Flacăra Iaşului, iunie 1989 (Anul 45, nr. 13258-13283)
1989-06-01 / nr. 13258
* Cf. Proletari din toate ţările, uniţl-vă! <1*)» * s. >;$$A f$p-l4 'átfőzi jîî «'r.r- '*} ‘A \JX i =1 - ájöilís^ ‘ ’ .£-*"' irtţ ■•-•> ,v •». ,' ^^H^^ŞnlT^nSll^^rVTVjLvaf «w^wwBg wagim i wu um!1 i^ww wwppwnHF^wri HhIh 1 !a I I I I I * I V I * % I % % ( \\ \ In spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu producţia fizico-realizată ritmic, integral! • Luna iunie, hotărîtoare pentru îndeplinirea planului pe primul semestru al anului • Programele de modernizare, înfăptuite neabătut • Maximă atenţie calităţii produselor ! 17 Am păşit în luna iunie, lună hotărîtoare pentru îndeplinirea exemplară a planului pe primul semestru al anului, pentru întîmpinarea marilor evenimente din viaţa întregii naţiuni — cea de-a 45-a aniversare a victoriei Revoluţiei de Eliberare Socială şi Naţională, Antifascistă şi Antiimperialistă şi Congresul al XIV-lea al partidului — cu realizări de seamă. Ampla întrecere socialistă desfăşurată de la începutul anului reflectă pe larg mobilizarea de forţe, hotărîrea tuturor colectivelor de oameni ai muncii din judeţul Iaşi ca, alături de întregul popor, strîns unit în jurul partidului, al secretarului său general, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, să răspundă concret, prin fapte, chemărilor adresate de la tribuna Plenarei C.C. al F.C.R., imperativelor economice actuale privind dezvoltarea intensivă, lărgirea colaborării şi cooperării internaţionale, creşterea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului. Chiar dacă bilanţul celor 5 luni trecute nu este definitiv, datele preliminare, succesele raportate de o serie de unităţi prefigurează rezultate de ansamblu bune, economiei naţionale fiindu-i oferite suplimentar de către industria judeţului — pentru nevoile interne ori pentru export — importante cantităţi de energie, de produse ale industriilor electrotehnică şi electronică, de mecanică fină, ţesături şi tricotaje, mobilier, materiale de construcţii etc. Demn de remarcat este bilanţul din nou foarte bun al industriei oraşului Paşcani, unde celor 60 de milioane de lei realizaţi peste prevederi în 4 luni li s-au adăugat noi şi însemnate depăşiri, din al căror total, mai bine de o treime o reprezintă produsele destinate exportului. Cu rezultate pozitive se înscriu, de asemenea, unităţile din construcţii, din transporturi, din alte domenii. Toate acestea atestă înalta temperatură a muncii, angajarea patriotică pentru îndeplinirea planului la producţia fizică şi export, în condiţii de calitate şi eficienţă înalte, de valorificare superioară a potenţialului productiv modern de care dispunem. Sunt rezultate care au la bază iniţiativele muncitoreşti, aplicarea riguroasă a programelor de organizare superioară şi modernizare a producţiei, de creştere a productivităţii muncii, de reducere a cheltuielilor materiale, convingerea fiecărui colectiv, a fiecăruia dintre noi că numai în felul acesta se pot asigura dezvoltarea generală a ţării, creşterea bunăstării întregului popor. Cu toate acestea, analizele efectuate scot la iveală, în multe locuri, rezerve care aşteaptă să fie valorificate, lipsuri care denotă că organizarea producţiei poate fi îmbunătăţită, că ordinea, disciplina pot — şi trebuie — să fie întărite. Sunt minusuri în activitatea noastră subliniate încontinuare în pag. a 3-a) Irigarea culturilor, intensificată în toate sistemele în ultima perioadă, a plouat şi în judeţul nostru, dar nu peste .Nu precipitaţiile căzute au asigurat pe deplin nevoia de apă a plantelor de cultură, pentru a da producţii sporite la hectar. în asemenea condiţii, irigarea culturilor s-a impus în multe zone ale judeţului, iar lucrătorii din unele unităţi au continuat udatul. In cursul zilei de marţi, de exemplu, au primit apă culturile de pe 1555 de hectare. Cel mai bine s-a lucrat în cooperativele agricole, asociaţiile