Flacăra Iaşului, septembrie 1989 (Anul 45, nr. 13336-13361)

1989-09-01 / nr. 13336

Activul de partid­ ferm implicat în îndeplinirea sarcinilor politice şi profesionale în comparaţie cu alte orga­nizaţii de partid, cea de la întreprinderea de Scule şi Ac­cesorii Speciale din oraşul Paş­cani este cu mult mai tînăra, pe măsura tinereţii unităţii însăşi, intrată în funcţiune cu numai cîţiva­ ani în urmă. Or­ganizaţia de partid de aici reuşeşte în măsură sporită să-şi îndeplinească rolul politic con­ducător, perfecţionîndu-şi con­tinuu stilul şi metodele de muncă, mobilizînd tot mai bine comuniştii la îndeplinirea sar­­c­­ilor politice şi profesionale. Un rol important revine acti­vului de partid din unitate. Cum acţionează ? Pînă la marea noastră sărbă­toare naţională de la 23 Au­gust colectivul unităţii a în­deplinit planul pe primele opt luni din acest an, în condiţi­ile unei puternice înnoiri a nomenclatorului de fabricaţie, ale unei eficienţe sporite­ Evi­dent, este şi rezultatul muncii­­ activului de partid. Analizînd împreună cu subing. Felicia Gavrilescu, secretar adjunct al comitetului de partid pe între­prindere, componenţa activului de partid, din care fac parte, între alţii, şefi de colective (inginerii Gh. Tănase, D-tru Chisea, Niculina Marangoci), propagandişti (C. Nemţeanu, I. Ciubotaru­, Viorel Artenie), muncitori şi specialişti — fre­zorii I. Sehleanu şi P. Zapo­­ce­anu, sculerul Marius Lungu, electricianul C. Lumină, lăcă­tuşul Dan Grigoroaia, cadre de conducere, între care N. Fălti­­cineanu, inginer-şef cu pregă­tirea fabricaţiei etc., remarcăm, în primul rînd, faptul că fie­care constituie, el însuşi, un exemplu în muncă, dar şi un factor de mobilizare a efortu­rilor colectivelor în care lu­crează, pentru îndeplinirea e­xemplară a sarcinilor revenite. „Vital acum pentru noi, ne re­lata, de pildă, tov. Fălticinea­­nu, este devansarea omologării unor produse noi, foarte soli­citate de beneficiari. Universa­lul cu patru bacuri şi acţiune independentă şi suportul pen­tru strung cu prindere rapidă, două dintre aceste produse, vor fi omologate, de pildă, cu o lună­­mai devreme, ca şi un alt produs, rezultatul unei in­venţii a ing. M. Olaru, care a­ ­ fost omologat în luna august, în loc de septembrie. Aceste rezultate, ca şi planurile de perfecţionare generală a acti­vităţii de proiectare, pe care le avem acum pe masa de lu­cru, sunt rezultatul gîndirii co­lective a comuniştilor, a acti­vului de partid din acest sec­­tor-cheie pentru activitatea de viitor a unităţii noastre“, în­­tr-un alt sector, în producţie, postmergător proiectării pro­duselor, comunişti membri ai activului de partid, între care Marius Lungu, secretarul bi­roului organizaţiei U.T.C. din atelierul de sculărie, I. Ciu­­botaru, propagandist, organiza­torul grupei sindicale din sec­ţia mecanic-şef, alţi interlocu­tori n­e-au vorbit despre mo­dul cum se derulează în pre­zent, în toate colectivele de muncă, dezbaterile pe margi­nea documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 27—28 iunie a.c., a Tezelor și proiectului Progra­­mului-Directivă pentru Congre­sul al XIV-lea al partidului. „Am căutat ca aceste dezbateri să fie, totodată, prilejuri de analiză concretă a muncii de zi cu zi, de angajare pentru perfecţionarea activităţii viitoa­re, ne spunea I. Ciubotaru. Vom avea în vedere şi în con­tinuare aspectul că, deşi mult mai bune faţă de alte perioa­de, reparaţia, întreţinerea şi exploatarea unor utilaje mai lasă de dorit. De aceea, in cadrul dezbaterilor, dar mai ales în munca de zi cu zi, de la om la om, căutăm să impri­măm membrilor colectivului sentimentul de proprietari, de grijă măi ■ mare faţă de avuţia unităţii, care este şi a lor“ Urmare a unei­ munci poli­tice şi organizatorice a activu­lui de partid, avînd între o­­biective şi educarea tinerilor încadraţi, concomitent cu ridi­carea nivelului calificării lor profesionale, aşa cum ne decla­ra tov. Radu Alexa, secretar adjunct cu probleme organiza­torice al comitetului de partid din: unitate, puţini mai sunt oamenii care nu se încadrea­ză în ritmul