Flacăra Iaşului, ianuarie 1989 (Anul 45, nr. 13131-13155)
1989-01-03 / nr. 13131
I PAGINA A ll-A---------------—---------------------------------------------------------*— —----------------------FLACĂRA IAȘULUIVt şi al angajării La laşi, Paşcani, Cîîrnău şi Tîrgu Frumos, in alte localităţi ale judeţului, sute de oameni ai muncii au ţinut sa petreacă împreună noaptea-hotar dintre ani, aşa cum împreună, umăr la umăr, au fost prezenţi şi pe frontul muncii în întreprinderi şi instituţii, pe şantiere, in unităţi de cercetare şi proiectare, in alte domenii de activitate. La Iaşi, de pildă, în modernele cantine-restaurant de la C.U.G., C.F.S. şi Tehnoton, am intîlnnit numeroşi muncitori şi specialişti împreună cu familiile, cu prieteni, cu tovarăşi de muncă. In atmosfera sărbătorească, în preajma brazilor şi a meselor cu bucate alese, oamenii au ţinut să-şi rememoreze succesele, să-şi ureze altele, mai mari, intr-un an de muncă mai rodnic şi mai spornic. La cantina „Telenomii“, bogata listă de bucate cuprindea mai mult de 20 de specialităţi, unele ale casei, Mihai Lucescu, şeful cantineirestaurant, el însuşi un bucătar neîntrecut, combinîndu-le şi oferindu-le într-o ordine şi doze savant gîndite. Tot aici, maistrul electronist Viorica Vidiriuc, preşedintele sindicatului din întreprindere, ne-a vorbit cu multă satisfacţie despre reuşita serbare a pomului de iarnă, despre darurile oferite cu prilejul Anului Nou celor circa 6 000 de copii pînă la 14 ani, ai membrilor colectivului. „Cred că anul pe care l-am încheiat este abia un început, o bază de pornire pentru succesele pe care ni le dorim şi mai mari“, ne-a declarat ea. Cu astfel de speranţe în succesele viitoare au ridicat paharul în noaptea revelionului ’89 şi alţi electronişti, mulţi dintre ei fruntaşi în producţie, între care Dan Aivănesei, D. Ungureanu, I. Lungu, Marcela Movilă, Marin Bejenani, Nicolae Feraru, Elena Grosu, ec. Tulia- pasăre. Bobinatoarei Angela Falcu, vorbindu-ne despre eforturile pe linia asimilării unui număr important de componente şi subansamble, ne-a spus că succesele anului ’88 (planul la export a fost depăşit, producţia fizică, productivitatea muncii, producţia marfă — la fel) pot fi amplificate In acest an, in cei ce-l vor urma. »Putem cu siguranţă să lucrăm mult mai bine, ne-a spus ea. Aşa cum ne cerea şi In Mesajul de Anul Nou tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, slntem hotărît să folosim toate condiţiile create, nă valorificăm mai ales propriile noastre disponibilităţi de muncă, să acţionăm cu deplină responsabilitate muncitorească“. Asemenea gînduri ne-au împărtăşit şi maistrul Ioan Lungu, alţi interlocutori. La cantina-restaurant de la C.F.S., ne întâmpină aceeaşi atmosferă de voie bună. Operatorul chimist Ioan Oprea, din secţia fire-H, ne-a asigurat că întregul colectiv al combinatului, mobilizat de însufleţitoarele orientări şi indicaţii ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cuprinse în Expunerea din noiembrie trecut, este hotărît să le transpună întocmai în viaţă. „Pentru noi, chimisti, esenţial este acum să valorificăm cit mai bine materiile prime şi materialele, să sporim gradul lor de recuperare şi refolosire. Am obţinut şi pînă acum unele rezultate, dar trebuie să continuăm acţiunile in acest sens“. „Şi o vom face, adaugă Maria Clincu, din atelierul sortare, sporindu-ne exigenţa faţă de propria muncă şi eforturile pentru ridicarea continuă a calităţii produselor". La cantina-restaurant a Combinatului de utilaj greu, unde şi-au petrecut revelionul peste 200 de oameni ai muncii (printre care: electricianul V. Tătaru, tehnicianul V. Zboiu, oţelarul Octavian Tănase, maistrul C. Diaconu, strungarul C. Pricop şi alţii), ing. Silviu Ignat, şef de secţie pe schimb la U.T.C.G., vorbindu-ne despre premierele tehnice ale anului trecut, între care traversa Interioară pentru presa de 12 000 t.f., cele două rolganguri livrate la export, despre altele cu aceeaşi destinaţie lansate acum in fabricaţie, ne-a declarat : „In anul în care trecem, tot ceea ce vom face va trebui să stea sub semnul