Flacăra Iaşului, decembrie 1987 (Anul 43, nr. 12793-12819)

1987-12-01 / nr. 12793

PAGINA A II-A-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ CRONICA LUNII Penultima etapă a celui de-al doilea an al actualului cincinal a înscris în cronica ţării eveni­mente politice de Însemnătate deosebită pentru înfăptuirea programelor de dezvoltare mul­tilaterală a patriei, pentru transpunerea neabătută în via­ţă a istoricelor hotăriri adop­tate de Congresul al XlII-lea al partidului. In prim-planu­l acestor eve­nimente se înscriu alegerile de deputaţi în consiliile populare municipale, ale sectoarelor mu­nicipiului Bucureşti şi Sectoru­lui agricol Ilfov, orăşeneşti şi comunale de la 15 noiembrie. Desfăşurate, într-o atmosferă de înaltă responsabilitate, de pro­fundă angajare revoluţionară şi patriotică, alegerile de la 15 noiembrie au reprezentat o puternică afirmare a unităţii întregului popor în jurul parti­dului, al secretarului său ge­neral, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, exprimînd încă o dată adeziunea deplină , a ce­tăţenilor patriei la politica in­ternă şi externă a partidului şi statului nostru. Aşa cum s-a a­­preciat în şedinţa Consiliului de Stat şi in şedinţa Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi U­­nităţii Socialiste, desfăşurate luni, 16 noiembrie, sub pre­şedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, participarea masivă a cetăţenilor la alegeri, votu­rile acordate candidaţilor F.D.U.S. constituie o puternică­­ manifestare a democraţiei noas­tre rm­uncitoreşti-revoluţionare,­ a unităţii întregii naţiuni in ju­rul partidului, al secretarului său general, a hotărîrii nestră­mutate a poporului nostru de a înfăptui în mod exemplar planurile şi programele de în­florire continuă a tuturor loca­lităţilor ţării, de ridicare a pa­triei pe noi culmi de progres şi civilizaţie. O expresie eloc­ventă în acest sens o consti­tuie ampla , manifestare popu­lară de la secţia de votare nr. 1 din circumscripţia electorală „23 August“ din Capitală, unde au votat tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. Entuziasta manifes­tare s-a constituit într-un vi­brant omagiu adus partidului, secretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, pen­tru istoricele realizări obţinute în toate domeniile, pentru stră­lucită sa activitate revoluţiona­ră pusă, cu abnegaţie şi dăru­ire revoluţionară, nu slujb­ă dez­voltării multilaterale a patriei şi afirmării tot mai puternice a României socialiste pe a­­rena mondială, ca o ţară li­beră, demnă şi înfloritoare. Luna noiembrie e a fost o pe­rioadă de muncă însufleţită, de angajare patriotică şi revolu­ţionară a întregului popor pen­tru realizarea sarcinilor econo­­mico-sociale pe trimestrul IV şi întregul , an 1987. Aceasta a fost stimulată de măsurile luate în cadrul şedinţelor Comitetului Politic Executiv şi C.C. al P.C.R., desfăşurate sub pre­şedinţia tovarăşului Nicolae­ Ceauşescu, de orientările, indi­caţiile şi sarcinile subliniate de secretarul general al partidu­lui. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut gu­vernului, ministerelor, centra­lelor industriale şi întreprinde­rilor, organelor şi organizaţiilor de partid să ia toate măsurile ce se impun pentru înlăturarea hotărîta a neajunsurilor exis­tente. S-a cerut, totodată, să fie luate măsuri eficiente pen­tru buna organizare şi desfă­şurare a producţiei în toate u­­nităţile, pentru încadrarea stric­tă în cotele de consum­ aproba­te, utilizarea judicioasă a ma­teriilor prime, materialelor, combustibilului şî energiei. Pentru perfecţionarea activită­ţii în toate domeniile, realiza­rea sarcinilor economice şi so­ciale, hotărâtoare este activita­tea organelor şi organizaţiilor de partid. Hotărîrea