Flacăra Iaşului, august 1988 (Anul 44, nr. 13001-13025)

1988-08-02 / nr. 13001

r Anul XLIV — Nr. 13 001 M­­arți, 2 august 1988 4 pagini — 50 bani­­ ț \ s­s \ \ \ Am păşit în august o lună cu profundă rezonanţă in­s­­uimi­le şi conştiinţele noas­tre, ea marcînd aniversarea victoriei revoluţiei de eli­berare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperia­­listă. Trecerea, din prima z­i a lunii, la aplicarea u­­nor importante măsuri pri­vind creşterea retribuţiei personalului muncitor şi a pensiilor ilustrează vigoarea economiei noastre naţionale, justeţea politicii partidului şi statului de făurire a noii societăţi pe pămîntul patriei străbune. Bunăstarea noas­tră depinde d­e rezultatele muncii noastre, de dezvolta-­­ rea generală­ a ţării. După­­ cum se ştie, se prevede ma­ j­­orarea cu 10 la sută a re- 4 tribuţiei întregului personal­­ muncitor, acţiune ce începe j In această lună şi se va­­ desfăşura, eşalonat, pină în­­ a doua parte a anului viitor.­­ Prin aplicarea noilor mă- 4 suri, aproape 7,9 milioane­­ de oameni ai muncii vor­­ beneficia de venituri supli-­­ mentare care, în anul 1990,­­ vor însuma peste 29 de mi­ j liarde de lei, fondul de re-­­ tribuţie total urmind să fie­­ de 5,5 ori mai mare faţă de­­ anul celui de-al IX-lea Con- 4 gres al partidului.­­ Oamenii muncii din jude- ? ţul Iaşi au intrat în luna­­ august c­e rezultate pozitive­­ in producţie. A fost reali- * zat planul la investiţii, vo- f­iumul producţiei de ex-­­ port este cu circa 20 la sută ! Superior celui din perioada­­ corespunzătoare a anului­­ trecut, iar la producţia­­ marfă industrială, cu 10 la 1 sută mai mare. Au fost rea- l Uzate peste prevederi, însem- ţ nate cantități de produse,­­ în fruntea întrecerii situîn- * du-se Integrata de țesături­­ (continuare în pag. a 2-a) | Majorarea retribuţiilor şi a pensiilor—expresie elocventă a politicii partidului de creştere a nivelului de trai f7=—=----------------=-------------­jf ETAPA..­......... 1 august-1 octombrie 1988 peste­­.....2 500 oop oameni ai muncii S „ -------------------/ 1 ETAPA -JL -......­ 1 noiembrie.......1988 1 ianuarie.........1989 peste.........1 800 000 oameni ai muncii ________________________________J ---------—— • ^ ! ETAPA JU............... 1 martie-1 august 1989 peste.___3 400 000 oameni ai muncii v *­ .___ -- J Numărul personalului muncitor care va beneficia, pe etape, de majorarea retribuţiei Vom acţiona mai ferm pentru ridicarea calităţii muncii noastre Numeroşi oameni ai muncii din industria în­soară, printre care mă număr şi eu, vor be­neficia de noua majorare a retribuţiei, în con­formitate cu recentul Decret al Consiliului de Stat, încă din prima etapă a acţiunii, adică în­­cepînd chiar din această lună a anului curent. Tovarăşii mei de muncă, mai ales cei nou înca­draţi, dar şi restul personalului muncitor din unitatea noastră, au luat cunoştinţă de preve­derile acestui decret cu nespusă bucurie şi sa­tisfacţie, apreciind măsurile de majorare a re­tribuţiei ca noi dovezi ale politicii umaniste a partidului şi statului nostru, ca noi argumente privind grija partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, pentru creşterea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a celor VIORICA DAVID ţesătoare la întreprinderea de mătase „Victoria“ (continuare imi pag. a 3 a) ---------IN CUPRINSUL ZIARULUI­­ Adunările generale ale oamenilor mititeii forumuri ale democraţiei muncitoreşti, revoluţionare Cronica lunii iulie — evenimente interne Sport Pe meridianele globului in spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in pregătirea plenarei C.C. al P.C.R. August - lună record, în întîmpinarea marii noastre sărbători Mobilizare exemplară, pe măsura importanţei lucrărilor din agricultură! Toţi sătenii să urmeze exemplul mecanizatorilor­ ­g o duminică în care numeroşi săteni au înţeles cerinţele acestor zile g| Secerişul griului a intrat în faza finală gg Cînd calitatea legumelor rămîne la aprecierea conducătorului auto gj A început şi recoltatul inului Deşi, simbătă noaptea, în ra­za Consiliului unic agroindus­trial Popricani a plouat, me­canizatorii s-au prezentat du­minică cu toţii la muncă pe tarlalele unităţilor din zonă. Şi aceasta din dorinţa de a grăbi secerişul griului, încît pîinea ţării să fie pusă la timp şi fără pierderi la adăpost, aşa cum a indicat secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Dato­rită umidităţii, nu s-a putut intra la recoltat decit aproape de ora prînzului. S-a lucrat, în schimb, pînă seara tîrziu. De altfel, aşa după cum ne-a­­precizat tov. Florin Feraru, in­ginerul şef al consiliului unic, duminică, în