Flacăra Iaşului, aprilie 1989 (Anul 45, nr. 13207-13232)
1989-04-01 / nr. 13207
Proletari din toate țările, uniți-vaf ^^^a«^^onjitet^u^ud€teaiMa^^^^^R^^^Consniülu^opülaMudeteai\ I Anul XLV — Nr. 13 207 Sîmbătă, 1 aprilie 1989 4 pagini — 50 bani ! Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc, vineri, 31 martie, şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., care a dezbătut materiale ce urmează a fi prezentate Plenarei Comitetului Central al partidului din 12 aprilie a.c. in cadrul şedinţei. Comitetul Politic Executiv a analizat şi aprobat PROPUNERILE PRIVIND NIVELURILE ORIENTATIVE ALE DEZVOLTĂRII ECONOMICO-SOCIALE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA IN ANUL 1990 SI IN CINCINALUL 1991—1995. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apreciere contribuţiei determinante a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea, pe baze profund ştiinţifice, a acestor propuneri, subliniind că sub îndrumarea nemijlocită a secretarului general al partidului s-a desfăşurat întreaga activitate, de fundamentare a nivelurilor de dezvoltare a ţării , cincinalul viitor, fiind examinate în mai multe etape, pe ansamblul economiei, pe ramuri, ministere şi în profil teritorial, în raport direct cu cerinţele fundamentale ale creşterii tot mai puternice a forţelor de producţie, sporirii neîncetate a avuţiei naţionale, progresului general al societăţii noastre socialiste. S-a subliniat că îndeplinirea, în bune condiţii, a prevederilor planului pe 1990 asigură înfăptuirea integrală a hotârîrilor Congresului al XIlîlea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, marcind încheierea cu succes a celui de-al optulea cincinal, a unei etape importante în dezvoltarea ţării şi trecerea României intr-un stadiu superior de dezvoltare economico-socială, pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării spre comunism. Comitetul Politic Executiv a subliniat că orientările generale ale dezvoltării în viitorul cincinal — stabilite în deplină concordanţă cu posibilităţile reale ale ţării şi care urmează să stea la baza Programului-directivă ce va fi dezbătut de întregul partid şi popor şi supus aprobării celui de-al XIV-lea Congres al P.C.R. — pun un accent deosebit pe dezvoltarea intensivă a întregii economii naţionale, pe înfăptuirea programelor de organizare ştiinţifică şi modernizare a producţiei, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, pe realizarea unei noi calităţi a muncii in toate domeniile. Cincinalul viitor — a subliniat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să fie cincinalul realizării programelor de modernizare, al creşterii eficienţei, a nivelului tehnic şi calitativ al întregii producţii. Să facem astfel ca România să devină o ţară a produselor de înaltă calitate, competitive, comparabile cu cele mai bune produse similare realizate pe plan mondial. Propunerile privind nivelurile orientative prevăd, de asemenea, sporirea substanţială a producţiei agricole, vegetale şi animaliere, prin folosirea mai bună a tuturor condiţiilor pe care le oferă agricultura noastră socialistă, asigurindu-se înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare, în lumina orientărilor şi obiectivelor de ansamblu ale viitorului cincinal, urmează să se stabilească şi programul de dezvoltare economicosocială a tuturor localităţilor — oraşelor şi comunelor — pe baza principiilor autoconducerii, autogestiunii şi autofinanţării, în acelaşi timp, se prevăd creşterea producţiei de export, sporirea schimburilor economice externe şi a cooperării economice internaţionale, intensificarea participării României la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori. Propunerile privind nivelurile dezvoltării economico-sociale in cincinalul 1991—1995 prevăd, ca orientare fermă, creşterea venitului naţional şi ridicarea, pe această bază, a gradului de bunăstare şi civilizaţie al întregului nostru popor, ţelul suprem al politicii partidului, esenţa orînduirii noastre socialiste. Comitetul Politic Executiv a examinat, apoi, RAPORTUL PRIVIND EVOLUŢIA PREŢURILOR 31 TARIFELOR ÎN ANUL 1988. A fost evidenţiat faptul că, în cursul anului trecut, preţurile şi tarifele s-au menţinut la nivelul anului 1987, situîndu-se sub limitele