Comitetu­lui Politic Executiv al CC. al P.C.R. adoptată în şedinţă din din 27 noiembrie avînd menirea de a spori spiritul de răspun­dere, de a întări ordinea şi disciplina, de a întări rolul conducător al partidului. Sub preşedinţia tovarăşei a­­cademician doctor inginer ELENA CEAUŞESCU, la 18 no­iembrie a avut loc Plenara Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămintului, care a ana­lizat rezultatele obţinute în În­deplinirea planului de cercetare ştiinţifică, dezvoltarea tehnolo­gică şi de introducere a pro-,­gresului tehnic pe anul 1987, în modernizarea învăţă­m­i­­ntu­­lui şi perfecţionarea pregătirii forţei de muncă, căile şi mijloa­cele pentru deplina mobilizare­ a potenţialului de cercetare şi din învăţămînt în vederea rea­lizării prevederilor pe anul 1988. După cum se ştie, 4­ .în-­­cheierea lucrărilor ,pleioarei..to­varăşa academician doctor In­giner Elena Ceauşescu a «roStiS, « cuvin­ta­re care se constituie­ intr-un program de muncă şi acţiune­ pentru toţi lucrătorii din cercetare şi învăţămaiit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa ‘Elena Ceauşescu, a inaugurat oficial ansamblul feroviar şi rutier «de poduri dunărene din zona ro­tești—Cernavodă, precum și Ca­nalul Poarta Albă—Midia—Nă­­vodari, grandioase realizări aici poporului­ nostru, obiective de cea mai mare însemnătate pen­tru economia românească, in­ti­lni­rea secretarului general al partidului cu realizatorii aces­tor monumentale lucrări, cu miile de constructori şi oameni ai muncii prezenţi la festivi­tăţile inaugurale a constituit­­un nou prilej de angajare re­­volu­ţionară din, partea comu­niştilor,,, a. tuturor fiilor ţării ’ de a­ acţiona cu abnegaţie şi ' devotament pentru înfăptuirea '■ exemplară a tuturor sarcinilor, * economice . şi sociale, întîmpi-ţi­­­nînd, astfel, cu succese tot mai mari Conferinţa Naţională a partidului şi a 40-a aniversare a proclamării. Republicii. LIVII­ COMAN Evenimente Interne 1 Decembrie 1918 — „zi unică în istoria neamului“ (u­rmare _ din pag.___1a­tificat de evoluţia civilizaţiei umane. Un popor care, înfrun­­tînd toate vicisitudinile vre­murilor, şi-a apărat­­cu atîtea sacrificii pămîntul pe care se născuse, se prezenta în faţa istoriei cu sentimentul datoriei împlinite, astfel incit, înfăptu­irea unităţii, sale statale, deve­nită o realitate incontestabilă, dobîndea puteri pe care nici un organism diplomatic nu i le-ar fi conferit vreodată. Alături de celelalte momente remarcabile trăite de naţiunea română în drumul său către u­­nirea deplină, 1 Decembrie 1918 a oferit prilejul afirmării vo­inţei unui popor dornic să-şi vadă toţi fiii muncind laolaltă pămîntul pentru care se jertfi­seră în războiul abia încheiat. Mesajul de deschidere a­ lu­crărilor forumului naţional ce urma să ratifice rezoluţia a­­doptată la 1 Decembrie 1918 începea cu precizarea că pri­mele gînduri ale celor ce ex­primau voinţa României noi trebuiau să se îndrepte către cei mulţi, care se sacrificaseră pentru idealul naţional. Con­vingerea tuturor era aceea că victoria obţinută pe cîmpul de bătălie­, cea care a permis re­alizarea unităţii naţionale, a fost posibilă datorită sacrifi­ciilor întregului popor, deoare­ce, atît cei care au luptat e­­fectiv­ cit şi­ cei obligaţi să su­porte supliciul refugiului sau umilinţele ocupaţiei au suferit deopotrivă. Cea­ mai înălţătoare jertfă, însă, niciodată îndeajuns de potenţată, a fost adusă de ţăranul român, prin faptele sale anonime, dar sublime, să­­vîrşite cu arma în mină sau în spatele frontului. Considerată „zi­lnică în is­toria neamului“, 1 Decembrie 1918 a marcat începutul unei noi epoci, aceea a victoriei as­piraţiilor naţionale româneşti. Unul dintre promotorii Adună­rii Naţionale de la 1 