Flacăra Iaşului, martie 1988 (Anul 44, nr. 12869-12895)

1988-03-01 / nr. 12869

In spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Mainle - luna tiotârîtoare pentru îndeplinirea planului pe primul trimestru Au trecut, iată, două luni din acest an început sub sem­nul mobilizatorului program de muncă şi activitate revoluţio­nară trasat de Conferinţa Na­ţională a partidului pentru în­deplinirea în cele mai bune condiţii a obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului. Pretutindeni, în toate unităţile economice ale judeţului, s-a făcut simţit pulsul unei intense activităţi pentru înfăptuirea neabătută a preve­derilor planului, a indicaţiilor şi orientărilor subliniate de to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU, privind utilizarea superioară a bazei tehnice şi materiale de care dispunem, ridicarea nive­lului tehnic şi calitativ al pro­duselor, creşterea eficienţei în­tregii activităţi. Deşi datele statistice nu sunt încă defini­tivate, se prelimină,­ pe­ judeţ, îndeplinirea planului la produc­ţia marfă ,depăşirea prevederi­lor la investiţii etc. Numeroa­se colective şi-au depăşit sar­cinile perioadei , numai la pro­ducţia marfă, realizările sunt superioare cu 15 milioane de lei la întreprinderea „Electro­­centrale“, cu 2 milioane de lei la „Tehnoton“ ,cu 3,4 milioane de lei la I.T.P., cu 31,3 mili­oane de lei la I.I.S.Z. Paşcani, cu 4 milioane de lei la I.M.M.R., cu 2,5 milioane de lei în unităţile U.J.C.M. şi cu 5 milioane de lei în cele ale Consiliului popular judeţean etc., astfel că, în bilanţul ju­deţului, figurează însemnate cantităţi de produse electro­tehnice, mijloace de automati­zare, radioreceptoare, produse de mecanică fină, medicamen­te, cărămizi şi blocuri cerami­ce, mobilier ,tricotaje şi altele, realizate suplimentar. Toate acestea demonstrează că, acolo unde munca a fost bine organizată, unde s-au a­­sigurat toate condiţiile tehni­ce şi materiale necesare pentru folosirea integrală a capacită­ţilor de producţie şi a timpu­lui de lucru, rezultatele sunt dintre cele mai bune. L­a fel de adevărat este însă şi fap­tul că într-o serie de unităţi se înregistrează rămîneri în urmă, care atrag atenţia asu­pra deficienţelor în organiza­rea muncii, în desfăşurarea producţiei. Iată de ce, în spi­ritul sublinierilor făcute de to­varăşul Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C­C al P.C.R., trebuie să se tragă toate concluziile din activitatea de­pusă şi să se ia ,rapid, cele mai ferme măsuri pentru înlătura­rea lipsurilor şi recuperarea rămânerilor în urmă, pentru realizarea integrală şi la toţi indicatorii a planului pe pri­mul trimestru. Măsurile tre­buie să aibă în vedere rezol­varea operativă a problemelor privind asigurarea bazei mate­riale şi a comenzilor necesare, în aşa fel incit planul de ex­port, cel la producţia fizică să fie onorate cum se cuvine, rit­mic şi în structura programată. De asemenea, acţiuni ferme sunt cerute pentru înnoirea, di­versificarea şi ridicarea nive­lului tehnic al produselor, pen­tru creşterea accelerată a pro­ductivităţii muncii, pentru re­ducerea consumurilor materia­le — indicatori la care creș­terile prevăzute sunt deosebit (continuare în pag. a 2 a) í­­­kf­i ! Un nou produs Un colectiv de specialişti de la­­Facultatea de electro­tehnică a Institutului politeh­nic ieşean a conceput şi rea­lizat un nou model de nivelă electronică şi ferofluid, instru­ment de mare precizie, utili­zat în diverse sectoare ale economiei naţionale, pentru măsurarea unghiurilor mici. Alcătuit din două părţi dis­tincte — dispozitivul de con­trol al înclinării şi blocul e­­lectronic cu instrumentul in­dicator, noul aparat materia­lizează eforturile unei lungi perioade de cercetări funda­mentale pentru obţinerea de ferofluide şi utilizarea lor în aplicaţii practice. Muncind într-o formaţie d­e lucru care, în ultimii doi ani, a ocupat num­ai locuri fruntaşe în întrecerea socialista pe unitate, tinara Jupiţeră Aglaia Rusu, din cadrul secţiei a II-a, de la în­treprinderea de prelucrare a lemnului, îşi depăşeşte zilnic normele de producţie Foto : P. Todică Trei ţi­nere fundamentale din gîndirea