Flacăra Iaşului, aprilie 1989 (Anul 45, nr. 13207-13232)

1989-04-01 / nr. 13207

Proletari din toate țările, uniți-vaf ^^^a«^^onjitet^u^ud€teaiMa^^^^^R^^^Consniülu^opülaMudeteai\ I Anul XLV — Nr. 13 207 Sîmbătă, 1 aprilie 1989 4 pagini — 50 bani ! Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc, vineri, 31 martie, şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., care a dezbă­tut materiale ce urmează a fi prezentate Plena­rei Comitetului Central al partidului din 12 a­­prilie a.c. in cadrul şedinţei. Comitetul Politic Executiv a analizat şi aprobat PROPUNERILE PRIVIND NIVELURILE ORIENTATIVE ALE DEZVOLTĂ­RII ECONOMICO-SOCIALE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA IN ANUL 1990 SI IN CINCINALUL 1991—1995. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apre­ciere contribuţiei determinante a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea, pe baze profund ştiinţifice, a acestor propuneri, subliniind că sub îndrumarea nemijlocită a secretarului general al partidului s-a desfăşurat întreaga activitate, de fundamentare a nivelurilor de dezvoltare a ţării , cincinalul viitor, fiind examinate în mai multe etape, pe ansamblul economiei, pe ramuri, ministere şi în profil teritorial, în raport direct cu cerinţele fundamentale ale creşterii tot mai puternice a forţelor de producţie, sporirii neîn­cetate a avuţiei naţionale, progresului general al societăţii noastre socialiste. S-a subliniat că îndeplinirea, în bune condiţii, a prevederilor planului pe 1990 asigură înfăptui­rea integrală a hotârîrilor Congresului al XIlî­­lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, mar­­cind încheierea cu succes a celui de-al optulea cincinal, a unei etape importante în dezvoltarea ţării şi trecerea României intr-un stadiu supe­rior de dezvoltare economico-socială, pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvolta­te şi înaintării spre comunism. Comitetul Politic Executiv a subliniat că orien­tările generale ale dezvoltării în viitorul cin­cinal — stabilite în deplină concordanţă cu po­sibilităţile reale ale ţării şi care urmează să stea la baza Programului-directivă ce va fi dezbă­tut de întregul partid şi popor şi supus aprobării celui de-al XIV-lea Congres al P.C.R. — pun un accent deosebit pe dezvoltarea intensivă a între­gii economii naţionale, pe înfăptuirea progra­melor de organizare ştiinţifică şi modernizare a producţiei, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, pe realizarea unei noi cali­tăţi a muncii in toate domeniile. Cincinalul viitor — a subliniat secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să fie cincinalul realizării programe­lor de modernizare, al creşterii eficienţei, a ni­velului tehnic şi calitativ al întregii producţii. Să facem astfel ca România să devină o ţară a produselor de înaltă calitate, competitive, com­parabile cu cele mai bune produse similare rea­lizate pe plan mondial. Propunerile privind nivelurile orientative pre­văd, de asemenea, sporirea substanţială a pro­ducţiei agricole, vegetale şi animaliere, prin fo­losirea mai bună a tuturor condiţiilor pe care le oferă agricultura noastră socialistă, asigurin­du-se înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii a­­grare, în lumina orientărilor şi obiectivelor de an­samblu ale viitorului cincinal, urmează să se sta­­bilească şi programul de dezvoltare economico­­socială a tuturor localităţilor — oraşelor şi co­munelor — pe baza principiilor autoconducerii, autogestiunii şi autofinanţării, în acelaşi timp, se prevăd creşterea produc­ţiei de export, sporirea schimburilor economice externe şi a cooperării economice internaţionale, intensificarea participării României la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori. Propunerile privind nivelurile dezvoltării eco­­nomico-sociale in cincinalul 1991—1995 prevăd, ca orientare fermă, creşterea venitului naţional şi ridicarea, pe această bază, a gradului de bună­stare şi civilizaţie al întregului nostru popor, ţelul suprem al politicii partidului, esenţa orîn­­duirii noastre socialiste. Comitetul Politic Executiv a examinat, apoi, RAPORTUL PRIVIND EVOLUŢIA PREŢURILOR 31 TARIFELOR ÎN ANUL 1988. A fost eviden­ţiat faptul că, în cursul anului trecut, preţurile şi tarifele s-au menţinut la nivelul anului 1987, situîndu-se sub