Flacăra Iaşului, noiembrie 1989 (Anul 45, nr. 13388-13413)
1989-11-01 / nr. 13388
Sporirea gradului de autofinanţare— preocupare constantă a biroului executiv, a deputaţilor întărirea autofinanţării comunei şi sporirea contribuţiei acesteia la bugetul judeţului — sarcină de mare actualitate şi răspundere pentru organele locale ale puterii şi administraţiei de stat — constituie una dintre preocupările constante ale membrilor biroului executiv şi ale deputaţilor Consiliului Popular al Comunei Mirceşti. „Pentru primele trei trimestre ale anului 1089, am avut sarcina să realizăm venituri proprii în valoare de 1 237 000 de lei. Preocupîndu-ne însă permanent de depistarea şi încasarea tuturor obligaţiilor care revin locuitorilor şi a surselor de venituri, noi am obţinut cu aproape 220 000 de lei mai mult, perioadă in care am virat la bugetul judeţului peste jumătate de milion de lei“, ne spunea tovarăşul Ioan Iacob, primăriei. Aparatul financiar-contabil al Consiliului Popular Comunal a acţionat sistematic, împreună cu deputaţii, pentru încasarea tuturor sumelor prevăzute a se vira la bugetul local. Care sunt acestea ? Aceleaşi ca în majoritatea celorlalte unităţi administrativ-teritorale ale judeţului , impozitul pe veniturile cooperativei de producţie, achiziţie şi desfacere a mărfurilor, impozitul pe fondul de retribuire a oamenilor muncii din unităţile socialiste din comună (şcoală, dispensar, primărie etc.), impozitele şi taxele de la populaţie, alte vărsăminte şi surse de venit. „Acţiunea am pornit-o, cum este şi firesc, cu deputaţii consiliului popular şi cu lucrătorii aparatului financiar-contabil. Fiecare şi-a achitat impozitele şi taxele, contribuţia bănească ce le revenea pe anul în curs, după care, împreună, am acţionat în circumscripţiile lor electorale pentru a-i lămuri şi determina pe cetăţeni să-şi îndeplinească aceste obligaţii“, ne explică în continuare I. Iacob. Aşa se face că, la majoritatea capitolelor prevăzute în buget, s-au obţinut venituri mai mari decât cele stabilite pentru această perioadă. în același timp, biroul executiv al Consiliului Popular Comunal și-a organizat, conform prevederilor Legii nr. 7/1971, activităţi proprii, aducătoare de însemnate venituri, care pot fi folosite, apoi, pentru dezvoltarea industriei mici şi prestărilor de servicii, pentru finanţarea unor obiective gospodăreşti de interes local, începutul a fost făcut cu amenajarea unei balastiere pe rîul Siret. Din vînzarea nisipului şi balastului rezultate, s-au obţinut peste 40 000 de lei, faţă de 30 000 de lei, cit se prevăzuse iniţial. „Este doar un început, pe care suntem ferm hotărîţi să-l continuăm şi să-l arriplificăm in perioada care urmează, ne-a precizat tovarăşul Ion Dumitrache, vicepreşedintele biroului executiv al consiliului popular. Rezultatele obţinute in această direcţie sunt bune, dar nu in măsură să ne mulţumească. C.P.A.D.M. nu şi-a realizat, de exemplu, sarcinile de plan la industria mică şi prestările de servicii şi, ca urmare, nu a putut vira la bugetul comunei întreaga sumă planificată. Cu ocazia recentei conferinţe a organizaţiei comunale de partid, în care am dezbătut şi planul de dezvoltare economicosocială în profil teritorial a comunei noastre în cincinalul 1991 -1995, am stabilit măsuri concrete pentru eliminarea acestor neajunsuri şi dezvoltarea, în continuare, a sectorului de industrie mică şi de prestări de servicii, prin utilizarea resurselor materiale şi de forţă de muncă locale. C.A.P. Mirceşti, de pildă, care dispune de două puternice ferme legumicole, îşi va organiza o secţie de preindustrializare a acestor produse. C.P.A.D.M. va construi noi secţii şi ateliere de producţie şi de prestări de