Flacăra Iaşului, aprilie 1988 (Anul 44, nr. 12896-12921)
1988-04-01 / nr. 12896
ss . it . Sub semnul sarcinilor subliniate d© tovarăşul Nîcolae Ceauşescu la plenara C.C. al P.C.R. Deplină mobilizare, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, pentru îndeplinirea planului pe trimestrul al doilea „Să facem total pentru ca la acest an să obţinem cerei bune rezultate în dezvoltarea economică şi sociala,în perfecţionarea intregii noastre activităţi, în buna desfăşurare a conducerii tuturor sectoarelor de activitate !» NICOLAE, CEAUŞESCV3 Magistrala cuvintare a «eca-ria rulul general »! partidului, tovarăşa! NICOLAE CEiMJfîESCfJ, la Plenara C.C. al P.C.R. din 28—29 martie a.c., măsurile de mare importanţă pentru perfecţionarea muncii politîco-organizatorice, a întresM «tintig ecowsnak«social«v at şi hotărârile şi legile adoptate de Marea Adunare Naţio»nală la «stima din 30 martie au produs, şi In tudil colectivelor de muncă ieşea», o» viu inters, o amplă şi deplină aptitee in v«Moa*sa realizării sarcinilor de pian, cu deosebire a exportului şi producţiei firii», pentru creştereaaccentuată a eficienţei eeoauwit*. Primul trimestru al anului s-a încheiat ca un bilanţ bogat, superior celui din perioada corespunzătoare a anului trecut. Dar, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „trebuie să ne comparăm cu pianul, şi nu cu ce s-a întîmplat anul trecut“. Cu alte cuvinte, chiar dacă pe ansamblu, în ecenatma judeţului, prevederile au fost depăşite la o serie de produse de bază (electr.«tehnice, mijloace «te JUnomafeai*, radioreceptoare^ mecanică fină, materiale de construci-B, medicamente, aiobUkr, tricotaje etc.), trebuie avute în vedere și restanţele «jdstente. faptul că o serie de arătaţi au râma® datoare. Aceeaşi apreciere se poate face ţi în domeniul activităţii econoraico-Bna»dam ■, chiar dacă bilanţul definitiv nu este încheiat, cunoaşte, dim datele ,premtim«, că sunt depăşiri faţă de noianele de consum aprobate la unele materiale ţin special la C..G., întreprinderea „Moldova**, I.A.I. ş.a.) şi Energie, că se mai realizează produse cu an grad scăzut de rentabilitate. De avesnunea, alătrari de realizări notabile, se menţin *Smî.neri la nisaă îa aplicarea programelor de organizare suferi «ară » snurnii şi de (»odrmitori' a producţiei. Aşa cum s-a apreciat şi întâttimm C.C. a P.C.R., aşa cum rezultă şi din Hotărîrea Marii Adunări Naţionale privind realizarea Plan pls de dezvoltare a rem oi» i so - «of ia ! a pe trimestrul II şî pe întreg anul 1988, sarcinile pentru persostida următoare sini deosebit de mobilizatoare, realizarea lor Salicriturnd din plin efortul creates a) tuturor colectivelor, al tuturor petiţenilor muncii care, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, sunt chemate să facă totul pentru valorificarea potenţialului tehnic, uman şi material de caredispun, în condițiile aplicării neabătute a prevederilor noilor legi adoptate.. Este vorba de legi care, visând per (continuare în pag. a 2-si) Fiecare oră bonă de teu, folosită pentru urgentarea lucrărilor .......................... "' ....................■TTir.nwu." .................mmm. campaniei agricole Au încheiat tăierile la vie îr-. pite »fort se «că, în aceaastă perioadă, și «iS«®odL Lui le devine, între altele, sarcisna «te a finaltaa tăîerife de rodia» 3a piamtaţiîte «itiopte Oreanizîoduţâ Mnexua»ca şi fotesind la maximum ttespta biMie Ifflonis, viticuitorii nie cooperativele agricole Gropniţa, I’lugari, Carjoaia, Scobteţi, Deleni, Ciurea, Comarna, Itemesti ii Goxfean *u Bnaattaat tăierile pe toate suprafeţele planificate,. Mai anevoios *e desfăşoaii această Isratare îa cooperativ de .agricole BâSoeni, Cotnari, Boboti® și