Flacăra Iaşului, octombrie 1988 (Anul 44, nr. 13052-13077)

1988-10-01 / nr. 13052

fAnul XLV — Nr. 13 052 1Sîmbătă, 1 octombrie 1988 4 pagini — 50 bani în spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în pregătirea plenarei C. C. al P. C. R.. Înaltă răspundere patriotică,­­ angajare muncitorească pentru­­ realizarea integrală a planului!­­ Incepind de astăzi, păşim în ultimul trimestru al anu­lui, o etapă hotărîtoare pen­tru bilanţul de muncă al a­­nului 1988, implicat decisiv in înfăptuirea marii opţiuni na­ţionale­ privind înscrierea României în rîndul ţărilor cu nivel mediu de dezvoltare. Am încheiat 9 luni cu rezul­tate pozitive în industria şi agricultura judeţului, în trans­porturi, construcţii, în celelal­te domenii de interes econo­­mic înregistrîndu-se importan­te succese, sporuri de produc­ţie fizică, depăşiri ale sarcini­lor de export (să reamintim, de pildă, succesele oamenilor muncii păşcăneni, care au re­alizat suplimentar un volum de producţie marfă industria­lă de circa 40 de milioane de lei, cea mai mare parte fiind reprezentată de produse des­tinate exportului). Remarca­bile sunt, de asemenea, reu­şitele pe linia înnoirii şi di­versificării produselor, mai bunei organizări şi moderni­zări a producţiei,a reducerii consumurilor de materii pri­me, materiale şi energie, in­tr-un cuvînt — un cumul de valori generatoare de progre­se economice şi sociale. Apreciind însă rezultatele obţinute prin prisma exigenţe­lor formulate de secretarul general al partidului, tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU, a Tezelor pentru plenara C.C. al P.C.R., este limpede că ele nu se ridică, peste tot, la con­diţiile tehnice şi materiale e­­xistente, chiar la nivelul pre­vederilor de plan , or numai aşa se poate aprecia dacă s-a manifestat răspunderea nece­sară pentru înfăptuirea cerin­­­­ţelor economice actuale,, ale * creşterii eficienţei economice.­­ „Să fim întotdeauna conştienţi­­ că felul în care fiecare colec­­ţ­­iv de oameni ai muncii re- 1 alizează planul din domeniu­­l său de activitate constituie­­ contribuţia sa la înfăptuirea­­ întregii politici interne şi ex-­­ terne a partidului şi statului­­ nostru, la politica de colabo­rare, de pace, la întărirea in­dependenţei şi suveranităţii României, la ridicarea nive-­­ lului de trai al întregii na- J ţiuni“, arăta tovarăşul Nicolae­­ Ceauşescu. Iată de ce spunem că atît timp cit sporul de pro­ducţie consemnat de bilanţul 4 , pe 9 luni nu asigură, peste­­ tot, îndeplinirea integrală a ) •prevederilor de plan, inseam- 4 nă că se menţin in continua­- / re neajunsuri in folosirea ca-­­ pacităţilor de producţie, In­­ organizarea muncii, în mobi- i lizarea şi valorificarea tutu- 4 ror posibilităţilor­­ existente­­ pentru creşterea de tip in-­­ tensiv pe care se bazează la­­ ora actuală întreaga dezvol­­tare a economiei naţionale.­­ Este necesar, de aceea, să­­ se ia toate măsurile pentru­­ lichidarea în cel mai scurt­­ timp a neajunsurilor care s-au­­ manifestat, pentru întărirea­­ răspunderii faţă de realizarea ( în cele mai bune condiţii a­­ planului pe luna octombrie şi­­ pe întreg trimestrul al IV-lea,­­ trimestru decisiv pentru ono- r rarea sarcinilor pe acest an , hotărîtor al cincinalului. Si­­­ gur că, pentru aceasta, colec-­­ tivele de oameni ai munţii,­­ organele şi organizaţiile de­­ partid trebuie să urmărească . (continuare în pag. a 3-a) l Tînărul Vasile Biţic lu­crează in atelierul sculărie al Întreprinderii „Tehnoton“, remarcîndu-se