Flacăra Iaşului, septembrie 1988 (Anul 44, nr. 13026-13051)

1988-09-01 / nr. 13026

V 41- Morgan al Comitetului iveţean Iaşi al P.C.N­ şi al consoiului popular jufleţean Amil XLIV — Nr. 13 026 Joi, 1 septembrie 1988 4 pagini — 50 bani .1.A.I. Noi utilaje prin autodotare în­ atelierul de biostimula­­tori al întreprinderii de anti­biotice din Iaşi a fost mon­tat, cu 10 zile mai devreme faţă de termenul planificat, un nou utilaj prin care se elimină un ,,foc îngust“, în procesul de fa­bricaţie. Este vorba despre un filtru tambur cu vacuum, rea­lizat prin eforturi proprii. Noul utilaj permite creşterea fluen­ţei operaţiei de filtrare a eri­­tromieinei şi, pe această cale, realizarea de către unitatea ie­şeană a producţiei fizice plani­ficate la medicamentele de uz uman. în spiritul orientărilor şi sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu . M. „Nicolina“ Prin modernizare— producţii sporite în secţia utilaj terasier de la I. M. „Nicolina“, mai mulţi muncitori şi specialişti au pus la punct un nou sistem de prelucrare a traversei de bo­ghiu : şanfrenarea simultană a 4 muchii exterioare ale suban­­samblului, utilizînd în acest scop 2 capete de forţă. Această măsură, prevăzută în progra­mul de modernizare al între­prinderii, va permite un spor anual al producţiei marfă de 10 milioane de lei şi reducerea costurilor la această operaţie cu peste un milion de lei, în plin efort pentru grăbirea lucrărilor de sezon, pentru pre­gătirea campaniei agricole de toamnă se află şi mecanizato­rii şi cooperatorii de la C.A.P. Heteşteni. „In întreaga noastră activitate, aprecia­tor. Ioan Dumitriu, secretarul comitetu­lui comunal de partid, ne că­lăuzim după indicaţiile şi o­­rientările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, încît fiecare lu­crare să se desfăşoare la timp şi la un nivel calitativ supe­rior". în prezent, după cum ne-a precizat ,inginerul Constantin Rotaru, preşedintele „unităţii, forţele meca­nice din secţia con­dusă de Dumitru Şo­­frac, care serveşte a­­ceastă unitate, sunt mobilizate la executarea arătu­rilor şi la pregătirea patului germinativ pentru însămînţările de toamnă. La arat se lucrează cu 12 tractoare. Munca fiind organizată în schimburi prelun­gite, se reuşeşte brăzdarea, zil­nic, cu fiecare tractor, a cîte 3,5 hectare. Şeful secţiei de mecanizare a evidenţiat, în mod deosebit, activitatea desfăşura­tă de mecanizatorii Dumitru Voinea, Ton­ Ştefănuţă, Dumi­tru Dominte şi Mihai Bulhac, ei depăşind aproape zilnic vi­teza de lucru planificată. Trac­toristul Dumitru Voinea arăta că la arat se poate lucra din plin deoarece este suficient te­ren eliberat. Şi tot de la şeful secţiei de mecanizare aflăm că la pregătirea patului germina­tiv sunt mobilizate 9 grape cu discuri şi 3 combinatoare. Cele mai înalte ritmuri de lucru au înregistrat tractoriştii Mihai Ple­şea, Ioan Cozma şi Petru Alexa. Ceilalţi mecanizatori ca­re nu au fost mobilizaţi la a­­ceste acţiuni au rămas în ate­liere la revizuirea şi repara­rea semănătorilor, a maşinilor de recoltat cartofi. Toate aceste utilaje sunt în stare de func­ţiune, la semănători fiind fă­cută şi proba cu boabe. Comisiile pe culturi contro­lează in permanenţă lanurile de cartofi de pe cele­ 200 de hectare pen­tru a se putea trece, operativ, şi la strîn­­sul acestei culturi. Peste 300 de cosaşi au şi intrat în lanuri la cositul vrejilor, care sunt imediat trans­portaţi din cîmp. în ferma de la Oboroceni, condusă de Mihai Voten, s-a şi intrat cu două maşini la recoltatul cartofilor. Formaţii de cooperatori sunt mobilizate la sortarea produc­ţiei, în funcţie de destinaţia pe care o are. Mîine se va intra la recoltat şi in ferma de la Harmăneasa. Munca este ast­fel , organizată incit, operativ, să se desfăşoare şi transportul producţiei la beneficiari, cre­­îndu-se, astfel, posibilitate me­canizatorilor să pregătească te­renul, deoarece pe suprafeţele ocupate acum cu cartofi se vor însămînţa cereale păioase. Ce fac celelalte forţe ? Reţi­nem că, după ce s-au încheiat transportul finului şi selectarea seminţei, forţele care au acţio­nat la aceste lucrări s-au ală­turat cooperatorilor repartizaţi la recoltarea şi treierişul faso­lei, la eliberatul terenului de resturi vegetale. La această lu­crare, coordonată de tov. Ne­­culai Dominte, secretarul li- DUMITRU GR­I­N LAN­U (continuare in pag. a 2-a} Ritmul tuturor lucrărilor de sezon trebuie impulsionat C.A.P. HELEŞTENI Seriozitate şi perseverenţa, iată ce o caracterizează pe tînăra Cornelia Tabără, me­reu printre fruntaşii liniei 9 B, de la Întreprinderea de confecţii d­in Iaşi Foto: Paul Todîcă . i l. * I­M­­­­ t * * ­s fr. Expresie a profundului umanism al politicii partidului nostru începînd de astăzi Un nou eşalon de oameni ai muncii beneficiază de retribuţii majorate în conformitate cu prevede­rile Decretului Consiliului de Stat, începînd de astăzi, 1 sep­tembrie, continuă aplicarea mă­surilor din prima etapă de ma­jorare a retribuţiilor. Astfel, sporesc veniturile unor noi ca­tegorii de oameni ai muncii şi anume a celor cu retribuţii ta­rifare lunare de