Decembrie sublinia că „Alba Iulia este cel mai strălucit plebiscit, pentru că acolo a fost de faţă tot su­fletul Neamului Românesc [...] în această Albă Iulie s-au de­cretat principii pentru care as­tăzi se luptă lumea civilizată; acolo s-a vorbit prima dată de dezarmare ; în Alba Iulia am hotărît că războiul nu mai poa­te fi armă pentru tranşarea di­ferendelor internaţionale ; aco­lo s-a spus prima dată că po­poarele trebuie să se înţeleagă pe cale paşnică“. Pentru toţi românii, 1 Decembrie 1918 a intrat în istorie ca „o culme în mersul ascendent al po­porului românesc“, „momentul culminant al istoriei românis­mului“ sau „formalitatea finală a unităţii noastre naţionale“. în fiecare an, aniversînd a­­ceastă dată fundamentală a ca­lendarului naţional, se cuvine să amintim şi să cinstim ero­ismul şi jertfa acelora care, realizind România adevărată, ctitoreau viitorul acestei ţări, viitor ce ni se înfăţişează, iată, astăzi, mai plin ca niciodată de fapte mari şi de speranţe pe măsura înaintării noastre in istorie. Această a 69-a aniver­sare a făuririi statului naţional unitar are loc in preajma unor evenimente marcante din viaţa naţiunii noastre, Conferinţa Naţională a partidului şi îm­plinirea a 40 de ani de la pro­clamarea Republicii. Sînt eve­nimente­­ întîmpinate de po­porul român într-o strînsă u­­nitate moral-politică, de gînd și acțiune, hotărît să îndepli­nească neabătut importantele sarcini ale Congresului al XHI-lea al partidului. • • Vernisaj Astăzi, la ora 17, la galeriile „Flacăra Iaşului“, va avea , loc vernisajul expoziţiei de pictură „Omagiu“, expoziţie colectivă c­edicată Conferinţei Naţionale a partidului. Prezentarea va fi făcută de criticul Aurel Leon. • • Consultaţii juridice pentru femei Comitetul judeţean Iaşi al femeilor organizează joi, 3 de­cembrie a.c., ora 16, la sediu (str. Anastasie Panu nr. 60, ca­mera 168), cu sprijinul specia­liştilor din cadrul organelor de justiţie, consultaţii juridice pentru femeile din municipiul şi judeţul Iaşi. • • Imagine din centrul civic al orașului Tg. Frumos Foto : Paul Todică Premieră la Operă Mîine, de la ora 18:30, scenă Operei Române din Iaşi găz­duieşte premiera operei „Rai mascat“ de G. Verdi. Conduce­rea muzicală aparţine lui Cor­­neliu Calistru, iar regia artis­tică este semnată de Anghel Ionescu-Arbore. Asistent — Mi­­hai Zaborilă, scenografia — arh. Nicolae Vericeanu, maeştri de cor — Anton Bişoc şi Ion Pavalache, mişcarea scenică Ioan Rusu, în distribuţie; Fi­­limon Siminic, Emil Iuraşcu (de la Opera Română din Bucu­reşti), Adriana Severin, Evre­­dica Filipovici, Cristian Waks, Bruno Kilcuş, Melania Berdea­­nu, Dieter Reil, Leon Cordu­­neanu, Adrian Radu, își dă concursul corul „Gavriil Musi­­cescu“ al Filarmonicii „Mol­dova“. • • Şedinţa Cenaclului de satiră şi umor După cum am anunţat, astăzi, la ora 17, va avea loc şedinţa cu public a Cenaclului de sa­tiră şi umor al ziarului „Fla­căral laşului“. Această ultimă şedinţă din anul 1987 a cenaclu­lui are ca oaspeţi două valo­roase formaţii: duetul la acor­deon Maria Maniu—Diana Căl­câi şi brigada artistică a Co­operativei „Mioriţa“. Reamintim că membrii ce­naclului pot aduce lucrările, pe care vor să le prezinte în şedinţă, pînă la ora 14. • • Marginalii la un afiş teatral Recent încheiata microstagiu­­ne ieşeană a Teatrului bucureş­­tean „Lucia Sturza-Bulandra“ a fost — sigur — un eveniment. I-am înregistrat atent cotele înalte şi pulsul de trăire în su­fletele ieşenilor îndrăgostiţi de teatru, rezonate nu doar în goana febrilă după bilete, in să­lile arhipline, ci şi în comen­tariile post-reprezentaţii ani­mate de bucuria aceea deplină şi unică a spectatorului modi­ficat prin catharsis de mesajul artei autentice; aplauzele îşi prelungesc