planificate. Aceasta evidenţiază, încă o dată, stabilitatea preţurilor în ţara noastră, viabilitatea, caracterul sănătos al economiei naţionale, confirmînd pe deplin temeinicia politicii economice a partidului şi statului. S-a subliniat că, în actualele condiţii economice internaţionale, cînd aproape toate ţările lumii sunt afectate de inflaţie, de creşterea continuă a preţurilor, România se numără printre puţinele state în care preţurile — de producţie, de livrare şi cu amănuntul — s-au menţinut la acelaşi nivel şi chiar au scăzut. Măsurile adoptate în anul 1988, la indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în vederea perfecţionării mecanismului economico financiar prin îmbunătăţirea sistemului de formare a preţurilor, asigură creşterea rolului acestora în buna utilizare a fondurilor materiale şi băneşti, reducerea tuturor categoriilor de cheltuieli, desfăşurarea eficientă a activităţii economice. Pe piaţa ţărănească, indicele preţurilor a cunoscut, de asemenea, o evoluţie pozitivă, acesta fiind mai mic decât în anul 1987, în timp ce au crescut cantităţile de produse agroalimentare vîndute de producători. Comitetul Politic Executiv a cerut întreprinderilor, centralelor industriale, ministerelor, organelor de sinteză, financiar-bancare să ia măsuri ferme pentru respectarea strictă a disciplinei în domeniul preţurilor, pentru prevenirea oricăror tendinţe de majorare a acestora, pentru asigurarea stabilităţii tuturor categoriilor de preţuri, aplicarea neabătută a prevederilor legale din acest domeniu hotărîtor pentru buna funcţionare a mecanismului econo. (continuare in part, a 4-a) în spiritul orientărilor şi indicaţiilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Ordina, disciplină, deplină mobilizare pentru realizarea sarcinilor lunii aprilie şi ale trimestrului al ll-lea Am păşit în aprilie, prima lună a trimestrului al II-lea din acest al 4-lea an al actualului cincinal, o lună .10 tărîtoare nu numai pentru asigurarea îndeplinirii ritmice şi integrale a tuturor indicatorilor de plan pe întregul trimestru, dar şi pentru bogăţia bilanţului de fapte cu care avem datoria să întîmpinăm Ziua de 1 Mai, sărbătoarea muncii, celelalte momente de deosebită semnificaţie ale acestui an. Rezultatele de pînă acum sînt pozitive, la loc de cinste situîndu-se cele 26 de întreprinderi în care prevederile la producţia netă au fost depăşite, cele 27 care au raportat economii faţă de nivelurile planificate ale cheltuielilor materiale, cele 28 care au realizat beneficii suplimentare etc. Dar mai important poate decât această schiţă de bilanţ este faptul că în fiecare unitate, în fiecare sector de producţie s-au conturat şi se afirmă experienţe valoroase privind mai buna organizare a muncii, întări- rea spiritului gospodăresc, ri-idicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, obţi- nîndu-se astfel sporuri de , producţie şi de eficienţă, în strînsă legătură cu interese-le economiei naţionale. Pentru că, aşa cum a subliniat în repetate rînduri tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, rea- ’ lizarea integrală a planului la producţia fizică şi la ex- port — cerinţe fundamentale ale activităţii productive — constituie dovada spiritului organizatoric şi a forţei de angajare a colectivelor de oameni ai muncii pentru progresul economic şi social al patriei, în strînsă concor- i danţă cu obiectivele măreţe , stabilite de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Naţio- I nala ale partidului. Colectivele din industria ieşeană păşesc în acest al CONST. PAI.ADUŢA (continuare in pag. a 3-a) . Preocupîndu-se de creşterea continuă a calităţii ştanţelor de decupat şi perforat simultan lagăre, tinărul comunist Aurel Manole, sculer matriţei la întreprinderea de piese auto din Iaşi, îşi îmbogăţeşte continuu cunoştinţele profesionale şi tehnice, reuşind să se menţină, lună de lună, printre fruntaşii pe întreprindere Foto : G. Oltofre) Activitate susţinuta pe tot frontul campaniei agricole ! Au terminat semănatul florii soarelui Lucrătorii de pe ogoarele judeţului nostru, mobilizaţi de organele şi organizaţiile de partid, depun eforturi pentru a încheia insămîntârire pînă la 10 aprilie a.c., aşa cum a indicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. După