limitele planificate. Aceasta evi­­denţiază, încă o dată, stabilitatea preţurilor în ţara noastră, viabilitatea, caracterul sănătos al economiei naţionale, confirmînd pe deplin temei­nicia politicii economice a partidului şi statului. S-a subliniat că, în actualele condiţii economice internaţionale, cînd aproape toate ţările lumii sunt afectate de inflaţie, de creşterea continuă a preţurilor, România se numără printre puţi­nele state în care preţurile — de producţie, de livrare şi cu amănuntul — s-au menţinut la ace­­laşi nivel şi chiar au scăzut. Măsurile adoptate în anul 1988, la indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în vederea per­fecţionării mecanismului economico financiar prin îmbunătăţirea sistemului de formare a preţuri­lor, asigură creşterea rolului acestora în buna utilizare a fondurilor materiale şi băneşti, redu­cerea tuturor categoriilor de cheltuieli, desfăşu­rarea eficientă a activităţii economice. Pe piaţa ţărănească, indicele preţurilor a cu­noscut, de asemenea, o evoluţie pozitivă, acesta fiind mai mic decât în anul 1987, în timp ce au crescut cantităţile de produse agroalimentare vîndute de producători. Comitetul Politic Executiv a cerut întreprin­derilor, centralelor industriale, ministerelor, or­ganelor de sinteză, financiar-bancare să ia mă­­suri ferme pentru respectarea strictă a discipli­nei în domeniul preţurilor, pentru prevenirea oricăror tendinţe de majorare a acestora, pen­tru asigurarea stabilităţii tuturor catego­riilor de preţuri, aplicarea neabătută a prevederilor legale din acest domeniu hotărîtor pentru buna funcţionare a mecanismului econo. (continuare in part, a 4-a) în spiritul orientărilor şi indicaţiilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Ordina, disciplină, deplină mobilizare pentru realizarea sarcinilor lunii aprilie şi ale trimestrului al ll-lea Am păşit în aprilie, prima lună a trimestrului al II-lea din acest al 4-lea an al ac­tualului cincinal, o lună .10­ tărîtoare nu numai pentru asigurarea îndeplinirii ritmice şi integrale a tuturor indica­torilor de plan pe întregul trimestru, dar şi pentru bo­găţia bilanţului de fapte cu care avem datoria să întîm­­pinăm Ziua de 1 Mai, sărbă­toarea muncii, celelalte mo­mente de deosebită semnifica­ţie ale acestui an. Rezultatele de pînă acum sînt pozitive, la loc de cinste situîndu-se cele 26 de între­prinderi în care prevederile la producţia netă au fost de­păşite, cele 27 care au rapor­tat economii faţă de nivelu­rile planificate ale cheltuie­lilor materiale, cele 28 care au realizat beneficii supli­mentare etc. Dar mai impor­tant poate decât această schi­ţă de bilanţ este faptul că în fiecare unitate, în fiecare sector de producţie s-au con­turat şi se afirmă experienţe valoroase privind mai buna­­ organizare a muncii, întări-­­ rea spiritului gospodăresc, ri-­i­dicarea nivelului tehnic şi­­ calitativ al produselor, obţi-­­ nîndu-se astfel sporuri de , producţie şi de eficienţă, în­­ strînsă legătură cu interese-­­­le economiei naţionale. Pen­­tru că, aşa cum a subliniat­­ în repetate rînduri tovarăşul­­ NICOLAE CEAUŞESCU, rea- ’ lizarea integrală a planului­­ la producţia fizică şi la ex-­­ port — cerinţe fundamentale­­ ale activităţii productive —­­ constituie dovada spiritului­­ organizatoric şi a forţei de­­ angajare a colectivelor de­­ oameni ai muncii pentru progresul economic şi social­­ al patriei, în strînsă concor- i danţă cu obiectivele măreţe , stabilite de Congresul al­­ XIII-lea şi Conferinţa Naţio- I nala ale partidului.­­ Colectivele din industria­­ ieşeană păşesc în acest al­­ CONST. PAI.ADUŢA­­ (continuare in pag. a 3-a) . Preocupîndu-se de creşterea continuă a calităţii ştanţelor de decupat şi perforat simultan lagăre, tinărul comunist Aurel Manole, sculer matriţei la întreprinderea de piese auto din Iaşi, îşi îm­bogăţeşte continuu cunoştinţele profesionale şi tehnice, reuşind să se menţină, lună de lună, printre fruntaşii pe întreprindere Foto : G. Oltofre) Activitate susţinuta pe tot frontul campaniei agricole ! Au terminat semănatul florii soarelui Lucrătorii d­e pe ogoa­rele judeţului nostru, mobilizaţi de organele şi organizaţiile de partid, depun eforturi pentru a încheia insămîntârire pînă la 10 aprilie a.c., aşa cum a indicat tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. După