Flacăra Iaşului, septembrie 1989 (Anul 45, nr. 13336-13361)
1989-09-01 / nr. 13336
Activul de partid ferm implicat în îndeplinirea sarcinilor politice şi profesionale în comparaţie cu alte organizaţii de partid, cea de la întreprinderea de Scule şi Accesorii Speciale din oraşul Paşcani este cu mult mai tînăra, pe măsura tinereţii unităţii însăşi, intrată în funcţiune cu numai cîţiva ani în urmă. Organizaţia de partid de aici reuşeşte în măsură sporită să-şi îndeplinească rolul politic conducător, perfecţionîndu-şi continuu stilul şi metodele de muncă, mobilizînd tot mai bine comuniştii la îndeplinirea sarcilor politice şi profesionale. Un rol important revine activului de partid din unitate. Cum acţionează ? Pînă la marea noastră sărbătoare naţională de la 23 August colectivul unităţii a îndeplinit planul pe primele opt luni din acest an, în condiţiile unei puternice înnoiri a nomenclatorului de fabricaţie, ale unei eficienţe sporite Evident, este şi rezultatul muncii activului de partid. Analizînd împreună cu subing. Felicia Gavrilescu, secretar adjunct al comitetului de partid pe întreprindere, componenţa activului de partid, din care fac parte, între alţii, şefi de colective (inginerii Gh. Tănase, D-tru Chisea, Niculina Marangoci), propagandişti (C. Nemţeanu, I. Ciubotaru, Viorel Artenie), muncitori şi specialişti — frezorii I. Sehleanu şi P. Zapoceanu, sculerul Marius Lungu, electricianul C. Lumină, lăcătuşul Dan Grigoroaia, cadre de conducere, între care N. Fălticineanu, inginer-şef cu pregătirea fabricaţiei etc., remarcăm, în primul rînd, faptul că fiecare constituie, el însuşi, un exemplu în muncă, dar şi un factor de mobilizare a eforturilor colectivelor în care lucrează, pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor revenite. „Vital acum pentru noi, ne relata, de pildă, tov. Fălticineanu, este devansarea omologării unor produse noi, foarte solicitate de beneficiari. Universalul cu patru bacuri şi acţiune independentă şi suportul pentru strung cu prindere rapidă, două dintre aceste produse, vor fi omologate, de pildă, cu o lunămai devreme, ca şi un alt produs, rezultatul unei invenţii a ing. M. Olaru, care a fost omologat în luna august, în loc de septembrie. Aceste rezultate, ca şi planurile de perfecţionare generală a activităţii de proiectare, pe care le avem acum pe masa de lucru, sunt rezultatul gîndirii colective a comuniştilor, a activului de partid din acest sector-cheie pentru activitatea de viitor a unităţii noastre“, într-un alt sector, în producţie, postmergător proiectării produselor, comunişti membri ai activului de partid, între care Marius Lungu, secretarul biroului organizaţiei U.T.C. din atelierul de sculărie, I. Ciubotaru, propagandist, organizatorul grupei sindicale din secţia mecanic-şef, alţi interlocutori ne-au vorbit despre modul cum se derulează în prezent, în toate colectivele de muncă, dezbaterile pe marginea documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 27—28 iunie a.c., a Tezelor și proiectului Programului-Directivă pentru Congresul al XIV-lea al partidului. „Am căutat ca aceste dezbateri să fie, totodată, prilejuri de analiză concretă a muncii de zi cu zi, de angajare pentru perfecţionarea activităţii viitoare, ne spunea I. Ciubotaru. Vom avea în vedere şi în continuare aspectul că, deşi mult mai bune faţă de alte perioade, reparaţia, întreţinerea şi exploatarea unor utilaje mai lasă de dorit. De aceea, in cadrul dezbaterilor, dar mai ales în munca de zi cu zi, de la om la om, căutăm să imprimăm membrilor colectivului sentimentul de proprietari, de grijă măi ■ mare faţă de avuţia unităţii, care este şi a lor“ Urmare a unei munci politice şi organizatorice a activului de partid, avînd între obiective şi educarea tinerilor încadraţi, concomitent cu ridicarea nivelului calificării lor profesionale, aşa cum ne declara tov. Radu Alexa, secretar adjunct cu probleme organizatorice al comitetului de partid din: unitate, puţini mai sunt oamenii care nu se încadrează în ritmul