Flacăra Iaşului, martie 1989 (Anul 45, nr. 13180-13206)
1989-03-01 / nr. 13180
PAGINA A II-A.---------------------------------------------------———-—-----------------------— —------------------FLACĂRA IAȘULUI | CRONICA LUNII FEBRUARIE Cea de-a doua lună a anului, caracterizată printr-o entuziastă şi susţinută activitate creatoare, în toate sectoarele economice şi sociale, a fost marcată, totodată, de importante evenimente politice care au generat o şi mai puternică angajare patriotică şi revoluţionară a întregului nostru popor pentru transpunerea în viaţă a hotârîrilor Congresului al XXII- lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, a tezelor, ideilor, orientărilor şi sarcinilor cuprinse în expunerile şi cuvîntările tovarăşului. NICOLAE CEAUŞESCU. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la 3 februarie, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., care a dezbătut şi aprobat Raportul şi Comunicatul cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-sociala a Republicii Socialiste România pe anul 1988. Realizările din cel de-al treilea an al actualului cincinal evidenţiază cu putere justeţea şi realismul politicii partidului şi statului nostru de construcţie socialistă, de dezvoltare economico-socială a României, repartizare armonioasă şi echilibrată a forţelor de producţie pe întreg teritoriul patriei, de asigurare, a unor condiţii tot mai bune de muncă şi viaţă pentru toţi cetăţenii ţării. Acţionînd in spiritul tezelor, ideilor şi orientărilor formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, poporul nostru a obţinut noi şi însemnate realizări în creşterea forţelor de producţie, în ridicarea gradului de civilizaţie a patriei. A continuat procesul de dezvoltare intensivă şi de modernizare a industriei, a agriculturii, a celorlalte ramuri producătoare de bunuri materiale. Sporirea forţei economice a României a făcut posibilă participarea tot mai activă a ţării noastre la schimbul mondial de valori şi la diviziunea internaţională a muncii. Pe temeiul realizărilor din 1988, al dezvoltării continue a proprietăţii socialiste, baza economică a noii societăţi, au fost aprobate în cadrul şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 8 februarie, desfăşurată sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, măsurile pentru perfecţionarea sistemului de retribuire în acord global în cooperativele agricole de producţie. La propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetul Politic Evenisneeste interne xecutiv a aprobat mărirea fondului de cereale destinat retribuirii în natură, aducînduse, totodată, îmbunătăţiri întregului sistem de retribuire în natură a produselor agricole, ca o parte a retribuirii generale. Noile măsuri privind perfecţionarea sistemului de retribuire în natură a cooperatorilor, împreună cu recentele majorări ale retribuţiei şi ale pensiilor, se înscriu, prin caracterul lor profund umanist, in ansamblul preocupărilor statornice ale partidului, personal ale secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru sporirea , continuă a veniturilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii, pentru îmbunătăţirea permanentă a condiţiilor de muncă şi viaţă, pentru ridicarea nivelului de trai şi a gradului de civilizaţie al întregului nostru popor, in deplină concordanţă cu dezvoltarea generală a ţării, cu hotărîrile Congresului al XIII- lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, în cursul lunii februarie, în întreaga ţară, au avut loc plenare ale comitetelor judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de partid consacrate activităţii desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid, de stat, de masă şi obşteşti în lumina Expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa comună a Plenarei C.C. al P.C.R., a organismelor democratice şi organizaţiilor de masă şi obşteşti din 28—30 noiembrie 1988 pentru înfăptuirea neabătută a hotârîrilor Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului şi adoptării măsurilor ce se impun în vederea transpunerii