Flacăra Iaşului, iulie 1988 (Anul 44, nr. 12974-13000)

1988-07-01 / nr. 12974

Amil XLIV — Nr. 12 974 Vineri, 1 iulie 1988 4 pagini — 50 bani ! n spiritul orientărilor şi indicaţiilor formulate de secretarul general al partidului îndeplinirea exemplară a planului , - temelia sigură a creşterii­­ bunăstării materiale ! Ne aflăm la jumătate de an şi de cincinal, moment important de bilanţ, dar şi de dimensionare a eforturi­lor necesare pentru îndepli­nirea exemplară, ritmică, de calitate şi la toţi indicato­rii a sarcinilor c­e revin uni­tăţilor din economie în con­tinuare, pentru transpunere d in viaţa a hotărîrilor Cort gresului, al XIII-lea şi Con­ferinţei Naţionale ale parti­dului. Bilanţul la zi, aşa cum a reliefat tovarăşul NICOLA! CEAl'ŞESClî la recenta pri­nară a C.C. al P.C.R., eşti bun, el relevind consecvenţi cu care se transpun în fapt obiectivele construcţiei so­cialiste in patria noastră,­­ ansamblul cărora creştere tot mai puternică a venit­ului naţional ocupă un loc contra, determinant pentru asigurare cre­şterii continue a bunăsti­­rii întregului popor. Tocmi pe această bază, a rezultaţi­lor dobândite în prima jumă­­tate a cincinalului, pe pin economic-- este posibilă d­e fapt, şi noua majorare a re­tribuţiilor personalului mit­ etice şi a pensi­cii. Legile a­­doptate, acum două zile, e Marea Adunare Naţională - ci privire la majorarea resti­­buţilor personalului muri­­tor şi majorarea pensiilor - demonstrează tocmai a­eet lucru : că bunăstarea noastă depinde de rezultatele mun­ cîi, că acestea constituie sin­gura temelie viabilă penii, progresat patriei și­­sporire, nivelului de trai al lutura­­fiilor săi, Indiferent de na­­ționalitate. Și colectivele de muncă ie. sene se înscriu cu rezultate pozitive in acest an hotăr­­âtor a! cincinalului, an în cap realizăm un volum de activi­tate industrială de 13 ori mai mare decit în 1965. Chiar dacă bilanţul semestrului tu este definitiv, se pot face a­­precieri, pornind de la faţ­­ii­­ că, pe 6 luni, producţia industrială a sporit cu 10 la sută faţă de aceeaşi perio­­­da a anului trecut, exporsiv­a cu 22,3 la sută, din caz 34 la sută pe relaţia deviz convertibile, a fost depăşit planul la investiţii, s-au fă­cut importanţi paşi înainte pe linia aplicării programelor de perfecţionare a organiză­rii şi modernizării produc­ţiei, reducerii consumurilor materiale şi de energie, ridi­cării nivelului tehnic şi ca­litativ al produselor. Cu toa­te acestea, rezultatele mi sun­, încă, la nivelul planului, al posibilităţilor de care dispu­nem, ceea ce impune, din partea comuniştilor, a tutu­ror oamenilor muncii, a or­ganelor de conducere colecti­vă din unităţi noi măsuri, e­­forturi sporite pentru înde­plinirea exemplară a planu­lui şi recuperarea tuturor restanţelor, pentru creşterea neîntreruptă a eficienţei în­tregii activităţi. Va trebui întărită ordinea, va trebui mai multă disciplină, va tre­bui să se acţioneze cu toată răspunderea în vederea reali­zării programelor speciale privind asigurarea producţiei fizice şi cu prioritate a ex­portului, lichidarea stocurilor supranormative, organizarea şi modernizarea proceselor de producţie, valorificarea supe­rioară a materiilor prime şi materialelor, aplicarea noilor normative de formare a pre­ţurilor şi alte­­probleme le­gate de ridicarea în conti­nuare a calităţii muncii şi a eficienţei, astfel incit, aşa cum a cerut tovarăşul Nicolae Ceauşescu, într-o­ perioadă scurtă, cel mai tîrziu până­­ în luna septembrie, să fie solu­ţionate toate problemele c­i­­vite, încheiate toate lucrări­le stabilite. Cuvîntul de ordine, în luna iulie, în care păşim azi, ca şi în perioada rămasă din a­­ces­t an, trebuie să fie, pre­tutindeni, ritmicitate în rea­lizarea tuturor sortimentelor lansate în producţie, calitate competitivă, promptitudine ma­ximă în livrări, atingerea tu­turor parametrilor de eficien­ţă planificaţi, acestea fiind con­diţii