în întrecerea utecistă prin calitatea repe­relor realizate, urmare a bunei pregătiri profesionale, ca scuter-matriţer şi frezor Foto : C. Plop Prin reproiectare­a economii de metal în cadrul acţiunii de reduce­re mai accentuată a consumu­rilor materiale şi energetice, la întreprinderea mecanică „Ni­­colina“ din Iaşi a fost supus analizei valorii şi reproiectat un însemnat număr de utilaje şi subansamble. între acestea, se numără corpul de reazem şi pălăria arcului ale unui anu­mit tip de boghiuri, reperul o­­badă de la ruloul compactor R.O.—14, dispozitivul de ri­dicat al încărcătorului frontal I.F.-80 ş.a., urmărindu-se, în principal, reducerea consumu­lui de laminate pline din oţel, de oţeluri aliate etc. Pe aceas­tă cale, numai în prima jumă­tate a anului, consumul de o­­ţeluri aliate a fost diminuat cu 47 la sută, iar cel de metale neferoase — cu 67 la sută, faţă de cel planificat. La C.A.P. futura, tarlaua de pe care au fost recol­taţi cartofii este supusă unei noi lucrări, folosindu-se plu­gurile manuale purtate de tractor, pentru a se putea strînge şi ultimul tubercul •-fluadă-a consecventei politicii umaniste a partidului de creştere a nivelului de trai­­ Încep?nd de astăzi Noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor Potrivit Decretului Consiliu­lui de Stat din luna iulie a.c., incepind de astăzi, 1 octom­brie, noi categorii de oameni ai muncii cu retribuţii de pînă la 2 000 lei lunar beneficiază de majorarea acestora. Astfel, se încheie prima etapă de creş­tere a veniturilor desfăşurată pe parcursul ultimelor 3 luni, cuprinzînd, în total, 2,5 mili­oane de persoane, în luna au­gust, au beneficiat de majora­rea retribuţiilor 900 000 de per­soane, în septembrie — 600 000, iar acum, în octombrie, li se adaugă încă aproape un mili­on. Acest ultim eşalon de oa­meni ai muncii, cel mai nu­meros, activează în unităţile industriale din subordinea consiliilor populare, cooperati­vele meşteşugăreşti, cooperati­vele de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, gos­podăria comunală şi locativă, circulaţia mărfurilor, învăţă­­mînt, ocrotirea sănătăţii, asis­tenţa socială, cultură fizică şi sport, cultură şi artă, instituţii financiare şi de asigurări, ad­ministraţie de stat, uniuni, a­­sociaţii, alte ramuri ale acti­vităţii economico-sociale. Elaborate din iniţiativa to­varăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidu­lui, măsurile de majorare a retribuţiei aprobate de Plena­ra C.C. al P.C.R. din iunie a.c. constituie încă o dovadă a consecvenţei cu care sunt în­deplinite hotâririle Congresu­lui al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, re­flectă politica profund uma­nistă a partidului şi statului nostru de creştere continuă a bunăstării poporului. România socialistă dispune, astăzi, de o puternică industrie modernă, de o agricultură înfloritoare, care au trezit la viaţă nouă toate localităţile patriei noas­tre şi întăresc sentimentul fie­cărui cetăţean de creator şi stăpîn al avuţiilor ţării, de participant­ activ la făurirea propriului său destin, în con­textul mondial actual, caracte­rizat prin creşterea şomajului, chiar în ţările cele mai dezvol­tate, prin fenomene de criză şi diminuarea fondurilor sociale, întărirea continuă a economiei României socialiste, reflectată şi in majorarea retribuţiilor, dovedeşte cu puterea faptelor caracterul ştiinţific al politicii partidului şi statului nostru, e­­ficienţa măsurilor privind în­deplinirea programelor