Con­siliul unic agroindus­trial Ciurea, au mai ter­minat de în­sâmînţat floarea-soarelui consilii­le unice agroindustriale I­îrnău, Râducăneni, Ţi­­băneşti. Ieri, se însă­­mînţau ultimele supra­feţe in celelalte consilii unice, agroindustriale să se continue cu toa­te forţele pregătirea te­renului pentru porumb şi să se asigure însă­­mînţarea acestei culturi in timpul stabilit. i- Sâ cultivăm fiecare palmă de teren In fiecare unitate agri­colă, în fiecare gospo­dărie personală de la sa­te să se ia măsuri în vederea cultivării fiecă­rei palme de teren. Să se însămânțeze tarlalele pînă Ungă drum, pînă lingă stâlp, să se înlăture drumurile de prisos, ar­­borii, mărăcinișuriie, a­­colo unde mai există, şi să se cultive fiecare me­tru pătrat de pămînt. De asemenea, trebuie făcut ordine în parcurile de furaje şi suprafeţele eli­berate să fie însămînţate, se impune grabă şi din partea cetăţenilor pentru a-şi lucra loturile în fo­losinţă. în unele locuri, unii cetăţeni certaţi cu ordi­nea şi disciplina, au ieşit cu animalele pe păşuni şi chiar pe semănături. Să se asigure paza cîmpului pe toată durată perioadei de vegetaţie, pentru a se putea feri culturile de stricăciuni. Solariile, acoperite şi plantate urgent Unele lucrări din sec­torul legumicol sunt în­târziate în mod nejusti­ficat. Astfel,­­ sunt mari râmîneri în urmă în ac­tivitatea de producere a legumelor timpurii. So­­lariile, bunăoară, n-au fost acoperite in totali­tate {suprafeţele planifi­cate), existînd serioase întîrzieri în cooperativele agricole din Tg. Frumos, Bălţaţi, Coarnele Caprei, Focuri, Prisăcani, Victo­ria. Dar plantările sînt întîrziate şi în solariile acoperite, astfel că, pînă joi seara, erau efectuate doar în proporţie de cir­ca 30 la sută. Conducerile consiliilor unice, cele ale unităţilor trebuie să ia măsuri ur­gente de acoperire a su­prafeţelor planificate, să se aprovizioneze cu răsa­duri în mod ritmic, să mobilizeze forţe sporite la plantat. irigarea culturilor, atent organizată şi efectuată pa suprafaţa cut mai mari Culturile de toamnă, pajiş­tile, culturile semănate în această primăvară au nevoie de apă. In judeţul nostru au fost amenajate pentru iriga­re importante suprafeţe (a­­proape 70 000 de hectare), ast­fel că setea de apă (pe su­prafeţele respective) poate fi potolită la timp. In foarte multe unităţi, cu terenuri în sistemele de irigaţii, s-a tre­cut la instalarea aripilor de ploaie, dar la udatul cultu­rilor s-a trecut mult prea timid. Din totalul de peste 2 000 de aripi de ploaie, cite deţin unităţile agricole, au fost scoase în cîmp numai 400, iar din acestea au func­ţionat joi doar circa. 100 de bucăţi cu care s-au udat 110 hectare. S-a început irigatul culturilor în cooperativele a­­grcole din Belceşti, Bălţaţi, Trifeşti, Răducăneni, Costu­­leni, Hălăuceşti, I.A.S. Popri­­cani şi în alte locuri, dar nu cu toate forţele, nu printr-o temeinică organizare a mun­cii. Comandamentele comunale pentru agricultură au obliga­ţia să asigure folosirea din plin a­ tuturor surselor de apă, a tuturor forţelor de care dispun, pentru a se iri­ga zi şi noapte, în ordinea priorităţilor, suprafeţe cit mai mari. Conducerile de u­­nităţi să asigure personalul necesar mutării aripilor de ploaie de trei ori în 24 de ore, să urmărească folosirea agregatelor la întreaga capa­citate, pentru a nu se risipi energie şi apă. De pe toate suprafeţele aflate în sisteme­le de irigaţii trebuie să ob­ţinem în acest an producţii record, la nivelul planului. Este necesar ca la prima­ u­­dare să se asigure 300—350 m.c. de apă la hectar cultu­rilor păioase 300 m.c. pentru răsărirea culturilor, 550 m.c. trifolienetor şi altor culturi. Conducerile de unităţi, şe­fii de fermă, consiliile popu­lare să se ocupe cu toată răspunderea de irigarea tutu­ror culturilor din sistemele de irigaţii, de folosirea tutu­ror surselor de apă existente pe raza localităţilor, în Con­siliul unic agroindustrial Mo­­vnleni (preşedinte, ing. Flo­rentina Busuioc), conducerile de unităţi au luat măsuri pentru a spori suprafaţa iri­gata cu încă 200 de hectare, folosind sursele şi mijloacele locale. Astfel de posibilităţi există în fiecare unitate, in fiecare localitate şi ele tre­buie puse în valoare. Să în­dreptăm toate sursele de apă spre culturi, să irigăm su­prafețe cit mai mari.

Next