Flacăra Iaşului, ianuarie 1989 (Anul 45, nr. 13131-13155)

1989-01-03 / nr. 13131

I PAGINA A ll-A---------------—---------------------------------------------------------*— —----------------------FLACĂRA IAȘULUIVt şi al angajării La laşi, Paşcani, Cîîrnău şi Tîrgu Frumos, in alte locali­tăţi ale judeţului,­ sute de oa­meni ai muncii au ţinut sa petreacă împreună noaptea-ho­­tar dintre ani, aşa cum împreu­nă, umăr la umăr, au fost pre­zenţi şi pe frontul muncii în întreprinderi şi instituţii, pe şantiere, in unităţi de cerceta­re şi proiectare, in alte dome­nii de activitate. La Iaşi, de pildă, în mo­dernele cantine-restaurant de la C.U.G., C.F.S. şi Tehnoton, am intîlnnit numeroşi muncitori şi specialişti împreună cu fa­miliile, cu prieteni, cu tova­răşi de muncă. In atmosfera sărbătorească, în preajma bra­zilor şi a meselor cu bucate alese, oamenii au ţinut să-şi rememoreze succesele, să-şi u­­reze altele, mai mari, intr-un an de muncă mai rodnic şi mai spornic. La cantina „Tele­­nom­ii“, bogata listă de bucate cuprindea mai mult de 20 de specialităţi, unele ale casei, Mihai Lucescu, şeful cantinei­­restaurant, el însuşi un bucă­tar neîntrecut, combinîndu-le şi oferindu-le într-o ordine şi doze savant gîndite. Tot aici, maistrul electronist Viorica Vidiriuc, preşedintele sindicatu­lui din întreprindere, ne-a vor­bit cu multă satisfacţie despre reuşita serbare a pomului de iarnă, despre darurile oferite cu prilejul Anului Nou celor circa 6 000 de copii pînă la 14 ani, ai membrilor colecti­vului. „Cred că anul pe care l-am încheiat este abia un început, o bază de pornire pen­tru succesele pe care ni le do­rim şi mai mari“, ne-a decla­rat ea. Cu astfel de speranţe în succesele viitoare au ridicat paharul în noaptea revelionu­lui ’89 şi alţi electronişti, mulţi dintre ei fruntaşi în produc­ţie, între care Dan Aivănesei, D. Ungureanu, I. Lungu­, Mar­cela Movilă, Marin Beje­nani, Nicolae Feraru, Elena Grosu, ec. Tulia- pasăre. Bobinatoarei Angela Falcu, vorbindu-ne despre eforturile pe linia asi­­milării unui număr important de componente şi subansamble, ne-a spus că succesele anului ’88 (planul la export a fost depăşit, producţia fizică, pro­ductivitatea muncii, producţia marfă — la fel) pot fi ampli­ficate In acest an, in cei ce-l vor urma. »Putem cu sigu­ranţă să lucrăm mult mai bi­ne, ne-a spus ea. Aşa cum ne cerea şi In Mesajul de Anul Nou tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul gene­ral al partidului, slntem hotă­rî­t să folosim toate condiţiile create, nă valorificăm mai a­­les propriile noastre disponi­bilităţi de muncă, să acţionăm cu deplină responsabilitate muncitorească“. Asemenea gîn­­duri ne-au împărtăşit şi mais­trul Ioan Lungu, alţi interlo­cutori. La cantina-restaurant de la C.F.S., ne întâmpină aceeaşi atmosferă de voie bună. Ope­ratorul chimist Ioan Oprea, din secţia fire-H, ne-a asigu­rat că întregul colectiv al com­binatului, mobilizat de însu­­fleţitoarele orientări şi indi­caţii ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cuprinse în Expu­nerea din noiembrie trecut, este hotărît să le transpună întocmai în viaţă. „Pentru noi, chimisti, esenţial este acum să valorificăm cit mai bine ma­teriile prime şi materialele, să sporim gradul lor de recupe­rare şi refolosire. Am obţinut şi pînă acum unele rezultate, dar trebuie să continuăm ac­ţiunile in acest sens“. „Şi o vom face, adaugă Maria Clin­­cu, din atelierul sortare, spo­­rindu-ne exigenţa faţă de pro­pria muncă şi eforturile pen­tru ridicarea continuă a cali­tăţii produselor". La cantina-restaurant a Com­binatului de utilaj greu, unde şi-au petrecut revelionul peste 200 de oameni ai muncii (prin­tre care: electricianul V. Tă­­taru, tehnicianul V. Zboiu, o­­ţelarul Octavian Tănase, mais­trul C. Diaconu, strungarul C. Pricop şi alţii), ing. Silviu Ignat, şef de secţie pe schimb la U.T.C.G., vorbindu-ne des­pre premierele tehnice ale a­­nului trecut, între care traver­sa Interioară pentru presa de 12 000 t.f., cele două rolganguri livrate la export, despre altele cu aceeaşi destinaţie lansate a­­cum in fabricaţie, ne-a decla­rat : „In anul în care trecem, tot ceea ce vom face va tre­bui