de lucru. „între­gul colectiv, în frunte­ cu co­muniştii, ne-a declarat interlo­cutorul, este­­ animat de dorinţa de a obţine rezultate cît mai bune. Acesta va fi modul nos­tru i de a ne exprima adeziu­nea profundă la Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 27—28 iunie a.c. cu privire la realegerea, la Congresul al XIV-lea al partidului, a tovară­şului NICOLAE CEAUŞESCU în funcţia supremă de secretar general al partidului, ca o ga­ranţie a împlinirii tuturor spe­ranţelor noastre de viitor“. M. BUCUR La Tîrgul de ceramică româ­nească „Cucuteni—5000“, s-au acordat şi premii ale tinere­ţii unor copii care continuă cu pasiune meşteşugul părinţilor lor. Pe unul dintre deţinătorii acestui premiu îl vedeţi în fo­tografie : este Petronela Andrei, elevă în clasa a VI-a la şcoala din Poiana-Deleni, fiica vesti­tului olar (in plan secund) Gheorghe Andrei t Măreţele realizări ale poporului român (urmare din pag. I) a poporului condus de partid, ea şi-a sporit, în circa 4 dece­nii de socialism, de 135 de ori volumul producţiei industriale, de 10 ori volumul producţiei agricole, de 40 de ori venitul naţional. Cel mai semnificativ moment istoric îl reprezintă pentru această perioadă Con­gresul al IX-lea, care a statuat aplicarea creatoare a socialis­mului ştiinţific la condiţiile concrete ale ţării, a confirmat partidului calitatea sa de partid revoluţionar, iar poporului i-a redat demnitatea de popor li­ber şi suveran, toate acestea potenţînd elanul revoluţionar, forţa creatoare ale naţiunii. Numai astfel a fost posibil că, în mai puţin de un sfert de veac, industria să se dezvolte de 120 de ori, agricultura­­de 6 ori, venitul naţional de 33 de ori, să se lichideze datoria externă, integral rambursată în luna martie a acestui an, să se deschidă perspectiva unei dezvoltări pe deplin indepen­dente, atît sub raport economic, cît şi sub raport politic­. Pornind de la stadiul pe ca­re l-am atins, se va asigura creşterea continuă a forţelor de producţie, accentuîndu-se în toate domeniile, pe baza pro­prietăţii socialiste, caracterul intensiv al dezvoltării, cerinţă primordială a realizării obiec­tivului strategic fundamental urmărit de partid, de întregul popor. Toate evaluările demon­strează că, prin perfecţionarea şi modernizarea activităţii, prin valorificarea cu randament ri­dicat a materiilor prime şi a forţei de producţie de care dispunem, există posibilitatea ca, faţă de nivelul anului 1990, pînă în anii 2000—2010 să se dubleze producţia industrială şi să se realizeze o calitate înal­tă a produselor în toate sec­toarele, să se asigure o pro­ducţie stabilă de 40—45 de mi­lioane de tone de cereale a­­nual, să se dubleze venitul na­ţional, să se întărească, pe a­­ceste căi, proprietatea socia­listă de stat şi cooperatistă, să se realizeze ridicarea puternică a nivelului de trai material şi spiritual al poporului. Desigur, în fiecare ramură şi în fiecare subramură există pri­orităţi eşalonate strict, progra­me care detaliază acest tablou general, însumarea lor contu­­rînd imaginea României de mîine, ţară ce înaintează fără abatere pe calea prosperităţii, independenţei şi suveranităţii naţionale. Forţa prospectivă şi caracterul principial, novator al politicii partidului nostru se regăsesc nu numai în dezvol­tarea şi modernizarea forţelor de producţie, ci şi în perfec­ţionarea relaţiilor­ de produc­ţie şi sociale, baza acţiunilor întreprinse în acest domeniu fiind teza profund , ştiinţifică a edificării noii orânduiri îm­preună cu poporul, pentru po­por. „Este necesar să subliniem — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că tot ceea ce am realizat demonstrează cu pu­terea faptelor, a realităţilor, justeţea politicii partidului nos­tru comunist, care şi-a înde­plinit şi îşi îndeplineşte cu cinste misiunea istorică de a conduce întreaga naţiune pe calea făuririi celei mai drepte orînduiri din lume, a fericirii, bunăstării, a independenţei şi suveranităţii depline!