pină la 2 000 de lei din unităţile industriei alimentare, agricultură şi sil­vicultură, construcţii-montaj, economia apelor, transporturi şi telecomunicaţii ş.a. în cadrul judeţului nostru, un număr în­semnat de persoane va intra în acest nou eşalon de bene­ficiari ai retribuţiilor majora­te, urmînd ca, la 1 octombrie a.c., să se încheie prima etapă în care se vor încadra cei cu venituri mici din celelalte do­menii de activitate. Trebuie remarcată, şi de a­­ceastă dată, adînca semnifica­ţie a măsurilor de ridicare a nivelului de trai, măsuri ini­ţiate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, elaborate în con­formitate cu hotărîrile Congre­sului al XHI-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Sunt măsuri ce evidenţiază înaltul umanism al politicii partidului nostru, in al cărei centru se află sporirea continuă a bună­stării oamenilor. Succesele obţinute in înde­plinirea sarcinilor actualului plan cincinal au creat condiţi­ile materiale ale majorării re­tribuţiilor tuturor oamenilor muncii, începînd cu cele mici, ceea ce reflectă preocuparea constantă pentru aplicarea ne­abătută în viaţă a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Transpunerea în practică a u­­nor asemenea măsuri, in con­textul mondial actual, demon­strează cu puterea faptelor vi­goarea economiei româneşti, justeţea politicii economice a partidului. Pe temelia solidă a unei economii puternice, în pli­nă modernizare, s-au dezvoltat noi ramuri de activitate, loca­lităţile judeţului, ca de altfel ale întregii ţări au cunoscut o înflorire fără precedent. Cea mai mare parte a populaţiei locuieşte în case noi, se bucu­ră de un Confort modern, de serviciile unor unităţi sanita­re, şcolare, comerciale etc., la nivelul cerinţelor actuale. Toat­ă continuare în pag. a 2~al Noi blocuri în cartierul Nicotină — t'.l'.t». Foto : ('■ Plop Rolul major al şcolii în societatea românească, în formarea multilaterală a omului nou Cultul pentru muncă şi în­văţătură dăltuit în conştiinţa unui popor ce a privit din­­totdeauna cu aleasă recunoş­tinţă lumina cunoaşterii adu­să de şcoală, de slujitorii ei, află un cîmp de afirmare fără precedent în anii de referinţă ai istoriei prezente, etapă pe care cu mîndrie o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu“, înnoirile de conţinut şi cele cantitative înregistrate de în­­văţământul românesc în an­samblul său, mai cu seamă în epoca fertilă, pentru toate domeniile de activitate, inau­gurată de Congresul al IX-lea al partidului, se constituie intr-un argument viabil al consistenţei şi justeţii unei politici înţelepte şi vizionare ce situează in centrul preocu­părilor omul, viitorul său, pregătirea sa pentru muncă şi viaţă. Gîndirea clarvăzătoare a secretarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, principiile profund ştiinţifice de acţiune în direc­ţia înfloririi fără precedent a învăţămîntului, ca pirglie a progresului multilateral al pa­triei, defineşte, prin tot ceea ce ea a generat, un climat de optimistă emulaţie, de dezvol­tare fără precedent şi a în­­văţămîntului supus unor spec­taculoase şi benefice trans­formări înnoitoare. Grija secretarului general al parti­dului de a asigura întregului învăţămînt românesc o bază materială corespunzătoare se răsfrînge pozitiv şi­­ în învă­ţămîntul preuniversitar ie­şean. Avem, de la un an la altul, condiţii tot mai bune de muncă şi învăţătură : şcoli noi, cămine, cantine, labo­ratoare şi ateliere, biblioteci, aparatură şi manuale şi — nu în ultimul rînd — cadre didactice calificate, a căror perpetuă înaintare în pregă­tirea profesională şi politică e stimulată prin cele mai di­verse căi şi mijloace , dispu­nem de o reţea de Învăţă­mânt bogată, de şcoli şi licee ale căror profile răspund ne­cesităţilor de cadre ale eco­nomiei judeţului. Larga des­chidere a învăţămîntului ro­mânesc, aşezarea sa pe­­lente­lia train­­a a activităţii pro­ductive, ancorarea în realităţi pe care tînărul le poate cu­noaşte şi aprofunda prin mun­că oferă acestuia posibilitatea instruirii sale simultane teo­retice şi practice, întreaga dezvoltare a învă­ţămîntul românesc este ro­dul unei concepţii profund umaniste, revoluţionare a to­varăşului Nicolae Ceauşescu despre rolul şi locul şcolii în viaţa societăţii, în contextul amplului proces de dezvoltare multilaterală a patriei, de asi­gurare a progresului ei necon­tenit. Se poate afirma cu legitim temei, temeiul realităţii în­săşi, că principala investiţie de pare a beneficiat în ulti­mele două decenii învăţămîn­­tul românesc este concepţia de excepţională însemnătate teoretică şi practică a tova­răşului Nicolae Ceauşescu re­feritoare la acest domeniu de activitate. Ideile sale revolu­ţionare, clarviziunea cu care sunt abordate problemele fun­damentale ale învăţămîntului au permis reaşezarea pe baze noi a activităţii şcolii de toate grăitele, urmărind permanenta sa perfecţionare. Consecvenţa cu care sunt urmărite aceste Prof. EUGEN CIURARU inspector şcolar la Inspectoratul şcolar judeţean (continuare în pag a 2-a) Tezele pentru plenara C. C. al P. C. R. #

Next