de lucru. „întregul colectiv, în frunte cu comuniştii, ne-a declarat interlocutorul, este animat de dorinţa de a obţine rezultate cît mai bune. Acesta va fi modul nostru i de a ne exprima adeziunea profundă la Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 27—28 iunie a.c. cu privire la realegerea, la Congresul al XIV-lea al partidului, a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în funcţia supremă de secretar general al partidului, ca o garanţie a împlinirii tuturor speranţelor noastre de viitor“. M. BUCUR La Tîrgul de ceramică românească „Cucuteni—5000“, s-au acordat şi premii ale tinereţii unor copii care continuă cu pasiune meşteşugul părinţilor lor. Pe unul dintre deţinătorii acestui premiu îl vedeţi în fotografie : este Petronela Andrei, elevă în clasa a VI-a la şcoala din Poiana-Deleni, fiica vestitului olar (in plan secund) Gheorghe Andrei t Măreţele realizări ale poporului român (urmare din pag. I) a poporului condus de partid, ea şi-a sporit, în circa 4 decenii de socialism, de 135 de ori volumul producţiei industriale, de 10 ori volumul producţiei agricole, de 40 de ori venitul naţional. Cel mai semnificativ moment istoric îl reprezintă pentru această perioadă Congresul al IX-lea, care a statuat aplicarea creatoare a socialismului ştiinţific la condiţiile concrete ale ţării, a confirmat partidului calitatea sa de partid revoluţionar, iar poporului i-a redat demnitatea de popor liber şi suveran, toate acestea potenţînd elanul revoluţionar, forţa creatoare ale naţiunii. Numai astfel a fost posibil că, în mai puţin de un sfert de veac, industria să se dezvolte de 120 de ori, agriculturade 6 ori, venitul naţional de 33 de ori, să se lichideze datoria externă, integral rambursată în luna martie a acestui an, să se deschidă perspectiva unei dezvoltări pe deplin independente, atît sub raport economic, cît şi sub raport politic. Pornind de la stadiul pe care l-am atins, se va asigura creşterea continuă a forţelor de producţie, accentuîndu-se în toate domeniile, pe baza proprietăţii socialiste, caracterul intensiv al dezvoltării, cerinţă primordială a realizării obiectivului strategic fundamental urmărit de partid, de întregul popor. Toate evaluările demonstrează că, prin perfecţionarea şi modernizarea activităţii, prin valorificarea cu randament ridicat a materiilor prime şi a forţei de producţie de care dispunem, există posibilitatea ca, faţă de nivelul anului 1990, pînă în anii 2000—2010 să se dubleze producţia industrială şi să se realizeze o calitate înaltă a produselor în toate sectoarele, să se asigure o producţie stabilă de 40—45 de milioane de tone de cereale anual, să se dubleze venitul naţional, să se întărească, pe aceste căi, proprietatea socialistă de stat şi cooperatistă, să se realizeze ridicarea puternică a nivelului de trai material şi spiritual al poporului. Desigur, în fiecare ramură şi în fiecare subramură există priorităţi eşalonate strict, programe care detaliază acest tablou general, însumarea lor conturînd imaginea României de mîine, ţară ce înaintează fără abatere pe calea prosperităţii, independenţei şi suveranităţii naţionale. Forţa prospectivă şi caracterul principial, novator al politicii partidului nostru se regăsesc nu numai în dezvoltarea şi modernizarea forţelor de producţie, ci şi în perfecţionarea relaţiilor de producţie şi sociale, baza acţiunilor întreprinse în acest domeniu fiind teza profund , ştiinţifică a edificării noii orânduiri împreună cu poporul, pentru popor. „Este necesar să subliniem — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că tot ceea ce am realizat demonstrează cu puterea faptelor, a realităţilor, justeţea politicii partidului nostru comunist, care şi-a îndeplinit şi îşi îndeplineşte cu cinste misiunea istorică de a conduce întreaga naţiune pe calea făuririi celei mai drepte orînduiri din lume, a fericirii, bunăstării, a independenţei şi suveranităţii depline!