servicii, iar primăria— care are mari răspunderi in această privinţă — va dezvolta activitatea de la balastieră şi-şi va organiza un atelier pentru prefabricate din beton, va coopera cu Inspectoratul Silvic Judeţean şi întreprinderea Integrată de Ţesături din In , Paşcani, în realizarea împletiturilor din nuiele şi, respectiv, a unor ţesături“. DIMITRIE CALARAŞI contabilul Bilanţul pe (armare din pag. 1) In adunările generale ale oamenilor muncii cu alte prilejuri la Hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R. din iunie a.c., cu privire la propunerea de realegere, la Congresul al XIV-lea, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in funcţia de supremă răspundere de secretar general al partidului, chezăşia îndeplinirii marilor noastre aspiraţii, a continuării neabătute pe drumul luminos deschis la cel de-al IX-lea Congres al partidului. Putem obţine rezultate mai bune. O demonstrează, desigur, bilanţul la zi ; o demonstrează marile posibilităţi existente în fiecare unitate, puse în valoare de la o zi la alta ; o demonstrează însă, mai ales, ambiţia colectivelor de a munci mai bine, mai eficient, în direcţiile subliniate pregnant de cel care ne conduce destinele cu înţelepciune şi clarviziune , numai îndeplinind ritmic şi de calitate p la noiembrie nul la producţia fizică şi la export, numai acţionînd ferm pentru reducerea consumurilor şi a cheltuielilor, pentru înnoirea produselor şi tehnologiilor, pentru ridicarea nivelului tehnic şi a competitivităţii roadelor muncii noastre, ne vom asigura progresul, viitorul liber şi prosper. Se cer, desigur, acţiuni mai hotărîte, in fruntea cărora trebuie să se situeze comuniştii. „Comuniştii — sublinia secretarul general al partidului — au o singură răspundere — să lucreze mai bine, să fie în primele rinduri pentru înfăptuirea programului revoluţionar“. Păşind în luna noiembrie, luna Congresului al XIV-lea al partidului, oamenii muncii ieşeni, asemenea întregului nostru popor, sunt hotărîţi să acţioneze în aşa fel incit să obţină rezultatele cele mai bune, pe potriva minunatelor condiţii de muncă şi de viaţă asigurate de dezvoltarea neabătută a patriei pe drumul socialismului şi comunismului, al independenţei şi bunăstării. Sursă de importante venituri Cooperarva Agricolă de Producţie din comuna Oţeleni şi-a dezbiuat, in ultimul timp, in putern , sector de industrie nuca şi de prestări de servicii (cu atenere de croitorie, tîmplarie, rotare şi împletituri din nuiele, cu brutărie şi gogoşărie), în cadrul căruia se realizează multe umbre produsele şi serviciile necesare localnicilor şi care aduce, în fiecare an, însemnate venituri cooperativei. Printre unităţile cu rezultate remarcabile se numără şi atelierul de împletituri din răchită, unde se produc diverse obiecte de mic mobilier şi coşuri. Anul acesta, cei şapte lucratori ai atelierului au realizat o producţie de peste 300 000 de lei. Nuielele necesare sunt obţinute din răchităria proprie, care însumează peste 15 ha, de unde se livrează, primăvara, unităţilor agricole cooperatiste şi de stat din judeţ şi mari cantităţi de mlaje, pentru legatul corzilor de vie. D. Popuşoiu Astăzi, în orașul Jirlău Foto : Paul Todică Creşterea rolului conducător al partidului (urmare din pag. 1) toate, „reprivatizarea“, renunţarea totală sau parţială la proprietatea socialistă, instaurarea aşa-zisei „pieţe libere“, în locul planificării, creează confuzii în rîndul maselor, pun, implicit, sub semnul întrebării însăşi existenţa şi rolul partidului comunist de forţă politică conducătoare, ceea ce este de natură să aibă consecinţe grave asupra continuării, procesului revoluţionar, ducînd, în ultimă instanţă, la măsuri care înseamnă o