economice intercooperatiste şi fermele de stat din Sistemul de Irigaţii Popricani, unde au fost în funcţiune 240 de aripi de ploaie. NicolaeArhip, inginerul şef al Consiliului Unic Agroindustrial Belceşti, a ţinut să precizeze că şi în unităţile de aici, cu terenuri in sistemul ele irigaţie, factorii de răspundere, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, au asigurat buna funcţionare a instalaţiilor de udare. La Cooperativa Agricolă de Producţie din Tansa,uda Lul culturilor s-a efectuat (tot în ziua respectivă) cu 22 de aripi de ploaie, irigîndu-se astfel culturile de porumb, sfeclă de zahăr, soia, legume, furaje pe o suprafaţă de 125 de hectare. Au continuat udările, din surse locale, in întreprinderile agricole de stat Tg. Frumos, Strunga şi în alte unităţi. Dispunem de condiţiile necesare pentru a iriga zilnic o suprafaţă mult mai mare. Şi, cum nevoia de apă a plantelor a crescut din nou, se impune, din partea conducerilor consiliilor unice agroindustriale, conducerilor de unităţi, întreprinderii de specialitate luarea de măsuri pentru intensificarea acestei activităţi în toate zonele,in toate sistemele. Tov, Ilie Rogojinaru, director cu probleme de exploatare a sistemelor de irigaţii de la I.E.E.L.I.F., a ţinuit să ne spună că, la indicaţia Comandamentului Judeţean al Agriculturii, factorii cu munci de răspundere de la consiliile unice agroindustriale, de la comune, din unităţile agricole, de la I.E.E.L.I.F., împreună cu reprezentanţii organelor agricole judeţene, vor participa la şedinţele de programare a udărilor (care vor avea loc mai des), în cadrul cărora va fi analizată activitatea desfăşurată şi vor fi stabilite măsurile necesare pentru buna funcţionare a sistemelor, la întreaga lor capacitate. Organele şi organizaţiile de partid trebuie să sprijine conducerile de unităţi, astfel ca aceastea să rezolve în timpul optim toate problemele legate de irigarea culturilor în ritm susţinut. Trebuie asigurată forţa de muncă necesară pentru mutarea aripilor de ploaie de trei ori în 24 de ore, pentru a se putea uda in perioada respectivă o suprafaţă cit mai mare. De la conducerea I.E.E.L.I.F., GH. STEJARU (continuare în pag. a 3-a) Lanurile, bine întreţinute Conducerea Consiliului Unic Agroindustrial Belceşti, împreună cu conducerile de unităţi şi şefii de fermă, a verificat în cîmp, tarla cu tarla, starea de întreţinere a culturilor şi a stabilit, la faţa locului, măsurile care se impun pentru intensificarea praşilelor şi udărilor, La felul acesta a sporit mult ritmul de efectuare a praşilelor, calitatea acestora. La Cooperativa Agricolă de Producţie din Belceşti, s-a terminat praşila a doua mecanică şi la porumb, iar cea manuală s-a efectuat pe o însemnată suprafaţă. Zilnic, participă la muncă toţi cooperatorii. (Ninel Stroiescu) 1 Iunie—Ziua Internaţională a Copilului Anii de ai tinerei In cadendarul de suflet al lumii, copilăria este sau se vrea sărbătoare perpetuă. Ziua începutului de vară, aleasă să fie cunună de gînd încrezător pe chipul candorii, e doar un simbol Un simbol din cele multe, imposibil să i se epuizeze sensurile încărcate de dorinţe, aspiraţii, visuri, nostalgii. Acolo, în copilărie, în liniversul de soare şi bucurie, vegheat de cei care au fost şi ei copii şi n-au uitat să fie încă, stăpînind astfel cel mai de preţ dar şi har al vieţii, acolo, în copilărie, la temelia vieţii, îşi află izvor îndepărtat şi tainic toate celelalte vîrste. Un neam care ştie a-şi preţui copiii e un neam care ştie a-şi respecta fiinţa, istoria şi viitorul. Ne mîndrim azi, mai mult ca oricînd, de a fi ridicat la rangul politicii de stat un dat nativ al poporului român : dragostea faţă de copii. Simţămînt străbun, devenit în zilele noastre un veritabil cult, el se rostuieşte, de fapt, la temelia muncii noastre de fiecare zi, în dorinţa al cărei adevăr e însuşi sensul vieţii, de a lăsa urmaşilor o ţară frumoasă şi