adriana Severin, Evredica Filipovici, Cristian Waks, Bruno Kilcuş, Melania Berdeanu, Dieter Reil, Leon Corduneanu, Adrian Radu, își dă concursul corul „Gavriil Musicescu“ al Filarmonicii „Moldova“. • • Şedinţa Cenaclului de satiră şi umor După cum am anunţat, astăzi, la ora 17, va avea loc şedinţa cu public a Cenaclului de satiră şi umor al ziarului „Flacăral laşului“. Această ultimă şedinţă din anul 1987 a cenaclului are ca oaspeţi două valoroase formaţii: duetul la acordeon Maria Maniu—Diana Călcâi şi brigada artistică a Cooperativei „Mioriţa“. Reamintim că membrii cenaclului pot aduce lucrările, pe care vor să le prezinte în şedinţă, pînă la ora 14. • • Marginalii la un afiş teatral Recent încheiata microstagiune ieşeană a Teatrului bucureştean „Lucia Sturza-Bulandra“ a fost — sigur — un eveniment. I-am înregistrat atent cotele înalte şi pulsul de trăire în sufletele ieşenilor îndrăgostiţi de teatru, rezonate nu doar în goana febrilă după bilete, in sălile arhipline, ci şi în comentariile post-reprezentaţii animate de bucuria aceea deplină şi unică a spectatorului modificat prin catharsis de mesajul artei autentice; aplauzele îşi prelungesc ecoul în timp, amplificindu-l intr-un noian de ginduri din care areg doar cîteva... Am văzut spectacole bune, reprezentaţii-unicat a căroi înaltă ţinută vorbeşte răspicat de culmile pe care se situează astăzi teatrul românesc. Avem actori mari, dăruiţi scenei cu toată fiinţa, talentul, inteligenţa şi cultura lor, actori de talie mondială chiar, ce continuă şi înnoiesc tradiţiile înaintate ale teatrului nostru. Avem regizori ale căror fantezie, talent, gîndire ,şi, nu în ultimul rînd, devotament pentru profesiune fac spectacolele noastre competitive în orice cadru geografic, pe orice mare scenă a lumii. Avem, şi la Iaşi, un public minunat. Sensibil, cultivat, modern, dornic, chiar avid de teatru. Un public ce nu doar intuieşte, ci ştie să stabilească exact, cu claritate, calitatea unui spectacol, a evoluţiei unui actor. Cele patru spectacole (mai multe reprezentaţii) cu „Hamlet“ de Shakespeare, in regia lui Alexandru Tocilescu, „Dimineaţa pierdută“,adaptare după romanul Gabrielei Adameşteanu, în regia Cătălinei Buzoianu, „Secretul familiei Posket“ de Arthur Finer, în regia lui Valeriu Moisescu, şi „Neînsemnaţii“ de Terry Johnson, în regia lui Ion Caramitru, unele mai recent incluse, altele figurînd de mai mulţi ani pe afişul teatrului bucureştean, s-au constituit pentru ieşenii ce-au avut... privilegiul de a se număra printre spectatori în tot atîtea prilejuri de sărbătoare. întâlnirea aici, acasă, în sala Naţionalului, cu Tamara Buciuceanu, Gina Patriciu, Irina Petrescu, Ion Caramitru, Victor Rebengiuc, Ion Besoiu, Rodica Tapalagă, Virgil Ogăşanu, Mariana Mihuţ ş.a. a fost, să recunoaştem, o bucurie pe care conducerea teatrului ieşean a dăruit-o spectatorilor printr-o iniţiativă ce se cere, socotim, dacă nu permanentizată, cel puţin repetată. A vedea ce se-ntîmplă şi pe alte scene din ţară e o condiţie aproape necesară — şi pentru spectator — în aprecierea roadelor muncii colectivului teatrului ieşean, iniţiativa de care vorbeam fiind poate — de ce nu ! — o elegantă invitaţie adresată spectatorilor ce aleg doar turneele la cunoaşterea succeselor trupei ieşene. IOANA BOGDAN Dialog cu cititorii 0 „Gestionara Mariţa Vornicu de la unitatea C.P.A.D.M. Ţibăneşti, din satul Jigoreni, are o comportare necivilizată faţă de cumpărători, nu respectă programul de deschidere a unităţii. Sunt lucruri cunoscute de cei din conducerea cooperativei, dar nimeni nu a convins-o să-şi schimbe atitudinea *. (Vasile Taban, Ţibăneşti) După cum ne informează conducerea C.JJE.COOJ*, Iaşi, se confirmă că Mariţa Vornicu încalcă regulile generale de comerţ. Pentru aceasta ea a fost pusă în discuţia adunării generale a oamenilor munciişi avertizată. In acelaşi timp, U.J.E.COOP. Iaşi vă reaminteşte că, în baza prevederilor legale, aveţi obligaţia să predaţi, din gospodăria, proprie, la fondul «e stat, produse agroalimentare.“ „După revizia anuală efectuată la cele două lifturi din blocul nostru, speram ca acestea să funcţioneze normal. Dar, nu s-a intimplat aşa, iar intervenţiile noastre la conducerea G.I.G.C.L. au rămas fără ecou. Oare cit trebuie să mai aşteptăm ?“. (Dumitru Bucur, str. Amurgului nr. 1) Aflăm din răspunsul primit de la G.I.G.C.L. Iaşi că, în urma montării de către T.A.G.C.M. a unei macarale turn, au produs defecţiuni la mai multe instalaţii. G.I.G.C.L. a luat măsuri pentru efectuarea remedierilor ce se impuneau şi lifturile funcţionează normal. Nu am aflat însă de ce s-a acţionat cu aşa de mare întîrziere ? g. Ioan Burcă, comuna Voîneşti , I.T.A. Iaşi a solicitat primăriei municipiului să amenajeze o staţie de autobuz in zona Galata. Rubrică redactată de ELENA DUMITRESCU !