să stea sub semnul promo­vării mai accentuate a progre­sului tehnic, a celor mai înalte cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, aşa cum ne-a indicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ctitorul combinatului nostru, cu prile­jul vizitelor la Iaşi“. Maistrul­­oţelar I. Blezniuc, secretarul comitetului de partid de la o­­ţelăria electrică, a adăugat : „Vom face totul pentru a pro­duce numai oţeluri de cea mai bună calitate. Pentru a ne înfăptui gîndurile avem ne­voie de pace şi datorăm erou­lui păcii, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, întreaga noastră re­cunoştinţă pentru neobositele sale eforturi, in vederea­ înce­tării cursei înarmărilor, îndeo­sebi a celor nucleare, pentru reducerea cheltuielilor militare“. Sínt gînduri de bine, care ne însoţesc primii paşi într-un nou an. Sínt angajamente ale unor oameni pe umerii cărora ea sprijină statornic succesele noastre prezente şi viitoare, din braţele şi mintea lor izvo­­rînd temeiurile bunăstării noastre. MARIA CIOBOTARU u NOU—INTÎMPINAT SĂRBĂTOREŞTE, CU BUCURIA ROADELOR MUNCII NOASTRE Sub semnul recunoştinţei La datorie, cu înaltă răspundere muncitorească (urmare din pag. 1) mia naţională, să primească, de la Holboca, energia planifica­tă, in condiţii optime. La fel, la C.E.T. Iaşi, dispecerul de ser­viciu, ing. Cornel Pinzaru, alţi lucrători (între care T. Toderi­­ca, I. Stoleru, M. Ciornei, C. Luchian), apreciind că dispun de condiţiile necesare îndeplini­rii sarcinilor de producţie, au transmis angajamentul lor d­­e a le îndeplini cît mai bine. Următorul popas, Combinatul de utilaj greu — o altă ctitorie a Epocii Nicolae Ceauşescu, un alt colectiv care a înregistrat, în 1988, evoluţii favorabile, faţă de anul precedent, la majorita­tea indicatorilor. De aici au pornit spre beneficiari pro­duse de înaltă tehnicitate : mori cu bile şi autogene, diferite tipuri de prese şi maxiprese, convertizoare, fiecare repre­zentând cite o premieră tehni­că, fiecare reprezentînd o bătălie cîştigată, o victorie, în contul prestigiului acestui co­lectiv tînăr, dar tenace şi bine pregătit profesional, după cum o demonstrează cele 65 de in­venţii ale anului (ce ridică to­talul, la acest capitol, la 340 !). Iată-ne la oţelărie, unul dintre punctele cu adevărat „fierbinţi“ de la C.U.G. „Am izbutit să asimilăm încă 15 mărci de oţel, totalul ridicîndu-se la 135, ne spune maistrul Vasile Ilisei, secretarul biroului organizaţiei de bază din schimbul prezent la lucru de revelion. Am reu­şit să scădem, faţă de 1987, consumurile. Avem multe reu­şite, dar datoriile ne sunt încă mari, mai ales dacă ne rapor­tăm la exigenţele formulate de secretarul general al partidului. la ce aşteaptă economia naţio­nală de la noi. Iată, în 1989, exportul combinatului va creş­te de 10 ori, la toţi indicatorii sunt prevăzute sporuri însem­­nate ,­ cu alte cuvinte, ne cresc mult obligaţiile şi va tre­bui să acţionăm cu toată răs­punderea“. Ing. Titus Hen, şe­ful schimbului, oţelarii N. Do­­roftei, Viorel Potlog, M. Mo­ş­­neguţi ş.a. ne confirmă hotă­­rirea acestui colectiv , se va ac­ţiona în aşa fel încît producţia de oţel să crească, paralel cu eficienţa întregii activităţi. Calitate şi eficienţă — iată parametrii vizaţi în primul rînd şi la întreprinderea de anti­biotice. „Am ascultat Mesajul de Anul Nou al secretarului general al partidului, pre­şedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ne spu­neau, cu vădită emoţie, opera­torii chimist! D. Vieru şi C. Ionescu, de la secţia a II-a. Am văzut, parcă aevea, imaginea ţării înfloritoare, tabloul măre­ţelor înfăptuiri ale prezentului, dar şi complexitatea prevederi­lor pentru 1989, an în care va trebui să muncim şi mai bine". „Vom urmări prioritar moder­nizarea producţiei, creşterea ni­velului de pregătire profesio­nală şi asigurarea unei înalte calităţi — toate acestea asigu­­rînd, în final, sporul de efi­cienţă, competitivitatea produ­selor, îndeplinirea sarcinilor mobilizatoare ale anului 1989“, ne spunea şi directorul tehnic al Întreprinderii, dr. ing. Minodon Cojocaru, pe care îl găsim in­­tr-una din secţii. Şi aici, ca peste tot, am notat hotărîrea de a îndeplini