ale dezvoltării neîncetate a patriei socialiste, creşterii (continuare in pag a 2-a) Nu­ine­le harnicei confec­ţionare Maria Răileanui este binecunoscut printre frun­­taşii în muncă de la între­prinderea de tricotaje „Mol­dova“. Ea munceşte cu mul­tă pasiune pentru depăşirea zilnică a sar­inilor de pro­ducţie Foto : P. Todică I-1 IN CUPRINSUL ZIARULUI : 0 Schimb de mesaje la nivel înalt româno-bu­lgar 0 Cronica lunii iunie ,0 Cu ochii cetăţeanului 0 Sport Tovarăşul Ncolae Ceauşescu s-a reintîlnît cu tovarăşul Yasser Arafat, preşedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a reîntâlnit, joi, cu tovarăşul Yasser Arafat, preşedintele Comite­tului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. Cu acest prilej a continuat schimbul de vederi cu privire la situaţia din Orientul Mijlociu, la căile şi mijloacele de soluţionare a problemei palestiniene, pentru realizarea păcii în această zonă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat hotărîrea poporului român de a sprijini, în continuare, lupta dreaptă a poporului palestinian pentru înfăptuirea aspiraţiilor sale legitime. Preşedin­tele Republicii Socialiste România a subliniat necesitatea de a se face totul pentru soluţionarea politică, pe calea tratativelor, a problemelor din Orientul Mijlociu, pentru instaurarea unei păta globale juste şi durabile în această parte a lumii, pe baza re­tragerii Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma răzfec­(continuare în pag. a 4-a) Lucrările agricole, executate in ritm ssifi­it, de calitate! Principalele forțe, la fotrefrierea cul­tur­ilor în aceste zile, principalele forţe a­­le mecanizatorilor şi cooperatorilor de la Aroraekau sunt concentrate la efec­tuarea lucrărilor de întreţinere a culturi­lor prăşitoare. Iorgu Burgi..­..­­ primarul comunei, ne spunea că este :«• termina­te pra­şiia a doua şi la cultura porum­bului, că unele e­­chipe au început praştia a treia. Lucrările de În­treţinere se execută în mod diferenţiat, de la tarla la tar­la, în funcţie­­ de starea de vegetaţie. Conducerea unităţii, preşedinte Gabriela Nemeth, a stabilit ca acolo unde nu se mai poate intra cu sapa, deoarece plan­­tele de cultură au acoperit terenul, să se efectueze plivitul manual. Aşa se pro­cedează la sfecla de zahăr, la soia, pră­şite deja de două ori. Recoltatul cartofilor timpurii continua Anul acesta­, au fost plantate cu car­tof timpuriu însem­­nate suprafeţe, co­operativele agricole din consiliile unice agroindustriale limi­trofe Iaşului desfă­­cînd pe piaţa muni­cipiului importante cantităţi. în pre­zent, se recoltează cartoful timpuriu în cooperativele agrico­le din zona nordică a județului. Cosesc lucerna a doua oară TG. FRUMOS (de la subreda­cţia zbirului „Flacăra Ia­şului“) Lucrătorii din fer­ma­­ de la Jora a I.A.S. Tg. Frumos se ocupă îndeaproa­pe de asigurarea fu­rajelor pentru peri­oada de stabulaţie. In etapa mai-iume, ei au depozitat 250 de tone de fin şi peste 1400 de tone de semifîn. Şeful fermei, Constantin Laiu, ne-a informat că în prezent se des­făşoară coasa a doua la lucerna veche şi coasa întîi la lu­cerna noua. De asemenea, a fost însăminţată a doua cultură după mazăre şi se execu­tă lucrările de în­treţinere la cultu­rile prăşitoare. I­. Păpuşoiu COTNARIPrimăria să fie implicată în întreaga activitate economico-socială şi la Cotnari este vremea strânsului princi noi. Cu cîteva zile in urmă, se făcea o ulti­mă verificare a combinelor, a celorlalte maşini agricole, care erau duse în câmp, la marginea tarlalelor. Din discu­ţiile cu inginerii Gh. Ionescu şi Mihai Varzar, preşedinţii C.A.P. din Cotnari şi, respectiv, Ch­ioaia, din cele constatate de noi, se poate apre- -r ci­a că această cam­panie de vară este bine orga­nizată. De asemenea, în ziua în care am poposit în comună, pe cîmp, la vie, în livezi, oriunde iţi întorceai privirea, întîlneai zeci de oameni care munceau de zor , se