de mo­dernizare şi de creştere a efi­cienţei în toate ramurile de producţie. Adine recunoscători secreta­rului general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, pentru această nouă iniţiativă de creştere a nivelului de trai, oamenii muncii din municipiul şi judeţul Iaşi, asemenea oa­menilor muncii din întreaga ţară, îşi exprimă ferma hotă­­rîre de a îndeplini planul pe acest an şi pe întregul cinci­nal în condiţii economice su­perioare, de a întîmpina cu noi­ succese de prestigiu a 45-a aniversare a măreţei sărbători naţionale de la 23 August şi Congresul al XIV-lea al parti­dului. Noul centru civic ieşean, imagine elocventă a tinereţii oraşului­­­Foto : Cf. Onofrei Campania agricolă—organizată şi desfăşurată exemplar! Forţe sporite la recoltatul porumb­ului 7 Activitate intensă pe ogoare "şi la C.A.P. Butea. Grosul for­­­ţelor este concentrat la recol­tatul porumbului. Ioan Adă­, muţ, preşedintele unităţii, ne-a declarat că se lucrează zilnic la depănuşat şi transportat cu peste 450 de cooperatori, care sunt ajutaţi de cîteva sute de elevi. Producţia de ştiuleţi (au fost depănuşate circa 300 de­­tone) este scoasă de pe tarlale cu atelajele şi, mai departe, livrată la fondul de stat cu mijloacele auto. Se depun eforturi pentru strîngerea grabnică a întregii producţii de porumb.­­Priorita­te la eliberarea terenului au tarlalele destinate însămmţări­­lor de toamnă. (C. Păpuşoiu) Eliberarea terenului, numai cu atelajele Lucrătorii de pe ogoarele C.A.P. Ţi­ba­na sînt hotărîţi ca în această toamnă să în­­săminţeze griul în epoca op­timă şi în condiţii de cali­tate, pentru a obţine produc­ţii sporite la hectar. Munca la eliberarea terenului des­tinat cerealelor păioase este bine organizată. O tarla de 60 de hectare, din ferma de la centru, a fost eliberată cu o formaţie de 30 de atelaje, în două zile. Acţiunea a fost condusă de Silvia Viţel, pre­şedintele C.A.P., şi Gheorghe Goldan, şef de formaţie. Ieri, se­ lucra în acelaşi mod în ferma de la Alexerţi. Ziua de muncă este prelun­gită cu cîteva ore. • - 1 -V "TT »Lidi­­u! « . . I » MSilUÎlL Ritm susţinut, dar şi calitate Volum mare de muncă şi la C. A. P. Dobrovăţ. Sub conducerea organelor comu­nale de partid şi de stat, cooperatorii se străduie să e­fectueze în timpul optim fie­care lucrare, în tarlaua Şe­sul Codăieşti, poposesc zil­nic numeroşi cooperatori şi oameni ai muncii din muni­cipiul Iaşi. Aici, se recoltea­ză, se depănuşează porumbul, iar producţia, la hectar este de peste opt tone. în paralel, se însămînţează griul. Pentru a fi recuperate rămînerile în urmă la pre­(continuare în pag. a 3-a)­­ | ZTZr­ .j- Toamnă... Fetiţa mea, elevă în clasa a Ill-a, învaţă despre sem­nele care vestesc toamna : se îngălbenesc şi cad frun­zele copacilor, se string roadele cîmpului, zilele sînt mai scurte, dimineţile — mai reci... O ascult şi mă gîndesc că, iată, de la un timp, a mai apărut un semn. In zori, somnul iţi este violent tulburat de un­­ur­­let de motor: cineva a pornit, cu „şocul“ tras, că-i rece-afară, şi „încălzeşte“ motorul pe loc, ambalîn­­du-l de zor. îţi tragi per­na peste urechi, blestemi, dar după cîteva minute o­­mul pleacă şi te linişteşti. Nu prea mult, căci alţii şi alţii fac la fel. Nervos, ieşi în balcon să-i spui măcar unuia, ce-ai pe su­flet, dar prinzi exact mo­mentul cină omul, mulţu­mit de-acum, îşi stinge tacticos ţigara şi pleacă învăluit in fum, zgomotul produs de toba de eşapa­ CONST. PĂLADUŢĂ (continuare, iti pag. a 3-a)

Next