revoluţionară a secretarului general al partidului Comerţul exterior - factor major in înfăptuirea programului de dezvoltare a patriei Gradul înalt de complexitate şi diversificare, ritmurile rapi­de de promovare a progresu­lui tehnic ce caracterizează e­­conomia românească in anii făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate determi­nă creşterea progresivă a rolu­lui factorilor externi in pro­cesul reproducţiei socialiste lărgite. Mai ale­s în anii ce au urmat Congresului al XX-lea al partidului politica de dezvol­tare economică orientată prio­ritar spre satisfacerea cerinţe­lor interne a impus o mai am­plă angrenare a României în schimburile internaţionale, ge­­nerînd un puternic dinamism comerţului exterior. Cu toate acestea, cum sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, in re­centa cuvîntare la plenara lăr­gită a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, »un export de 15 la sută sau de 10 la sută din totalul economiei na­ţionale este cu totul nesatis­­făcător“, aceasta, atît raportat la necesităţile şi posibilităţii® economiei noastre, cît şi com­parativ cu alte ţări. »Chiar ţă­rile socialiste din C.A.E.R. au un export de 30 ,40, unele chiar de 50 la sută. O serie de ţări capitaliste din Europa merg la export chiar cu mai mult de 50 la sută din activitatea lor economică", arăta secretarul general al partidului. Persistenţa acestor decalaje evidenţiază rezervele de care economia românească dispune încă pentru a participa mai activ şi mai eficient la schim­burile internaţionale. Trebuie subliniat însă faptul că expor­­portul nu este un scop în sine. Creşterea mai rapidă a expor­turilor este o necesitate im­pusă de condiţiile specifice ale economiei noastre ,de cerinţe­le procesului de dezvoltare. La primul rind, exporturile tre­buie să asigure mijloacele de piaţă pentru achitarea facturi­lor importului de materii pri­me. După cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvin­­tarea amintită, importăm as­tăzi peste 90 la sută din mine­, real de fier, circa 70 la sută din necesarul de petrol care se prelucrează în ţară, 60 la sută din cărbunele cocsificabil, 50 la sută din necesarul de piei de bovine, întreaga cantitate de bumbac, nichel, molibden, pro­porţii importan­te din necesarul de cupru ş.a. Dacă adăugăm sumele necesare pentru impor­tul de tehnologii şi utilaje a căror realizare cu forţe pro­prii nu este posibilă pentru moment sub aspect tehnic sau nu este rentabilă sub aspect economic, putem avea o ima­gine asupra dimensiunilor e­­forturilor valutare necesare pentru asigurarea desfăşurării normale a proceselor de pro­ducţie (ca şi asupra importan­ţei utilizării acestora cu ma­xima eficienţă­). In plus, ex­porturile sunt chemate să asi­gure o balanţă comercială ac­tivă, în vederea lichidării da­toriei externe a ţării, şi con­solidarea rezervelor valutare. Toate acestea degajă conclu­zia ,subliniată cu pregnanţă la Raportul la Conferinţa Naţio­nală a partidului, că »dezvol­tarea relaţiilor economice in­ternaţionale ,cooperarea în producţie, participarea activă la diviziunea internaţională a muncii reprezintă un factor Lector univ. dr. SPIRIDON PRALEA (continuare în pag. a 3-a) Asigurarea efectivelor prevăzute, condiţie esenţială a creşterii producţiei animaliere Plenara cere tuturor organelor agricole centrale şi locale, conducerilor de uni­tăţi şi specialiştilor să acţioneze cu înalt spirit de răspundere pentru realizarea în întregime a efectivelor de animale, îndeosebi bovine şi ovine, stabilite pentru acest an, creşterea producţiei de carne, lapte, ouă, lînă, pentru asigurarea unei bune aprovizionări a populaţiei şi a materiilor prime de care are nevoie economia naţională. (Din HOTARÎREA-CHEMARE­A PLENAREI LĂRGITE A CON­SILIULUI NAŢIONAL AL AGRICULTURII, INDUSTRIEI ALIMENTARE, SILVICULTURII ŞI GOSPODĂRIRII APELOR) * Creşterea efectivelor de ani­male şi, pe această bază, spo­rirea contribuţiei zootehniei la formarea fondului de stat de produse alimentare este una dintre sarcinile de mare răs­pundere puse în faţa crescăto­rilor de animale, a tuturor spe­cialiştilor care lucrează în a­­cest­ domeniu, de către