“. România, în anii 2000, se va afla la un înalt nivel de dezvoltare economică, ştiinţifică, culturală, poporul nostru demonstrînd că a acţionat cu întreaga răspundere pentru realizarea năzuinţelor sale de bunăstare, a comunismului, afirmîndu-se paşnic şi demn între naţiunile lumii contemporane. Agenda manifestărilor ideologice, politice şi cultural-educative • La Paşcani, se desfăşoară o nouă ediţie a „Săptămînii activităţii ideologice şi politico-educative". Printre manifestările de pînă acum, menţionăm expunerea-dezbatere „Modul în care au acţionat şi acţionează organele şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti pentru cunoaşterea şi înfăptuirea prevederilor din proiectul Programului-Directivă şi Tezele pentru Congresul al XIV-lea al P.C.R. şi a tezelor, orientărilor şi sarcinilor din cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din iunie a.c., in vederea „realizării sarcinilor de plan pe primele 8 luni şi pe întregul an", „Ziua propagandistului", în cadrul căreia au avut loc dezbateri, răspunsuri la întrebări şi consultaţii. De asemenea, s-au mai desfăşurat „Tribuna democraţiei", pe tema „Creşterea rolului organelor de stat în realizarea principiilor eticii şi echităţii socialiste" (la Complexul C.F.R.) şi o seară educativă pentru tineret, cu tema „Marile realizări ale construcţiei socialiste în „Epoca Nicolae Ceauşescu" (la Centrul Orăşenesc de Creaţie şi Cultură Socialistă „Cîntarea României"). Tot la Paşcani sunt programate vernisarea expoziţiei de carte „Istoria — cea dinţii carte a neamului" (astăzi, la Biblioteca Orăşenească), dezbaterea „Rolul învăţămîntului în educarea patriotică, revoluţionară a tinerei generaţii" (mîine, la Centrul Orăşenesc de Creaţie şi Cultură Socialistă „Cîntarea României“), o altă seară pentru tineret, cu genericul „Eminesciana" (duminică, la Centrul Orăşenesc de Creaţie şi Cultură Socialistă „Cîntarea României“. • Astăzi, la Regionala C.F. Iaşi şi Combinatul de Utilaj Greu, se vor desfăşura expunerile-dezbateri „Realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congresul al XIV-lea în funcţia supremă de secretar general al partidului — opţiune unanimă a comuniştilor, a întregului nostru popor, garanţie a înfăptuirii neabătute a , Programului partidului" şi, respectiv, „Studierea, dezbaterea, însuşirea şi aplicarea prevederilor din proiectul Programului-Directivă şi Tezele pentru Congresul al XIV- lea al partidului , a indicaţiilor şi orientărilor secretarului general al partidului — chezăşie a creşterii necontenite a rolului politic conducător al organelor şi organizaţiilor de partid". Tot astăzi, la T.A.G.C. Ind., va avea loc dezbaterea „întronarea disciplinei in muncă — cheia succeselor în finalizarea la timp a obiectivelor de investiţii". Mîine, la întreprinderea Metalurgică, oamenii muncii vor putea participa la dezbaterea „Tezele pentru Congresul al XIV-lea al P.C.R. despre prezentul socialist al patriei", după care vor asista la revista vorbită „Epoca Nicolae Ceauşescu — epocă de măreţe împliniri, a celor mai rodnice aspirații ale poporului român". Cetitenar Eminescu Dispunerea temporala a creaţiei După publicarea volumului intitulat Spaţiul poetic eminescian,Junimea“, 1882), în cuprinsul căruia George Popa relevă dimensiunea tipologică a liricii lui Eminescu, proiectată în spaţiul cosmic, apariţia cărţii . Prezentul etern eminescian („Junimea“, 1889), de același autor, este împlinirea unui act cultiral pe cît de necesar, pe atît de legitim. Necesitatea legitimă a acestor două studii despre Eminescu ne apare cu atît mai evidentă cu cît avem în vedere impulsul primar al fiecăruia dintre ele. In combustiile primei interpretări, autorul privea poezia lui Eminescu,din perspectiva infinitului sn-ţial, adică, a posibilităţilor ei reversibile (pentru că spaţiul pete reversibil, în sensul că se poate reveni la o poziţie ocupată anterior şi părăsită la un rrenm°nt d.t', ne vînd intensitatea celei de-a doua interpretări (cartea de acum) cade ne relitatea dramatică a irevertimpului — nepntin«trt faVă'"' (ta a 'relua, si biologie, stările marilor