Consiliul unic agroindustrial Ciurea, au mai terminat de însâmînţat floarea-soarelui consiliile unice agroindustriale Iîrnău, Râducăneni, Ţibăneşti. Ieri, se însămînţau ultimele suprafeţe in celelalte consilii unice, agroindustriale să se continue cu toate forţele pregătirea terenului pentru porumb şi să se asigure însămînţarea acestei culturi in timpul stabilit. i- Sâ cultivăm fiecare palmă de teren In fiecare unitate agricolă, în fiecare gospodărie personală de la sate să se ia măsuri în vederea cultivării fiecărei palme de teren. Să se însămânțeze tarlalele pînă Ungă drum, pînă lingă stâlp, să se înlăture drumurile de prisos, arborii, mărăcinișuriie, acolo unde mai există, şi să se cultive fiecare metru pătrat de pămînt. De asemenea, trebuie făcut ordine în parcurile de furaje şi suprafeţele eliberate să fie însămînţate, se impune grabă şi din partea cetăţenilor pentru a-şi lucra loturile în folosinţă. în unele locuri, unii cetăţeni certaţi cu ordinea şi disciplina, au ieşit cu animalele pe păşuni şi chiar pe semănături. Să se asigure paza cîmpului pe toată durată perioadei de vegetaţie, pentru a se putea feri culturile de stricăciuni. Solariile, acoperite şi plantate urgent Unele lucrări din sectorul legumicol sunt întârziate în mod nejustificat. Astfel, sunt mari râmîneri în urmă în activitatea de producere a legumelor timpurii. Solariile, bunăoară, n-au fost acoperite in totalitate {suprafeţele planificate), existînd serioase întîrzieri în cooperativele agricole din Tg. Frumos, Bălţaţi, Coarnele Caprei, Focuri, Prisăcani, Victoria. Dar plantările sînt întîrziate şi în solariile acoperite, astfel că, pînă joi seara, erau efectuate doar în proporţie de circa 30 la sută. Conducerile consiliilor unice, cele ale unităţilor trebuie să ia măsuri urgente de acoperire a suprafeţelor planificate, să se aprovizioneze cu răsaduri în mod ritmic, să mobilizeze forţe sporite la plantat. irigarea culturilor, atent organizată şi efectuată pa suprafaţa cut mai mari Culturile de toamnă, pajiştile, culturile semănate în această primăvară au nevoie de apă. In judeţul nostru au fost amenajate pentru irigare importante suprafeţe (aproape 70 000 de hectare), astfel că setea de apă (pe suprafeţele respective) poate fi potolită la timp. In foarte multe unităţi, cu terenuri în sistemele de irigaţii, s-a trecut la instalarea aripilor de ploaie, dar la udatul culturilor s-a trecut mult prea timid. Din totalul de peste 2 000 de aripi de ploaie, cite deţin unităţile agricole, au fost scoase în cîmp numai 400, iar din acestea au funcţionat joi doar circa. 100 de bucăţi cu care s-au udat 110 hectare. S-a început irigatul culturilor în cooperativele agrcole din Belceşti, Bălţaţi, Trifeşti, Răducăneni, Costuleni, Hălăuceşti, I.A.S. Popricani şi în alte locuri, dar nu cu toate forţele, nu printr-o temeinică organizare a muncii. Comandamentele comunale pentru agricultură au obligaţia să asigure folosirea din plin a tuturor surselor de apă, a tuturor forţelor de care dispun, pentru a se iriga zi şi noapte, în ordinea priorităţilor, suprafeţe cit mai mari. Conducerile de unităţi să asigure personalul necesar mutării aripilor de ploaie de trei ori în 24 de ore, să urmărească folosirea agregatelor la întreaga capacitate, pentru a nu se risipi energie şi apă. De pe toate suprafeţele aflate în sistemele de irigaţii trebuie să obţinem în acest an producţii record, la nivelul planului. Este necesar ca la prima udare să se asigure 300—350 m.c. de apă la hectar culturilor păioase 300 m.c. pentru răsărirea culturilor, 550 m.c. trifolienetor şi altor culturi. Conducerile de unităţi, şefii de fermă, consiliile populare să se ocupe cu toată răspunderea de irigarea tuturor culturilor din sistemele de irigaţii, de folosirea tuturor surselor de apă existente pe raza localităţilor, în Consiliul unic agroindustrial Movnleni (preşedinte, ing. Florentina Busuioc), conducerile de unităţi au luat măsuri pentru a spori suprafaţa irigata cu încă 200 de hectare, folosind sursele şi mijloacele locale. Astfel de posibilităţi există în fiecare unitate, in fiecare localitate şi ele trebuie puse în valoare. Să îndreptăm toate sursele de apă spre culturi, să irigăm suprafețe cit mai mari.