promovării mai accentuate a progresului tehnic, a celor mai înalte cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, aşa cum ne-a indicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ctitorul combinatului nostru, cu prilejul vizitelor la Iaşi“. Maistruloţelar I. Blezniuc, secretarul comitetului de partid de la oţelăria electrică, a adăugat : „Vom face totul pentru a produce numai oţeluri de cea mai bună calitate. Pentru a ne înfăptui gîndurile avem nevoie de pace şi datorăm eroului păcii, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, întreaga noastră recunoştinţă pentru neobositele sale eforturi, in vederea încetării cursei înarmărilor, îndeosebi a celor nucleare, pentru reducerea cheltuielilor militare“. Sínt gînduri de bine, care ne însoţesc primii paşi într-un nou an. Sínt angajamente ale unor oameni pe umerii cărora ea sprijină statornic succesele noastre prezente şi viitoare, din braţele şi mintea lor izvorînd temeiurile bunăstării noastre. MARIA CIOBOTARU u NOU—INTÎMPINAT SĂRBĂTOREŞTE, CU BUCURIA ROADELOR MUNCII NOASTRE Sub semnul recunoştinţei La datorie, cu înaltă răspundere muncitorească (urmare din pag. 1) mia naţională, să primească, de la Holboca, energia planificată, in condiţii optime. La fel, la C.E.T. Iaşi, dispecerul de serviciu, ing. Cornel Pinzaru, alţi lucrători (între care T. Toderica, I. Stoleru, M. Ciornei, C. Luchian), apreciind că dispun de condiţiile necesare îndeplinirii sarcinilor de producţie, au transmis angajamentul lor de a le îndeplini cît mai bine. Următorul popas, Combinatul de utilaj greu — o altă ctitorie a Epocii Nicolae Ceauşescu, un alt colectiv care a înregistrat, în 1988, evoluţii favorabile, faţă de anul precedent, la majoritatea indicatorilor. De aici au pornit spre beneficiari produse de înaltă tehnicitate : mori cu bile şi autogene, diferite tipuri de prese şi maxiprese, convertizoare, fiecare reprezentând cite o premieră tehnică, fiecare reprezentînd o bătălie cîştigată, o victorie, în contul prestigiului acestui colectiv tînăr, dar tenace şi bine pregătit profesional, după cum o demonstrează cele 65 de invenţii ale anului (ce ridică totalul, la acest capitol, la 340 !). Iată-ne la oţelărie, unul dintre punctele cu adevărat „fierbinţi“ de la C.U.G. „Am izbutit să asimilăm încă 15 mărci de oţel, totalul ridicîndu-se la 135, ne spune maistrul Vasile Ilisei, secretarul biroului organizaţiei de bază din schimbul prezent la lucru de revelion. Am reuşit să scădem, faţă de 1987, consumurile. Avem multe reuşite, dar datoriile ne sunt încă mari, mai ales dacă ne raportăm la exigenţele formulate de secretarul general al partidului. la ce aşteaptă economia naţională de la noi. Iată, în 1989, exportul combinatului va creşte de 10 ori, la toţi indicatorii sunt prevăzute sporuri însemnate , cu alte cuvinte, ne cresc mult obligaţiile şi va trebui să acţionăm cu toată răspunderea“. Ing. Titus Hen, şeful schimbului, oţelarii N. Doroftei, Viorel Potlog, M. Moşneguţi ş.a. ne confirmă hotărirea acestui colectiv , se va acţiona în aşa fel încît producţia de oţel să crească, paralel cu eficienţa întregii activităţi. Calitate şi eficienţă — iată parametrii vizaţi în primul rînd şi la întreprinderea de antibiotice. „Am ascultat Mesajul de Anul Nou al secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ne spuneau, cu vădită emoţie, operatorii chimist! D. Vieru şi C. Ionescu, de la secţia a II-a. Am văzut, parcă aevea, imaginea ţării înfloritoare, tabloul măreţelor înfăptuiri ale prezentului, dar şi complexitatea prevederilor pentru 1989, an în care va trebui să muncim şi mai bine". „Vom urmări prioritar modernizarea producţiei, creşterea nivelului de pregătire profesională şi asigurarea unei înalte calităţi — toate acestea asigurînd, în final, sporul de eficienţă, competitivitatea produselor, îndeplinirea sarcinilor mobilizatoare ale anului 1989“, ne spunea şi directorul tehnic al Întreprinderii, dr. ing. Minodon Cojocaru, pe care îl găsim intr-una din secţii. Şi aici, ca peste tot, am notat hotărîrea de a îndeplini Ireproşabil măreţul Program