Ireproşabil mă­reţul Program de muncă şi ac­ţiune revoluţionară prezentat de secretarul general al partidu­lui, deplina angajare, din pri­ma oră de muncă a noului an, pentru îndeplinirea planului da producţie, pentru a întîmpina marile evenimente din viaţa partidului şi a ţării, în 1989 — Congresul al XIV-lea şi cea de-a 45-a aniversare a victori­ei revoluţiei din august 1914 — cu succese de seamă. Prima şarjă de oţel a anului — un oţel special, din care se vor face vagoane de cale ferată, destinate exportului Foto : L. STRATliLAT Ale. 031 Pentru a ne face legătura cu cei dragi şi a le putea transmite, astfel, urările noastre de sănătate, fericire, viaţă lun­gă şi îmbelşugată, in noaptea de revelion, s-au aflat la dato­rie telefonistele Valeria Aga­­pescu, Silvia Dremea, Ruxandra Jitaru, Anca Cojocariu, Anca Aiftimoaie şi Liliana Mătăsa­­ru. Ele au asigurat serviciile 021, 031, 051 şi 091. In acesta noapte, s-au înregistrat 220 de convorbiri interurbane, 30 de convorbiri internaţionale şi 115 apeluri la serviciile speciale, pe care lucrătoarele respective le-au onorat cu promptitudine şi cu tradiţionalul „La mulţi ani“ !­­ Acestora li s-au adău­gat însă miile de convorbiri urbane şi interurbane stabilite prin centralele telefonice auto­mate, prin care oamenii muncii din municipiul Iaşi au luat le­ igatura cu rudele, cunoscuţii şi toţi ceilalţi apropiaţi sufleteşte. Ospitalitate tradiţională Mulţi oameni ai muncii ieşeni au petrecut noaptea de la cum­păna dintre ani in diferite uni­tăţi de alimentaţie publică din municipiul Iaşi, oraşele Paşcani, Hirlău şi Tirgu Frumos, ca şi în cele din comunele judeţului. In săli împodobite sărbătoreşte, cu mese încărcate, după datină, cu bucate gustoase şi băuturi alese, ci au fost intîmpinaţi cu tradiţionala ospitalitate mol­dovenească de către lucră­tori de la I.C.S.A.P., O.J.T. şi U.J.E.COOP., în unităţile care au organizat petrece­rea revelionului. „A intrat în tradiţie ca, în această noapte, ne-a spus tovarăşul Florin Averescu, şeful biroului comer­cial de la I.C.S.A.P., pe care l-am întâlnit la restaurantul „Bolta Rece“, lucrătorii noştri să-şi dovedească întreaga lor iscusinţă profesională şi organi­zatorică pentru ca fiecare oas­pete să se simtă bine şi să petreacă momente plăcute după un an de muncă. Am depus toate eforturile pentru a putea asigura petrecerea revelionului în 21 de restaurante şi 3 can­tine-restaurant, pentru peste 4 500 de oameni ai muncii, dar, acum, cînd toată lumea cintă şi dansează, ne simţim şi noi, la rîndu-ne, bine pentru că am reuşit să fim la înălţimea aş­teptărilor". La pregătirea gustoaselor bu­cate, a ambianţei sărbătoreşti din acesta noapte au contribuit peste 300 de bucătari, aproape 1000 de ospătari, alţi lucrători din sectorul­ de alimentaţie publică al judeţului, numeroase formaţii de muzică uşoară şi populară. Am stat de vorbă cu mulţi oameni ai muncii in noaptea de revelion. Toţi au avut nu­mai cuvinte de laudă la adresa organizatorilor, au ţinut să ne împărtăşească multe dintre suc­cesele lor personale şi ale uni­tăţilor în care lucrează. „In a­­nul 1988 — ne-a spus, de pildă, lăcătuşul Constantin Dumitriu, de la „Nicolina" — avem re­zultate bune în privinţa rea­lizării sarcinilor economice şi sociale care ne-au revenit. As­­cultînd însă Mesajul de Anul Nou al secretarului general al partidului, preşedintele Repu­blicii, am înţeles că trebuie să muncim mai temeinic, mai bine organizat pentru a întim­­pina cu succese deosebite a 45-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţionala, antifascistă şi antiimperialista, şi cel de-al XIV-lea Congres al P.C.R. Eu şi tovarăşii mei de muncă ne vom strădui să facem numai lucrări de bună calitate, pentru a contribui, ast­fel la dezvoltarea României socialiste, la înălţarea, ei pe noi culmi de progres şi civilizaţie". Sunt gînduri care pot, fi mul­tiplicate de mii de ori, pe mă­sura numărului mare de oa­meni ai muncii ieșeni care s-au aflat alături în noaptea de re­velion. ........... ...i miMITRIOHARIGA * O­k Cintec, joc și voie bună la revelionul organizat la Comple­xul ele alimentaţie publică „Moldova“ al C.J.T Foto : G. Onofrei A st *

Next