numai jumătate din zi, s-a strîns griul de pe circa 310 hectare. De menţio­nat că aseară mai rămăsese de secerat recolta de pe circa 470 de hectare, în cea mai mare parte griu pentru sămînţă. Un alt sector „fierbinte“ de lucru l-au constituit grădinile de le­gume. Duminică, au fost livra­te pieţelor peste 35 de tone de legume. Păcat, însă, că n-au fost mobilizate la lucru toate forţele manuale, în mod dec­­ il! Consiliul unic agroindustrial Popricani sebit în unităţile unde unele culturi necesită lucrări de în­treţinere, împreună cu ing. Flo­rin Rod­nic, directorul S.M.A. Popri­cani, poposim în mijlocul me­canizatorilor şi cooperatorilor de la C.A.P. Ţigănaşi, în tar­laua Rugărie 1 se acţiona din plin la seceriş. „Nu ne putem permite nici o pauză, ne spu­ne combinerul Hani Iambic I­u­­ca. Orice întîrziere la seceriş înseamnă pierderi de recoltă“. Interlocutorul se numără prin­tre mecanizatorii care depăşesc viteza de lucru stabilită, re­coltând zilnic mai bine de 33 de tone de grîu. La fel ca el muncesc şi combiner!­ Trăiam Chirilă, Neculai Duca şi Con­stantin Sandu. In fermele con­duse de inginerii Elena Mihai şi Gheorghe Bădiţă, cooperato­rii recoltau ceapa de pe ulti­mele 5 hectare din cele 20 o­­cupate cu această cultură. Pre­zenţi la datorie erau şi legu­micultorii, împreună cu şefa de fermă, inginera Rodită Pla­­cinschi. Ei au reuşit să recol- ANDRIa Bit ATU (continuare în pag. a 2-a) Ultimele suprafeţe din recolta de grîu a acestui an s© recoltează acum şi la C.A.P. Ţigănaşi Stimulent pentru o mai bogată activitate cultural-educativă Apărute în zilele in care poporul nostru a oma­giat împlinirea a 23 de ani de la istoricul Con­gres al IX-lea al partidului, deschizător de eră nouă în destinele României, decretele pentru aplicarea majorării retribuţiei personalului mun­citor şi a pensiilor sunt o nouă dovadă grăitoare despre puterea economică a patriei, despre gri­ja statornică pe care partidul, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu o au pentru continua ri­dicare a nivelului nostru de trai. Sigur că noile majorări sunt doar un exemplu din mul­titudinea de exemple pe care le oferă viaţa economico-socială a ţării. Imensele investiţii pentru modernizarea industriei, agriculturii, pen­tru construcţiile de locuinţe, de şcoli, preocuparea tot mai accentuată pentru sistematizarea localită- MARIA FRIJAN directorul căminului cultural Tătăruși (continuare în pag. a 3-a) I La C. A. P. PopeştiGrave abateri de la înfăptuirea programului de întreţinere a culturilor Executarea la timp şi de ca­litate a tuturor lucrărilor de întreţinere a culturilor este o sarcină de mare răspundere pentru fiecare agricultor, pen­tru toţi locuitorii satelor, de aceasta depinzând obţinerea u­­nor rec. . .­­ bune. Această obli­gaţie, însă, n-a fost privită cu toată răspunderea şi de condu­cerea C.A.P. Popeşti (preşedinte — ing. Vasile Dorneanu, ingi­ner şef — Mircea Perju), de toţi specialiştii şi cooperatorii de aici. La controalele efec­tuate s-a constatat că unele suprafeţe ocupate cu porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soare­­lui, soia şi fasole n-au fost întreţinute corespunzător, bu­ruienile împiedicînd dezvolta­rea normală a plantelor de cultură, fapt ce periclitează, în mare măsură, realizarea pro­ducţiilor agricole planificate. Asemenea aspecte s-au consta­tat, în special, în fermele de la Doroşcani şi Hărpăşeşti, conduse de inginerii Mihai Bordeianu şi, respectiv, Eugen Mihai. Cele mai imburuienite culturi le deţin echipele con­duse de Vasile Grigoruţă şi Petru Ursache, din ferma de la Poroşcani, Vasile Moron, Virgil Bălăi­ şi Aleea Ursache, d­in ferma de la Hărpăşeşti. Lipsă de responsabilitate faţă de soarta recoltei acestui an au dovedit şi unii cooperatori din ferma de la Popeşti, con­dusă de ing. Ştefan Borşieru. Vinovaţi de asemenea defi­cienţe se fac, în primul rînd, şefii de echipă şi de fermă, conducerea cooperativei agricole, care n-au urmărit şi controlat modul în care fiecare cooperator îşi face datoria. Vi­novaţi însă sunt şi membrii bi­roului comitetului comunal de partid (secretar Nicolae Hanga­­nu), care nu şi-au îndeplinit sarcinile revenite din programul de desfăşurare a campaniei de întreţinere a culturilor. Faţă de asemenea grave de­ficienţe, Comandamentul jude­ţean pentru coordonarea lucră­rilor agricole a luat măsurile necesare în vederea înlătură­rii neajunsurilor, mobilizând la distrugerea buruienilor un im­portant număr de oameni, fă­­cîndu-se apel şi la lucrători din unităţi economice ieșene. Cei vinovaţi de aceste abateri vor răspunde conform prevederilor legii. DAN VA­UERIU

Next