“. Româ­nia, în anii 2000, se va afla la un înalt nivel de dezvoltare economică, ştiinţifică, culturală, poporul nostru demonstrînd că a acţionat cu întreaga răspun­dere pentru realizarea năzuin­ţelor sale de bunăstare, a co­munismului, afirmîndu-se paş­nic şi demn între naţiunile lu­­mii contemporane. Agenda manifestărilor ideologice, politice şi cultural-educative • La Paşcani, se desfăşoa­ră o nouă ediţie a „Săptămî­­nii activităţii ideologice şi politico-educative". Printre manifestările de pînă acum, menţionăm expunerea-dezbate­­re „Modul în care au acţio­nat şi acţionează organele şi organizaţiile de partid, de ma­să şi obşteşti pentru cunoaş­terea şi înfăptuirea prevede­rilor din proiectul Programu­­lui-Directivă şi Tezele pentru Congresul al XIV-lea al P.C.R. şi a tezelor, orientărilor şi sarcinilor din cuvântarea to­varăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din iunie a.c., in vederea „reali­zării sarcinilor de plan pe primele 8 luni şi pe întregul an", „Ziua propagandistului", în cadrul căreia au avut loc dezbateri, răspunsuri la în­trebări şi consultaţii. De a­­semenea, s-au mai desfăşurat „Tribuna democraţiei", pe te­ma „Creşterea rolului orga­nelor de stat în realizarea principiilor eticii şi echităţii socialiste" (la Complexul C.F.R.) şi o seară educativă pentru tineret, cu tema „Ma­rile realizări ale construcţiei socialiste în „Epoca Nicolae Ceauşescu" (la Centrul Orăşe­nesc de Creaţie şi Cultură Socialistă „Cîntarea Români­ei"). Tot la Paşcani sunt pro­gramate vernisarea expoziţiei de carte „Istoria — cea dinţii carte a neamului" (astăzi, la Biblioteca Orăşenească), dez­baterea „Rolul învăţămîntului în educarea patriotică, revo­luţionară a tinerei generaţii" (mîine, la Centrul Orăşenesc de Creaţie şi Cultură Socialis­tă „Cîntarea României“), o altă seară pentru tineret, cu genericul „Eminesciana" (du­minică, la Centrul Orăşenesc de Creaţie şi Cultură Socialis­tă „Cîntarea României“. • Astăzi, la Regionala C.F. Iaşi şi Combinatul de Utilaj Greu, se vor desfăşura expu­­nerile-dezbateri „Realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congresul al XIV-lea în funcţia supremă de secretar general al partidului — opţiune unanimă a comuniştilor, a în­tregului nostru popor, garan­ţie a înfăptuirii neabătute a , Programului partidului" şi,­­ respectiv, „Studierea, dezbate­rea, însuşirea şi aplicarea prevederilor din proiectul Programului-Directivă şi Te­zele pentru Congresul al XIV- lea al partidului , a indica­ţiilor şi orientărilor secreta­rului general al partidului — chezăşie a creşterii neconte­nite a rolului politic conducă­tor al organelor şi organiza­ţiilor de partid". Tot astăzi, la T.A.G.C. Ind., va avea loc dezbaterea „întronarea disci­plinei in muncă — cheia suc­ceselor în finalizarea la timp a obiectivelor de investiţii". Mîine, la întreprinderea Me­talurgică, oamenii muncii vor putea participa la dezbaterea „Tezele pentru Congresul al XIV-lea al P.C.R. despre pre­zentul socialist al patriei", după­ care vor asista la re­vista vorbită „Epoca Nicolae Ceauşescu — epocă de măre­ţe împliniri, a celor mai rod­nice aspirații ale poporului român". Cetitenar Eminescu Dispunerea temporala a creaţiei După publicarea volumului intitulat Spaţiul poetic emines­cian­­,Junimea“, 1882), în cu­prinsul căruia George Popa re­levă dimensiunea tipologică a liricii lui Eminescu, proiecta­tă în spaţiul cosmic, apariţia cărţii . Prezentul etern emines­cian („Junimea“, 1889), de ace­lași autor, este împlinirea unui act culti­ral pe cît de necesar, pe atît de legitim. Necesitatea legitimă a acestor două studii despre Eminescu ne apare cu atît mai evidentă cu­ cît avem în vedere impulsul primar al fiecăruia dintre ele. In com­bustiile primei interpretări, au­torul privea poezia lui Emines­­­­cu,­din perspectiva infinitului sn-ţial, adică, a posibilităţilor ei reversibile (pentru că spaţiul pete reversibil, în sensul că se poate reveni la o poziţie ocu­pată anterior şi părăsită la un rrenm°nt d.