înfloritoare, un tărîm de pace şi senin. Timpul aleargă şi copiii cresc. Cresc mari, frumoşi şi sănătoşi, iar minţile lor agere şi iscoditoare închipuie, de pe acum, viitorul. Cu gîndul la mîine, prezentul ţării este tumultul doritei deveniri ce înnoieşte clipa, dăruindu-i nimbul de lumină şi nădejde al celei mai înalte Înţelepciuni. Şi cînd această prea omenească înţelepciune o afli in vorba şi fapta măreaţă ale celui pe care, la cîrma ţării, îl simţi vibrînd la auzul glasurilor de copii, încrederea In izbîndă e însuşi temeiul faptelor şi aspiraţiilor. Nicicînd ca azi, în România, prin grija celor a căror eroică muncă e străbătută da veghea statornică la viitorul ţării, tovarăşul NICOLAS CEAUŞESCU şi tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, părinţi iubiţi ai tuturor copiilor, această vîrstă n-a avut culoarea celei mai adevărate bucurii. Nicicînd chipul ei n-a fost atît de senin. Prospeţimea, lumina şi surîsul din ochii copiilor noştri răsfrîng, în miezul de lumină al unei epoci, toată iubirea cu care sînt înconjuraţi. Ea se traduce, dincolo de statornica grijă a miilor , de educatori ce ştiu că traiectoria unei vieţi îşi află începutul în această vîrstă, că de acest start depind multe, în minunatele condiţii de viaţă, de instruire şi educaţie ce le sunt oferite copiilor — prin politica partidului şi statului — cu o generozitate fără precedent. Elocvenţa rezumativă a cifrelor e întrecută, socotim, da puterea de convingere a rezultatului. Şi rezultat înseamnă, considerăm, la scara unei naţiuni a cărei politică demografică nu face decit să-i confirme crezul, puterea şi vigoarea, milioanele de copii ce se nasc, cresc, se joacă, învaţă sub cerul senin şi liber al României de azi, învaţă, crescînd o dată cu ţara, ce este bucuria şi ce este munca , învaţă ce sînt patria şi istoria ei, învaţă ce sunt respectul şi a-devărul. în calendarul de suflet al românilor, copilăria este, tot mai mult, o sărbătoare, o sărbătoare perpetuă ale cărei simboluri se întregesc în acest iunie cel puţin cu un vers de Luceafăr, cel puţin cu o snoavă din *Armntiri,„%, IOANA BOGDAN! lumină generaţii Copilărie fericită In ţara unde fericirea şi seninul copilăriei sunt semne ale permanenţei, ale încrederii şi voinţei într-un viitor luminos Foto : G. Onorrei Copilul... Copilul, cîntecul inimii pămîntului, bucuria şi infinitul dragostei omului, sărutarea cea mai înaltă în curăţenia sa. Copilul, mîngîierea în care vine lumina să ne aducă fericire, să ne împlinească în dorinţa ei de dăruire, de renaştere, de început. Şi dacă n-ar exista copilul, pămîntul şi-ar coborî aripile vieţii şi ar muri spre goliciune, ar fi una cu ţarina tăcută şi sfîşiată de negurile cuibărite în sîmburele ei. Şi cum el este frumuseţea, scopul şi esenţa existenţei, să-i deschidem cărări curate şi neatinse de nici o vină, şi cum el este mlădiţa cea mai de preţ a trupului şi sufletului nostru, trebuie să-i lăsăm poţi nescrise pe nici o noapte din noi, să-l înflorim din sinea noastră nealterată. Copilul, mâna grădinii noastre de înălţare, de împlinire, demnitate, se cere crescut în palmele sufletului neatins de umbre, la fel cum pămintul îşi creşte iarba şi florile din soarele purităţii şi apa vie a renaşterii sale. Deci, copilule, fruct al pomului-om, ia în braţe ţărîna şi creşti aşa cum că îşi creşte puiul de brad, floarea de lotus, trandafirul şi toate zidirile sale. Şi pentru că azi e ziua ta, mă închin universului că exişti, că ești lacrima cea curată a zorilor, fruntea cea căutătoare a întregului, soarta viitoarei lumi... SANDA SI ICHI Îndemn Fiul meu Şi topi cu acelaşi nume Pe pămint să cauţi rădăcinile Sprijinite de piatra grea şi statornică Nimic să nu te întoarcă de la albia aurită a cuvintului Poarta ţărmurilor deschisă iţi este Ascultă cum vin înspre tine ^ Stoluri neasemuit de albe ! Deschide fereastra de unde începe marea ţ Şi muntele sunt Fu ! Fiul meu ! RODICA POPELI