în viaţă a tezelor, ideilor, orientărilor şi indicaţiilor cuprinse în acest document de excepţională însemnătate pentru activitatea de viitor a partidului şi statului nostru. Desfăşurîndu-se in acest spirit, plenara Comitetului judeţean de partid Iaşi, plenarele comitetelor municipal, orăşeneşti şi comunale de partid au examinat cu răspundere, un spirit critic şi autocritic, modul în care se îndeplinesc sarcinile de dezvoltare economico-socială în profil teritorial, de perfecţionare a organizării şi conducerii întregii activităţi, obiectivele şi prevederile din programele speciale din industrie şi agricultură, adoptîndu-se, cu acest prilej, cuprinzătoare planuri de măsuri politice, organizatorice şi tehnico-economice, stabilindu-se direcţii prioritare în care trebuie să acţioneze comuniştii, toţi oamenii muncii ieşeni, în vederea înfăptuirii obiectivelor pe acest an şi pe întregul cincinal, pentru a întîmpina cu rezultate deosebite cele două mari evenimente politice, cea de-a 45-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională antifascistă şi antiimperialistă și Congresul al XIV-lea al partidului. CONSTANTIN LUPU înaltă răspundere comunistă (urmare din pag. 1) De bună seamă, în fiecare întreprindere, preocupările pentru îndeplinirea riguroasă a planului, îndeosebi la producţia fizică şi export, trebuie să se împletească, aşa cum a cerut tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu desfăşurarea unor acţiuni energice pentru sporirea pe toate căile a eficienţei economice, pentru gospodărirea judicioasă a mijloacelor materiale şi financiare încredinţate spre administrare şi dezvoltare, pentru înfăptuirea neabătută a programelor de perfecţionare a organizării şi modernizare a producţiei. În strînsă legătură cu cerinţele creşterii eficienţei economice, secretarul general al partidului a indicat, de asemenea, să se ia măsuri ferme pentru încadrarea strictă în normele de consum stabilite, pentru reducerea acestora şi a cheltuielilor de producţie, pentru introducerea neîntîrziată în circuitul economic a stocurilor supranormative, pentru lichidarea stocurilor de producţie neterminată şi o cit mai bună dimensionare şi folosire a stocurilor de producţie. Cu deplin temei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că problemele complexe din actuala etapă de dezvoltare a patriei noastre, în domeniul economic, cer ca în întreaga activitate de partid să se imprime un spirit revoluţionar de gîndire şi acţiune. Tocmai pornind de la exigenţele actuale, de la adevărul potrivit căruia criteriul fundamental de apreciere a muncii de partid II constituie rezultatele obţinute în îndeplinirea planului, este necesar ca întreaga activitate a organelor şi organizaţiilor de partid din întreprinderile ieșene industriale, de transporturi, construcţii, din celelalte domenii ale vieţii materiale să fie astfel organizată şi direcţionată, încît să aibă totdeauna finalitate şi eficienţă. Dar în primul rind comuniştii au datoria să acţioneze cu stăruinţă pentru întronarea unei ordini şi discipline exemplare, afirmarea cu mai multă vigoare a criticii şi autocriticii, perfecţionarea muncii şi conducerii colective, concomitent cu creşterea răspunderii personale. Pentru că, aşa cum o demonstrează realitatea, aşa cum au demonstrat şi concluziile unora dintre analizele apărute în paginile ziarului nostru, numai acolo unde munca este bine organizată, unde se acţionează cu deplină răspundere sarcinile sunt îndeplinite ritmic, la nivelul cantitativ şi calitativ prevăzut, în concordanţă cu cerinţele economiei naţionale. A treia etapă a retribuţiilor * (urmare din pag. 1) five, care afectează nivelul de trai al oamenilor muncii, constituie o ilustrare grăitoare a caracterului sănătos al economiei naţionale, a realismului politicii economice a partidului şi statului. „Această majorare generală a retribuţiilor şi pensiilor, arătă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, are loc în condiţiile menţinerii stabilităţii preţurilor la bunurile de consum şi la servicii şi, în