­t', ne vînd intensita­tea celei de-a doua interpre­tări (cartea de acum) cade ne re­litatea dramatică a irever­­timpului — nepntin­­«trt faVă'"' (ta a 'relua, si biolo­­­gie, stările marilor treceri,' în­tre care, caz specific emines­cian, vibraţiile tinereţii şi sen­timentul înălţător al iubirii. Plasma poeziei lui Eminescu urmează linia timpului trăit în­­tr-o serie neîntreruptă de suc­cesiuni, care nu încetează de a fixa pe traiectul lor zonele de concentraţie maximă a existen­ţei : „Experienţa poetică, afir- RECENZIE mă George Popa, prin crearea unui prezent etern (s.n.), insti­tuie certitudinea lucrurilor, a lumii şi a propriei noastre fi­inţări“. George Popa analizează poe­zia lui Eminescu, interpretînd cu subtilitate şi pătrundere psi­hologică ansamblul procedee­lor de creaţie, temeiurile in­spiraţiei şi arta construcţiei la Eminescu. Cel puţin în cazul de faţă, mi se pare obligatoriu acest travaliu intelectual, de­oarece nu întotdeauna este­ su­ficientă înţelegerea exactă şi, de aici, explicarea onestă (dar şi limitată) a evidenţelor dintr-o naraţiune sau un poem ; arta în general şi creaţia desăvîrşitâ — capodopera — cu deosebire comportă o încifrare, o­ tai­nă­ anume, care, cel mai ade­­s­ că, depăşeşte sensibil antenez­ie întîiulu­i sistem de semnali­zare. Paul Zarifopol considera ope­raţia critică drept una dintre cele mai complexe îndeletniciri ale spiritului, de aceea, pro­babil, a şi numit-o „artă a judecării cărţilor", ceea ce pen­tru vechii greci însemna a fa­ce filologie. Termenul sublini­at este valabil şi astăzi, dacă nu-i restrângem aria de mani­festare şi, mai ales, dacă avem în vedere împrejurarea că fi­lozoful Nietzsche, care în tine­reţe fusese filolog, înţelegea prin filologie „arta de a citi încet“, considerînd adică struc­tura internă şi nuanţele fie­cărui cuvînt în parte, precum şi fenomenul estetic rezultat din punerea în relaţii (externă şi, deopotrivă, internă) a cu­vântului respectiv cu celelalte forme lexicale, ce se cuprind în complexul semantic al ope­rei". Ansamblul estetic emoţio­nal comprimat în relaţia orga­nică­­a cuvintelor din propoziţii şi ale acestora în fraze contu­rează o sensibilitate specială a textului, a cărui viabilitate re­zidă in fuziunea internă a idei­lor ce trebuie dezvăluite. înar­mat cu această artă a desluşi­rii, George Popa relevă tim­brul fundamental şi rezonanţa unică, inconfundabilă, a liris­mului eminescian, dispus în re­laţia lui temporală. Finalitatea unei astfel de perspective tre­buie pusă numaidecît în legă­tură indisolubilă cu obiectul cercetării ; numai o operă de profunzimea celei lăsate de E­­minescu este în drept să de­termine asemenea exegeze. Me­ritul lui George Popa este a­­cela de a fi receptat creaţia poetului nostru naţional sub cele două axe antice ale spi­ritului : spa­iul şi timpul. Exe­geza eminesciană a distinsului cercetător situează în prim-pla­­nul atenţiei nu atît realitatea proprie a poeziei, cit, mai ales, semnificaţiile ei adînci, mişca­rea continuă, fără hiatus, a perenităţii ei. VIRGIL CUŢIT­ARU J­OC­URI Bis..* cu repetiție ! ORIZONTAL : 1. Copil de su­flet ; 2. Durată bună de timp — Susținută de proptele ; 3. Ofertă de servici — Număr de concurs — Ieșiri din tunel­­ ; 4- Ansamblu de cîntece ; 5. Mo­dul de comandă ; 6. Drum de eroi ; 7. Mediu de existență — Bună de legat — Debut în li­teratură (ed.I ; 8. Legătură de oţel — Intră pe fir ; 9. Cu ca­dre mereu noi. VERTICAL : 1. Purpuria floare a inimii ; 2. Necuprinsa imensitate a trecu­tului — Ademenitoarea incintă a Uitării ; 3. Firescul sfîrşit al iernii ! — înlănţuitele inele ale matematicii — Limitele teribi­lului în... Atlantida ! ; 4. Ex­presivul autograf al Euterpei ; 5. Obligatul itinerar al dato­riei ; 6. Diabolica țesătură a Melpomenei ; 7. Capitol inter­mediar din memoriile lui Clio — Fragilul fir al destinului — Primele fire de azalee dintr-o vază­­ ; 8- Tijă metalică pen­tru două flori — Banala che­mare a depărtărilor ; 9. Albu­mul cu poze mișcătoare. EUGEN DEUTSCH cercul rebusist „Orizont" DEZLEGAREA JOCULUI APARIT IN NR. 13 334 ORIZONTAL : 1. Ev — L — Tunsi; 2. Tematic — Ae; 3. Esenin — Apr ; 4. Rn — Tre­cuți ; 5. Nit — Grabă; 6. Io — R — Em — Mir. ; 7. t — Vestigii; 8. Azi— F .— Lunii ;9­.. Tardivă al- Am;; 1% .Etăți —­­Rele. '* -V 2 FLACARA LAȘULUI

Next