încheia pra­şila a doua la porumb, se lega la vie şi se stropea pentru a treia oară, se zorea la strînsul finu­lui (pină acum, au fost puse la adăpost peste 4 000 de tone de furaje), începuse strînsul cireşelor şi al vişinilor. La A­sociaţia economică intercoope­­ratistă pomicolă (director, ing. Const. Vornicu), unitate recent distinsă cu „Meritul Agricol“, clasa a 111-a, veniseră să dea o mină de ajutor la culesul fructelor elevi de la Liceul C.U.G., de la şcolile din Mo­dora, Belceşti, Buhalniţa, Cot­nari. lamei pentru grăbirea sistematizării Primarul comunei, tovarăşul Ioan Parashia, ne-a informat că, în ultimii ani, aici , s-a au refăcut şi construit peste 300 de case, s-au înălţat blocuri totalizând peste 100 de aparta­mente. In comună există un dispensar medical şi 4 puncte sanitare, în care îşi desfăşoară activitatea 8 medici şi 7 cadre .... ... medii sanitare, 3 că­mine culturale, uni­tăţi cu formaţii lau­reate ale Festivalu­lui muncii şi creaţi­ei „Cîntarea Români­ei­, o bibliotecă cu ------­­peste 11 000 de volu­me, 3 cinematografe, o ■universitate cultural-ştiinţifică, o activă brigadă ştiinţifică. Prin noile planuri de sistematizare se profilează o modernă aşeza­re agroindustrială. Se acţio­nează pentru dezafectarea unor locuinţe din afara perimetrului construibil şi redarea pentru agricultură, în următorii ani, a ELENA DUMITRESCU CONSTANTIN SECU (continuam in pag. a 3 a) Grădinile de legume, mai bine Îngrijite îrt această perioadă, în sec­torul legumicol sunt multe lu­crări de făcut. Executarea a­­cestora în timpul optim, de ca­litate, aşa cum a indicat tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU şi în cuvîntarea rostită la recenta plenară a C.C. al P.C.R., impu­ne din partea organelor şi or­ganizaţiilor de partid, a con­ducerilor de unităţi organizarea exemplară a muncii, o bună mobilizare de forţe. O mare atenţie trebuie acor­dată impulsionării plantatului verzei de toamnă în ogor pro­priu. Ing. Viorel Lefter, direc­torul Trustului judeţean al hor­ticulturii, ne spunea că, in cursul acestei săptămmi, acţiu­nea trebuie, în mod obligatoriu, încheiată, că au fost luate mă­surile necesare în acest scop. Cooperatorii din Verşeni sunt pe punctul de a termina plan­tatul verzei pe cele 5 hectare planificate, iar cei din Miro­­sloveşti sînt avansaţi cu lucra­rea respectivă, dar nu acelaşi lucru se poate spune despr­a legumicultorii din Butea, He­­leşteni, Ruginoasa, Spineni, Voi­­neşti şi din alte unităţi, care n-au declanşat încă această ac­ţiune. Conducerile de unităţi, şefii fermelor legumicole tre­buie să acţioneze cu toată răs­punderea pentru plantarea ver­zei de toamnă pe toate supra­feţele prevăzute, la timpul po­trivit. Această cultură urmea­ză să fie realizată şi după pre­mergătoare timpurii, pe terenu­rile eliberate sau care urmea­ză să fie eliberate. Este vorba de cultura succesivă şi dublă de varză, care, de asemenea, trebuie realizată pe toate su­prafeţele planificate. Pînă la plantarea acestor suprafeţe, să se acorde toată atenţia răsadu­lui, care trebuie îngrijit exem­plar. Să se planteze integral şi suprafeţele prevăzute ca cas­traveţi, fasole-pâstăi, morcov, sfeclă roşie (tot în cultură du­blă). Organizaţiile de partid din cooperativele agricole din Hă­­lăuceşti, Al. I. Cuza, Andrieşeni, Rediu, Româneşti, Trifeşti, Pro­­bota, Perieni, Golăeşti, ca să dăm numai cîteva exemple de unităţi care urmează să reali­zeze culturi duble şi succesi­ve pe suprafeţe între 10 şi 25 de hectare, să sprijine efectiv conducerile de unităţi, şefii de fermă în organizarea muncii, in mobilizarea cooperatorilor la treabă. Sunt lucrări urgente de exe­cutat şi în salarii. La coopera­tivele agricole din Bălţaţi, Vic­toria, Ţigăna­şi, Răchiteni, Şi­­pote, se impune să se intensi­fice lucrările suplimentare pen­tru forţarea coacerii tomatelor (cîrnirea, defolierea), biile neacoperite, prafeţele pe care a

Next