Hădocăpeni. în aceste unitaji. ’ sirat aacesare misitzi hotârite petilru ifupulsionarea ritenalt» de lucra. Înlăturarea excesului de apă de pe culturi ri; ••cipitaţiii'- căruţe Sau uîtima perioadă îiu favorizat crearea bsattriier pr anele -suprafeţe fflcupate ta* gr» ti or*. Operariv, «m«re ©eiMasiccri sfe unităţi, latrep*« șl cele ale .ctepwainvea iar agriwSie «S» •VoÎKffisiâ sâ C&sassa, aia teal imisurile rsetĂsarsi pratra Măturarea apei de pe «sflMrf. Astfel, îa tîxnSf cătife as«fijst«, «in» '90S pe oasîfierafeei .» «pat caMte de xcargM» a .s&tâ. Aseasantai mivari a® Sasi luate si tas «iii* za»« ate Județului. Acţiuni „Săptămînii .„Săptămina patriculturii“ este marcată şi în judeţul nostru de ample acţiuni menite să asigure buna întreţinerea livezilor existente, extinderea acestora, sporirea numarul de pornirel gospodăriile personale dc. Mihai Hrîţcu, vicepreşedintele biroului executiv aî Casiliutei , popular al comunei joganaşi, ne-a spus că prituăria a procurat şi a vîu în cadrul pomicultură“ dot cetăţenilor peste l«B6 de pomi buciuifeii. ExeatpM l-a oferit însuşi IEMssiliul popular comunal, Ittocritoriii săi plam-tînd în ijgrada primăriei încă » de puteţi. Şi la Profecta primăria a adus 1000 de pasai. Printre cetăţenii care au cumpărat şi plantat pomi se află Mihai Spînu, Marcel Costăchescu, Emil Ispir. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Republica Indonezia Tovarăşul Nicolae CeauştîSCB, pMssediwtete tsRepubl&cii Sfacialiste Komimia, împreună cu tovarăşa Elena Ce*«|«e*c*, va efectua o vizită oficială «e prietenie în Revpublica Indonezia, la invitația președintelui Repwikii Indonezia, Suharto, și a doamnei Tren Suharto, în prima parte a lunii aprilie 1998. Acolo unde se forjează conştiinţa muncitorească, răspunderea patriotică Nu-i un simplu joc de cuvinte : la secţia forjă a întreprinderii „Kiadta*“ se iscau numai zeci şi zeci de tipuri de piti“, tunete foartepampiteate, destinate utilajelor pecare urâtatea ieşeană le exportă se desfăşoară aici, B'anfrmgst, tai veritabil proces de „forjare“ a conştiinţei muncitoreşti, pornind de la răspunderea patriotică a fiecărui ian pentru tot ce face. Trebuie să stai îmSc- Icrog ,te această (tea mai vecioefserţie a Jeteslavei“, să •discuţi pe tedeiete cu com«unilî care practică una dint«« Cele mai vecM şi as ai feărfcâtesfi meserii — meâehti’ea met ai. îl ut incanduscttat, pentru »-ţi putea da seama de inSmitele razante ale acestui proces de trarasmiter«, de întării« * râspiliărrfi faţă de ţară... „A fi patriot, a fi revolutionar înseamnă, in primul rînd, să-ţi onorezi sarcinii» in cete mai bune condiţii, nu spune maistrul principal Mihai Braşovearra, şeful secţiei. In cele mai bune condiţii, adică să faci de calitate înaltă tot ce ţi se cere, sa te preocupe mereu reducerea consum tărilor, introducerea noului, tot ce ne cere conducerea partidului, a ţării“. Este locul să amintim aici că secţia forjă de la „Nicolina" a îndeplinit şi depăşit planul trimestrial (ln piesele forjate vandabile, de pildă, depăşirea este de 80 la sută !), economisind energie electrică, termică, gaz metan, „AU patriot, feterin* şi maistrul V»site Nivelau, secretarul isfecsului organizaţeei de bază, fer~ seassisă să te preocupe tot ce ar putea face ca producţia să se desfăşoare mai bitte“. Notăm şi un exemplu recent : îa propunerea unor comunişti (hitre *«re Kicu Sotin, X. Cibreami, M. Harten), o serie de cuptoare de tratament termic au fost împărţite te două, asîîeâ •uă piesele dedimensiuni mici pot fi tratate acum cu un «msam de «nergie redus la jumătate. Ce-i animă, «ei determieâ pe aceşti oameni să procedeze astfel ? Ne răspunde fortorm lost 