ecoul în timp, am­­plificindu-l intr-un noian de ginduri din care areg doar cî­­teva... Am văzut spectacole bune, reprezentaţii-unicat a căro­i înaltă ţinută vorbeşte răspicat de culmile pe care se situează astăzi teatrul românesc. Avem actori mari, dăruiţi scenei cu toată fiinţa, talentul, inteligenţa şi cultura lor, ac­tori de talie mondială chiar, ce continuă şi înnoiesc tradiţiile înaintate ale teatrului nostru­. Avem regizori ale căror fan­tezie, talent, gîndire ,şi, nu în ultimul rînd, devotament pen­tru profesiune fac spectacolele noastre competitive în orice ca­dru geografic, pe orice mare scenă a lumii. Avem, şi la Iaşi, un public minunat. Sensibil, cultivat, mo­dern, dornic, chiar avid de tea­tru. Un public ce nu doar in­tuieşte, ci ştie să stabilească exact, cu claritate, calitatea u­­nui spectacol, a evoluţiei unui actor. Cele patru spectacole (mai multe reprezentaţii) cu „Hamlet“ de Shakespeare, in regia lui Alexandru Tocilescu, „Diminea­ţa pierdută“,­­adaptare după ro­manul Gabrielei Adameşteanu, în regia Cătălinei Buzoianu, „Secretul familiei Posket“ de Arthur Finer, în regia lui Va­­leriu Moisescu, şi „Neînsemna­ţii“ de Terry Johnson, în regia lui Ion Caramitru, unele mai recent incluse, altele figurînd de mai mulţi ani pe afişul tea­trului bucureştean, s-au­ consti­tuit pentru ieşenii ce-au avut... privilegiul de a se număra printre spectatori în tot atîtea prilejuri de sărbătoare. întâl­nirea aici, acasă, în sala Naţio­nalului, cu Tamara Buciuceanu, Gina Patriciu­, Irina Petrescu, Ion Caramitru, Victor Reben­­giuc, Ion Besoiu, Rodica Tapa­­lagă, Virgil Ogăşanu, Mariana Mihuţ ş.a. a fost, să recunoaş­tem, o bucurie pe care condu­cerea teatrului ieşean a dăru­it-o spectatorilor printr-o ini­ţiativă ce se cere, socotim, da­că nu permanentizată, cel pu­ţin repetată. A vedea ce se-n­­tîmplă şi pe alte scene din ţa­ră e o condiţie aproape necesară — şi pentru spectator — în aprecierea roadelor muncii co­lectivului teatrului ieşean, ini­ţiativa de care vorbeam fiind poate — de ce nu ! — o ele­gantă invitaţie adresată specta­torilor ce aleg doar turneele la cunoaşterea succeselor tru­pei ieşene. IOANA BOGDAN Dialog cu­ cititorii 0­ „Gestionara Mariţa Vor­­nicu de la unitatea C.P.A.D.M. Ţi­băneşti, din satul Jigoreni, are o­­ comportare necivilizată faţă de cumpărători, nu respec­tă programul de deschidere a unităţii. Sunt lucruri cunoscute de cei din­ conducerea­ coope­rativei, dar nimeni nu a con­vins-o să-şi schimbe atitudinea *. (Vasile Ta­ban, Ţibăneşti) După cum ne informează conducerea C.JJE.COOJ*, Iaşi, se confirmă că Mariţa Vornicu încalcă regulile generale de co­­merţ. Pentru aceasta ea a fost pusă în discuţia adunării gene­rale a oamenilor muncii­­şi a­­vertizată. In acelaşi timp, U.J.E.COOP. Iaşi vă reaminteş­te că, în baza prevederilor le­gale, aveţi obligaţia să predaţi, din gospodăria, proprie, la fon­dul «­e stat, produse agroalim­en­­tare.­­“ „După revizia anuală e­­fectuată la cele două lifturi din blocul nostru, speram ca aces­tea să funcţioneze normal. Dar, nu­ s-a intimplat aşa, iar inter­venţiile noastre la conducerea G.I.G.C.L. au rămas fără ecou. Oare cit trebuie să mai aştep­tăm ?“. (Dumitru Bucur, str. Amurgului nr. 1) Aflăm din răspunsul primit de la G.I.G.C.L. Iaşi că, în urma montării de către T.A.G.C.M. a unei macarale turn, au produs defecţiuni la mai multe instalaţii. G.I.G.C.L. a luat măsuri pentru efectuarea remedierilor ce se impuneau şi lifturile funcţionează normal. Nu am aflat însă de ce s-a ac­­ţionat cu aşa de mare întîr­­ziere ? g. Ioan Burcă, comuna Voî­­ne­şti , I.T.A. Iaşi a solicitat primăriei municipiului să ame­najeze o staţie de autobuz in zona Galata. Rubrică redactată de ELENA DUMITRESCU !

Next