general, a preţurilor la toate produsele“. Este meritul istoric al partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu de a fi imprimat un curs mereu ascendent dezvoltării economico-sociale în conformitate cu legităţile socialiste de majorare şi pensiilor şi în deplină armonie cu specificul condiţiilor construirii socialismului în patria noastră. România socialistă dispune astăzi de o puternică şi modernă industrie, de o agricultură înfloritoare, care au trezit la viaţă nouă toate localităţile patriei şi întăresc sentimentul fiecărui cetăţean de creator şi stăpîn al avuţiilor ţării, de participant activ la făurirea propriului său destin. Iată de ce oamenii muncii ieşeni, asemenea întregului popor, sunt adine recunoscători secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi îşi exprimă ferma hotărîre de a îndeplini exemplar planul pe acest an şi pe întregul cincinal. Condiţii bune (urmare din pag. I) în creşterea oilor pentru lună, se situează printre primii în ţară în acest domeniu. Pentru rezultatele obţinute, zootehniştii de aici au fost distinşi anul trecut cu înaltul titlu de „Erou al Noii Revoluţii Agrare". Cele două ferme (de la Maxut şi Velniţa) ale Staţiunii de cercetare şi producţie pomicolă Iaşi au realizat, de asemenea, an de an, producţii mari de cireşe, vişine, caise, prune. Şi la A.E.I., S.M.A., in atelierele prestatoare de servicii ale consiliului popular, C.A.P. şi C.P.A.D..M., lucrătorii, unii reîntorşi în satele natale, au obţinut succese care le-au adus venituri. Cu veniturile primite, sătenii, sprijiniţi de către consiliul popular, şi-au durat case, şi-au întărit gospodăriile în care cresc animale, păsări, familii de albine, cultivă legume, pomi fructiferi. Surplusul de produse obţinut l-au predat şi îl predau, pe bază de contracte, la fondul de stat, primind şi pe această cale însemnate sume de bani. „Dispunem de posibilităţi mult mai mari. Şi cînd spun aceasta mă refer la faptul că în 1988 nu am livrat, la nivelul planului, cantitatea de lapte de vacă şi nici numărul de porci. Iată de ce în anul curent trebuie să mobilizăm mai bine gospodăriile populaţiei", ne-a declarat tovarăşul Iile Unciuleac, primarul comunei. Intradevăr, la Deleni sunt încă rezerve nepuse în valoare, experienţa pozitivă nu-i preluată şi extinsă în toate unităţile şi în gospodăriile sătenilor. Sínt Foto : G. Onofrei „Mărţişoare" Sub genericul „Dialogul plasticienilor ieşeni cu publicul“. Muzeul de artă Iaşi organizează vernisajul expoziţiei pictorului Florin Niculiu, mîine, joi, 2 martie, ora 18, la galeriile de artă contemporană de la Palatul Culturii. Lucrările fac parte din ciclurile „Primăvara în oraş“, „Trecut-au anii“ şi „Ţărmul infinit“. Vernisajul va fi urmat de o manifestare la care vor vorbi criticii de artă Radu Negru şi Mihai Ispir, îşi va mai da concursul formaţia de muzică de cameră a Conservatorului „George Enescu“, condusă de Dumitru Sâpcu. Recenzie „Carpaţii României“ în seria monografiilor turistice ale Carpaţiior, la Cracovia a apărut, în ultima parte a anului trecut, monografia Carpaţii României (171 p., în limba engleză). Recenta apariţie este urmare directă a celor hotărîte la Conferinţa turistică asupra Carpaţilor, organizată la 13-16 mai 1985 de către Institutul de geografie al Universităţii „Iagelone“. Se stabilea, cu acel prilej, de comun acord, intensificarea contactelor ştiinţifice şi cooperării între cercetătorii şi specialiştii în probleme geografice şi turistice din ţările carpatice, precum şi elaborarea unei Monografii turistice a Carpaţilor, din care lucrarea de faţă reprezintă „partea" specialiştilor români. Volumul este opera unui grup de valoroşi cercetători în domeniu din principalele trei centre universitare ale ţării : prof. dr. , loan Bojoi, dr. loan Talabă şi dr. Alexandru Tăcu (Iaşi) ; prof. dr. Alexandru Savu, dr. Nicolae Ciangă, dr. Pompei Coceanu şi dr. Vasile Surdu (Cluj-Napoca) ; prof. dr. Valeria şi loan Velcea, dr. Bebe Negoescu-Românaşi (Bucureşti), cu colaborarea dr. Martin Olaru, de la Muzeul Reşiţa. Rezultatele , sunt