'Ciobami, icâştigătoruî âatrecerii soriafiste pe uzină in anul 1887. JKtdl dîscutăraî de■sesri despre aceste ’lucruri, mai ales că sfot mulţi tineri în colectiv — cai« jumatate ati suia 30 de ani A trecut prerae» eted orr.uî vecea la lacra doar ca să câştige o tocată da pfitoe, acum vtae cu aîte sentimente, de proprietar, şi trebuie să dea dovadă de alt interes pentru ce face şi cum face. Disciplina de produtcţie :no inseatsmâ să faci orbeşte ce ţi se cere, ci să vezi dacă nu poţi face şi mai bine, in condiţii mai eficiente. La felul acesta îţi faci cu adevărat datoria faţă de uzină, de colegi, de ţară“. Datoria faţă da ţară, dragostea faţă de Fă- CXtîîKT. EAtAlĂiTA t'roB'i-teitsi« î® pag. m 2-a# F.iertrâfmn«! Fetea 8alasea die atenerjd pîaeiart îmmtraizîttS a întreprinderii vhnoton deţine locril 1 în mt rerceire« «»matiîit» y de acrii, ., pe murai trecut, şi se «tonții« și *n v rr reut 53 c m fac Ar framte Paşcani Producţie industrială suplimentară Oamenii muncii din industria »Kăsatoâ Başcaaî ■ — lacsdStidti aflată în plin *vîs»t ecoBorawc — raportează că au imâieiat ; primii! trliwstni »I mvulai «« orotecţji marii »»wSaidratâ I xuaUmentara în valoare sic apxuupe 60 milioanede lei. 'Stuccesul înregistrat a fost vnabil ca armsre a Sfăritii V« jtrartîcă a unui umplu şi valoros pmsram Se măsuri virând creşj țeava predoctîvitită «marii, pi-ifettivnvaroa ocgaazzarui şi ! «Muteeniiării pcoâueţiei, vote«.. licărea superioară a maicriîiur prime şi a KiMeriab'Uir s«iva»~ dar» re fidnsibile, wtiSizarea m marâmâ «eficienţă a mit«acrilei' și i:aj«scîtărțy«r de prndocțîe, Freeman și a fartri *e wranea. SlMtoiil loaSizsA se resgăsesic in î»se»»i«ite camtitSți dr predr.vi *le «bstMmu ss «terireattrisBfroim, ale mctaiairii fine, material ratam, produse mile ishtastura •»soart și mai mostm la trecut. »Carte frumoasă...' .„..»..«Inste csal fc-a seri«“ — a spus cîzrdva poetul şi aceasta a rămas expresia care pe *e- ’ vine de fiecare dată pe boxe cinci rettaa şi spiritul se bucură de frumuseţea şi profunzimea itfiaâ volum ce adună în paginile sale comori de adevăr şi intelpctene. in rîndurile care urmează nu este insă vorba despre o carte în adevăratul sens al cuvîntului. Am poposit de mai muite ori la Cepteniţa, m-am mdrăgosit de frumuseţea locurilor, şi a oamenitor. Nu pst uita călătoriile om «.ansa peste IiOm dere* pasă a «ăpeăi, priveMstesi satelor cBtopBfce în primavara de niBUHaaz«» fiorilor,»jsitzslatatea si prietenia totalitaiiii&Br. Am cuMOstait si .am preţuit mai maaStti oawveni — iarâsa^laxea a făcut să nu«-3 cunaosc însă pe acela «a«« snsrttă to cea imai mare măsură preţuirea, pe învăţătorul pertskmar Constantin Grigoraş. Tot întimplarea a făcut ca la Iaşi, la casa unui nepot acat .*Daian Uită la ori mai de cinste loc, sâ-i aflu cartea — „Cronica saturi Buhatoiţa“. Care se descinide cu un impresionant motto şi crede,, in acelaşi timp : „Inima învăţătorului trebuie să fie un arzător rug de iubire, căci la temelia zidirii stă iubirea“. &$a cum decenii la rraâ Otastiaittn «3*ige*s*f ® aiăâk » saStetele şi ^piriteie rik«îter cete rival laalte şi naşei arainiese etfeS'-cai — adică iubirea sfe tar* ,şi limita, respectul faţă de mtaafiă şi adevăr —■, tot axa * în reâfis isă și ttootowe, Smte-at* alt plan, dar ca la fel de multă daniaie și maiâețe, trada Se ctaterire. Feste i®8 de paîfî.rei și «nmeroase Satagrafii — roade ale unei munci taipresionaele — se adună într-o frescă «'ie și -oanviagătoar« -a unui pici»? de plai. Pentru fsipta sa ca numele de tvarte — care merită a fi omagiată şi urmată, la Buhalniţa şi pretutindeni — lui Constantin Crigoraş i se cuvin pe deplin spusele poetului şi ntuîţiunirile noastre DORIANMSTEIA