condu­cerea partidului şi statului nostru, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De altfel, la recen­ta plenară a Consiliului Naţio­nal al Agriculturii, în c­uvînta­­rea rostită, secretarul general al partidului arăta că o aten­ţie deosebită trebuie să se a­­corde creşterii animalelor. In judeţul nostru este în pli­nă desfăşurare realizarea pro­gramului de montă la vaci şi viţele. Pentru reuşita acestei acţiuni, organele judeţene de specialitate au transmis în u­­nităţile de profil sarcinile ce le revin în acest sens, sarcini corelate cu baza materială e­­xistentă şi cu numărul de pro­duşi ce trebuie obţinuţi. Au fost asigurate toate condiţiile necesare : materialul biologic şi corigen, personal specializat în­ efectuarea însămînţărilor arti­ficiale, cadrul corespunzător de lucru. In numeroase unităţi, au fost obţinute rezultate bune, procentul de natalitate depă­şind 85 la sută. Din această ca­tegorie fac parte fermele zo­otehnice ale cooperativelor a­­gricole Vatra (şef de fermă, ing. Gheorghe Coman, operator, Va­sile Domide), Lunca (şef de fermă, ing. Constantin Pantaze, operator, Ion Nicolau), Balş (şef de fermă, ing. Constantin Tudose, operator, Dumitru A­­catrinei), asociaţiile economice intercooperatiste Trifest­ (di­rector, medicul veterinar Con­stantin Aruştei, operator, Va­­sile Petrişor), Bivolari (direc­tor, medicul veterinar Ghiocel Costinescu, operator, Gheorghe Ciauşu) şi altele. In aceste uni­tăţi, depistarea femelelor în călduri s-a făcut la timp. Din vreme s-a acţionat şi la diag­nosticarea femelelor infecunde, aplicîndu-se operativ tratamen­tul necesar pentru înlăturarea afecţiunilor. Totodată, s-a fă­cut o furajare diferenţiată şi susţinută cu nutreţuri avînd un conţinut proteic ridicat. Din păcate, sunt şi unităţi unde programul de montă nu se desfăşoară conform grafi­cului stabilit, realizările fiind de 97 la sută, la vaci, şi nu­mai 43 la sută, la viţele. Ane­voios se acţionează şi în aso­ciaţiile economice intercoopera­tiste (liii Dumeşti, Erbiceni şi Ruginoasa, directorii acestor u­­nităţi, Ion Brădăţean, Constan­tin Niţă, şi, respectiv, Ion Păvăluc, lăsînd această activi­tate numai pe seama operatori­lor. Avînd in vedere faptul că, pînă la 20 martie, în unităţile cooperatiste trebuie realizate 10 000 de monte la vaci şi 3 000 la viţele, se impune urgenta­rea acţiunii. In­ acest sens, tre­buie intensificată activitatea de urmărire, depistare şi insămîn­­ţare a tuturor femelelor în călduri, personalul din reţeaua de reproducţie, sanitar-veteri­­nar din unităţi şi de la cir­cumscripţiile sanitar-veterinare avînd obligaţia de a diagnos­tica toate animalele infecunde şi de a aplica tratamentul co­respunzător în vederea reintro­ducerii acestora în circuitul productiv. Şi condiţii sunt: Ni­velul ridicat de pregătire pro­fesională a specialiştilor din u­­nităţile zootehnice constituie o garanţie a realizării şi depăşi­rii programului de reproducţie. Medic veterinar GABRIEL FRATILA șeful O.J.R.S.A. DE PRIMAVARA Din motive ce ţin exclu­siv de meteorologie, primă­vara îşi face drum spre noi cu o lentoare ce vine dintr-o iarnă cu zile — cî­­teva, cel puţin — ce l-au semănat. Izbucnirii de a­­notimp tinar şi vesel şi plin de promisiuni i se pune, parcă, surdină, in­­tr-un murmur-preludiu ce ţine sufletul In dulce aş­teptare. Calendarul, con­venţie categorică, ne pro­iectează intr-un început de martie ce reeditează atitea alte primăveri din noi in ecoul bucuriilor de tinereţe pe care le provocăm — de ce nu ? — aducîndu-ni-le aproape de suflet, acolo unde e loc tot timpul, la orice vîrstă, pentru can­doare, şi speranţă, şi iu­bire, şi tandreţe, şi priete­nie. Mărţişorul ritmului de martie, simbol al luminii din suflete şi­ viaţă, dînd — şi el — măsura priceperii­­de-a-i ocroti şi spori fru­museţea, un „nimic“ — dar nu derizoriu — plin de farmec şi înţelesuri ne strecoară în labirintul tră­irilor picătura de rouă a primăverii eterne, raza de soare a nădejdilor • dacă mai avem dorinţa de a-l oferi, e bine; dacă sufle­tul ni se înseninează la ivirea lui din noianul de intenţii şi gînduri împlinite IOANA BOGDAN (continuare în pag. a 3-a) t

Next