treceri,' între care, caz specific eminescian, vibraţiile tinereţii şi sentimentul înălţător al iubirii. Plasma poeziei lui Eminescu urmează linia timpului trăit într-o serie neîntreruptă de succesiuni, care nu încetează de a fixa pe traiectul lor zonele de concentraţie maximă a existenţei : „Experienţa poetică, afir- RECENZIE mă George Popa, prin crearea unui prezent etern (s.n.), instituie certitudinea lucrurilor, a lumii şi a propriei noastre fiinţări“. George Popa analizează poezia lui Eminescu, interpretînd cu subtilitate şi pătrundere psihologică ansamblul procedeelor de creaţie, temeiurile inspiraţiei şi arta construcţiei la Eminescu. Cel puţin în cazul de faţă, mi se pare obligatoriu acest travaliu intelectual, deoarece nu întotdeauna este suficientă înţelegerea exactă şi, de aici, explicarea onestă (dar şi limitată) a evidenţelor dintr-o naraţiune sau un poem ; arta în general şi creaţia desăvîrşitâ — capodopera — cu deosebire comportă o încifrare, o taină anume, care, cel mai ades că, depăşeşte sensibil antenezie întîiului sistem de semnalizare. Paul Zarifopol considera operaţia critică drept una dintre cele mai complexe îndeletniciri ale spiritului, de aceea, probabil, a şi numit-o „artă a judecării cărţilor", ceea ce pentru vechii greci însemna a face filologie. Termenul subliniat este valabil şi astăzi, dacă nu-i restrângem aria de manifestare şi, mai ales, dacă avem în vedere împrejurarea că filozoful Nietzsche, care în tinereţe fusese filolog, înţelegea prin filologie „arta de a citi încet“, considerînd adică structura internă şi nuanţele fiecărui cuvînt în parte, precum şi fenomenul estetic rezultat din punerea în relaţii (externă şi, deopotrivă, internă) a cuvântului respectiv cu celelalte forme lexicale, ce se cuprind în complexul semantic al operei". Ansamblul estetic emoţional comprimat în relaţia organicăa cuvintelor din propoziţii şi ale acestora în fraze conturează o sensibilitate specială a textului, a cărui viabilitate rezidă in fuziunea internă a ideilor ce trebuie dezvăluite. înarmat cu această artă a desluşirii, George Popa relevă timbrul fundamental şi rezonanţa unică, inconfundabilă, a lirismului eminescian, dispus în relaţia lui temporală. Finalitatea unei astfel de perspective trebuie pusă numaidecît în legătură indisolubilă cu obiectul cercetării ; numai o operă de profunzimea celei lăsate de Eminescu este în drept să determine asemenea exegeze. Meritul lui George Popa este acela de a fi receptat creaţia poetului nostru naţional sub cele două axe antice ale spiritului : spaiul şi timpul. Exegeza eminesciană a distinsului cercetător situează în prim-planul atenţiei nu atît realitatea proprie a poeziei, cit, mai ales, semnificaţiile ei adînci, mişcarea continuă, fără hiatus, a perenităţii ei. VIRGIL CUŢITARU JOCURI Bis..* cu repetiție ! ORIZONTAL : 1. Copil de suflet ; 2. Durată bună de timp — Susținută de proptele ; 3. Ofertă de servici — Număr de concurs — Ieșiri din tunel ; 4- Ansamblu de cîntece ; 5. Modul de comandă ; 6. Drum de eroi ; 7. Mediu de existență — Bună de legat — Debut în literatură (ed.I ; 8. Legătură de oţel — Intră pe fir ; 9. Cu cadre mereu noi. VERTICAL : 1. Purpuria floare a inimii ; 2. Necuprinsa imensitate a trecutului — Ademenitoarea incintă a Uitării ; 3. Firescul sfîrşit al iernii ! — înlănţuitele inele ale matematicii — Limitele teribilului în... Atlantida ! ; 4. Expresivul autograf al Euterpei ; 5. Obligatul itinerar al datoriei ; 6. Diabolica țesătură a Melpomenei ; 7. Capitol intermediar din memoriile lui Clio — Fragilul fir al destinului — Primele fire de azalee dintr-o vază ; 8- Tijă metalică pentru două flori — Banala chemare a depărtărilor ; 9. Albumul cu poze mișcătoare. EUGEN DEUTSCH cercul rebusist „Orizont" DEZLEGAREA JOCULUI APARIT IN NR. 13 334 ORIZONTAL : 1. Ev — L — Tunsi; 2. Tematic — Ae; 3. Esenin — Apr ; 4. Rn — Trecuți ; 5. Nit — Grabă; 6. Io — R — Em — Mir. ; 7. t — Vestigii; 8. Azi— F .— Lunii ;9.. Tardivă al- Am;; 1% .Etăți —Rele. '* -V 2 FLACARA LAȘULUI