pe măsura forţelor angajate în realizarea lucrării : un volum dens, echilibrat, în care cel interesat gasieste informaţiile necesare unei documentări generale sau chiar speciale despre munţii noştri — de la orogeneză, performanţe geografice, individualităţi de faună şi floră, pînă la căi de acces, posibilităţi de cazare şi de cură balneară. Sunt evidenţiate, rezumativ, trăsăturile armonioase, specifice, ale Carpaţilor noştri, cu o „personalitate" distinctă prin la C.A.P. ferme cu rezultate bune, dar şi ferme care nu-şi realizează sarcinile de plan, deşi au aceleaşi condiţii. Nici la A.E.I. din localitate, realizările nu se ridică la nivelul condiţiilor create. De asemenea, sunt oameni gospodari, dar şi oameni care nu-şi îndeplinesc obligaţiile asumate. Această situaţie scoate în evidenţă insuficienta preocupare şi implicare a consiliului popular pentru o mai bună urmărire şi coordonare a activităţii, în aşa fel încit să fie mobilizaţi toţi localnicii la îndeplinirea planului in profil teritorial. In altă ordine de idei, se cere a fi impulsionată activitatea in domeniul investiţiilor, pentru finalizarea blocului de locuinţe aflat în construcţie, pentru pregătirea şi începerea lucrărilor de reparaţii la şcoala şi grădiniţa din Deleni, pentru transpunerea în viaţă a programului de sistematizare şi modernizare în toate satele componente. Acţiuni ferme se cer întreprinse şi în direcţia creşterii potenţialului productiv al păşunilor, creînd sectorului zootehnic, dar şi localnicilor, posibilităţi de sporire şi îngrijire corespunzătoare a efectivelor de animale. In aceeaşi ordine de idei, consiliul popular trebuie să urmărească activitatea de ameliorare a raselor. Sigur, aspectele menţionate, precum şi cele vizînd mai buna gospodărire şi înfrumuseţare a comunei, au fost analizate într-o recentă sesiune a consiliului popular comunal, întocmindu-se un cuprinzător plan de măsuri. Măsurile stabilite n-au însă nici o valoare dacă nu se traduc în practică printr-o muncă mai bine organizată şi coordonată de organul local al puterii şi administraţiei de stat. 1 Martie (urmare din pag. 15, s-ar insinua nedorit, totuşi, in spaţiul unor binevoitoare sugestii : nu prindeţi în pârul inelat al muzelor simţirilor ce vă încearcă, chiar numai o primăvară, flori artificiale şi... metafore, banale. Optaţi pentru naturaleţe şi simplitate; se asortează de minune rostirilor suave, ca şi celor grave, alegeţi din variantele nenumărate ale semnelor unei noi prmăveri pe cele nostime şi delicate, ale tinereţii şi bucuriei. Intîiul de Martie are în cronologia sentimentală întîietatea pe care soarele, şi dimineaţa, şi copilăria o au în cea a astrelor şi a virstelor. Şi cum orice început înseamnă noutate şi speranţă, să-l trăim şi pe acesta, al altei primăveri, cu tot ce-avem mai bun şi, poate, neştiut în noi. Pe necuprins de gînd şi din adine de suflet, gestul repetat şi rostuit de-acum un obicei — ivit din legendă, poate..., din poveste... oare ?, — să ne aducă de peste tot şi de oriunde zvon de primăvară, freamăt de iubire, joc al copilăriei, nădejdi şi încredere, condiţiile climatice şi biogeografice, prin bogăţia de ape şi numeroase lacuri, prin variatele şi multiplele vestigii social-istorice, o originală structură a aşezărilor, unde tradiţia este acompaniată de modern, prin bogăţiile de tot felul şi accesul, relativ uşor la ele, şi, nu în ultimul rind, prin frumuseţile naturale unice — acestea constituind toc atîtea invitaţiişi premise pentru dezvoltarea activităţii de turism în „Corona Montium" a României. Sînt revelatorii şi detaliile despre economia turismului — o industrie in plină dezvoltare — în toate orizonturile celor aproape 1 000 de km ai lanţului carpatin din ţara noastră. Perspectiva promite să desâvîrşească şi să „înnobileze" realitatea unei lumi mirifice — cea a întinselor noastre zone montane. Exactul şi rigoarea ştiinţifică nu exclud frumosul, nici dragostea şi ataşamentul pentru cele despre care scriu Aşa a fost „făcută" cartea de faţă despre munţii noştri. |Dr. GABRIEI, BADARAI! r