de muncă şi acţiune revoluţionară prezentat de secretarul general al partidului, deplina angajare, din prima oră de muncă a noului an, pentru îndeplinirea planului da producţie, pentru a întîmpina marile evenimente din viaţa partidului şi a ţării, în 1989 — Congresul al XIV-lea şi cea de-a 45-a aniversare a victoriei revoluţiei din august 1914 — cu succese de seamă. Prima şarjă de oţel a anului — un oţel special, din care se vor face vagoane de cale ferată, destinate exportului Foto : L. STRATliLAT Ale. 031 Pentru a ne face legătura cu cei dragi şi a le putea transmite, astfel, urările noastre de sănătate, fericire, viaţă lungă şi îmbelşugată, in noaptea de revelion, s-au aflat la datorie telefonistele Valeria Agapescu, Silvia Dremea, Ruxandra Jitaru, Anca Cojocariu, Anca Aiftimoaie şi Liliana Mătăsaru. Ele au asigurat serviciile 021, 031, 051 şi 091. In acesta noapte, s-au înregistrat 220 de convorbiri interurbane, 30 de convorbiri internaţionale şi 115 apeluri la serviciile speciale, pe care lucrătoarele respective le-au onorat cu promptitudine şi cu tradiţionalul „La mulţi ani“ ! Acestora li s-au adăugat însă miile de convorbiri urbane şi interurbane stabilite prin centralele telefonice automate, prin care oamenii muncii din municipiul Iaşi au luat le igatura cu rudele, cunoscuţii şi toţi ceilalţi apropiaţi sufleteşte. Ospitalitate tradiţională Mulţi oameni ai muncii ieşeni au petrecut noaptea de la cumpăna dintre ani in diferite unităţi de alimentaţie publică din municipiul Iaşi, oraşele Paşcani, Hirlău şi Tirgu Frumos, ca şi în cele din comunele judeţului. In săli împodobite sărbătoreşte, cu mese încărcate, după datină, cu bucate gustoase şi băuturi alese, ci au fost intîmpinaţi cu tradiţionala ospitalitate moldovenească de către lucrători de la I.C.S.A.P., O.J.T. şi U.J.E.COOP., în unităţile care au organizat petrecerea revelionului. „A intrat în tradiţie ca, în această noapte, ne-a spus tovarăşul Florin Averescu, şeful biroului comercial de la I.C.S.A.P., pe care l-am întâlnit la restaurantul „Bolta Rece“, lucrătorii noştri să-şi dovedească întreaga lor iscusinţă profesională şi organizatorică pentru ca fiecare oaspete să se simtă bine şi să petreacă momente plăcute după un an de muncă. Am depus toate eforturile pentru a putea asigura petrecerea revelionului în 21 de restaurante şi 3 cantine-restaurant, pentru peste 4 500 de oameni ai muncii, dar, acum, cînd toată lumea cintă şi dansează, ne simţim şi noi, la rîndu-ne, bine pentru că am reuşit să fim la înălţimea aşteptărilor". La pregătirea gustoaselor bucate, a ambianţei sărbătoreşti din acesta noapte au contribuit peste 300 de bucătari, aproape 1000 de ospătari, alţi lucrători din sectorul de alimentaţie publică al judeţului, numeroase formaţii de muzică uşoară şi populară. Am stat de vorbă cu mulţi oameni ai muncii in noaptea de revelion. Toţi au avut numai cuvinte de laudă la adresa organizatorilor, au ţinut să ne împărtăşească multe dintre succesele lor personale şi ale unităţilor în care lucrează. „In anul 1988 — ne-a spus, de pildă, lăcătuşul Constantin Dumitriu, de la „Nicolina" — avem rezultate bune în privinţa realizării sarcinilor economice şi sociale care ne-au revenit. Ascultînd însă Mesajul de Anul Nou al secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, am înţeles că trebuie să muncim mai temeinic, mai bine organizat pentru a întimpina cu succese deosebite a 45-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţionala, antifascistă şi antiimperialista, şi cel de-al XIV-lea Congres al P.C.R. Eu şi tovarăşii mei de muncă ne vom strădui să facem numai lucrări de bună calitate, pentru a contribui, astfel la dezvoltarea României socialiste, la înălţarea, ei pe noi culmi de progres şi civilizaţie". Sunt gînduri care pot, fi multiplicate de mii de ori, pe măsura numărului mare de oameni ai muncii ieșeni care s-au aflat alături în noaptea de revelion. ........... ...i miMITRIOHARIGA * Ok Cintec, joc și voie bună la revelionul organizat la Complexul ele alimentaţie publică „Moldova“ al C.J.T Foto : G. Onofrei A st *