reîntoarcere la capitalism. Concepţiile potrivit cărora „...partidul trebuie să cedeze o parte, din atribuţiile şi răspunderile sale sau să se lase înlocuit de alte forţe politice — se menţionează în Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului — nu au nimic comun cu teoria revoluţionară a clasei muncitoare, cu principiile socialismului ştiinţific, sînt, in fond, teze capitalarde, lichidatoriste, pe care partidul nostru le respinge în modul cel mai hotărît“. Pentru partidul nostru este clar faptul că spiritul revoluţionar — nu reformismul sau pluralismul — constituie condiţia fundamentală a depăşirii oricăror greutăţi, a continuităţii dezvoltării economico-sociale. Afirmarea tot mai puternică a rolului conducător al partidu-. Iui în faza superioară a spmie-,,taţii socialiste multilateral dezvoltate din ţara noastră, impune, in continuare, o acţiune hotărîtă pentru perfecţionarea şi dinamizarea activităţii organelor şi organizaţiilor de partid, aplicarea fermă a prevederilor şi principiilor Statutului partidului, ale democraţiei şi disciplinei de partid, muncii şi conducerii colective, dezvoltarea puternică a criticii şi autocriticii, a atitudinii combative faţă de lipsuri, ridicarea continuă a nivelului muncii organizatorice, a răspunderii revoluţionare a comuniştilor, pentru întreaga activitate economică, socială şi politică. JOCURI Pagini din trecut ORIZONTAL : 1) Cei mai buni dintre cei buni ; 2) Umăr la umăr cu strămoşii (sg.) — Dacă,... fără nici o îndoială ; 3) Unul din strămoşi... — ...şi celălalt; 4) Privesc cu dojana pe cei porniţi pe drumuri greşite ; 5) Pentru sentimentele lor, vorbele sunt de prisos ; 6) fluturii din trecut; 7) Vine totdeauna pe cal — Torţele luminoase ale trecutului ; 8) Vechea noastră mamă — Frumuseţile de vis ale trecutului ; 9) Te apropie de cei dragi (pl.). VERTICAL : 1) Chiar înainte de MOŞI,2) Schimbul trecutului — Tradiţionala ocrotire a celor miei ; 3) Se trag de la ARBORE - Cu călăreţul la atac (.) ; 4) Prima ca şi ultima, în ordinea alfabetică !! -- Zaratul cel fără suflet !; 5) Miezul aprins al zilelor ; 6 Vin în urma plugului ! -- Ivirea titanilor Locul de adunare al banilor ; 7) Cel ce face faţă mereu vijeliei ; 8) Mai sus decit ■ecru ! A face act de prezentă . 9) Nicăieri in altă parte — Obişnuitele apărătoare de corp. Dicţionar : Ima. Acaz. EUGEN DEUTSCH Cercul rebusist Orizont DEZLEGAREA JOCULUI AlBARUT IN NR. 13 366 ORIZONTAL : 1) Asparagus. 2) Stafii Mu. 3) Corecți — P. 4) Ur Ca — Mai. 4) Not Oază. 6) Solarii. 7) Păreri — S. 8) Zări — Enea. f1) Aci — Inept. 150 de ani de la organizarea modernă a Bibliotecii Centrale Universitare „Mîhai Eminescu“ — Stimate Cornelia Stefanache, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, al cărei director sînteţi, împlineşte 150 de ani de la organizarea sa modernă. Ce semnificaţie avea atunci instituţia ? — în noiembrie 1839, a avut loc deschiderea festivă a Bibliotecii Academiei Mihăilene. Intr-un cuvânt, aşezămintul respectiv a dobîndit, astfel, un statut, cu toate cele ce decurgeau din el. Dar istoria acestui lăcaş începe pe la 1640, cînd domnitorul Vasile Lupu înfiinţa şcoala ce-i purta numele. O serie întreagă de hrisoave, sigilii, consemnări pe manuscrise şi tipărituri atestă o continuitate de câteva secole. Nouă, moldovenilor, ne-a fost dat să ctitorim aici, la Iaşi, prima universitate, primul teatru românesc ,şi să avem cea mai veche bibliotecă a ţării. Aşezămintul respectiv este moştenitorul celor mai importante biblioteci publice şi particulare din această parte a ţârii, care, după 1839, cunoaşte o dezvoltare continuă, cantitativă şi nariativă. — Care au fost momentele mai importante inexistenţa bibliotecii ? — Au fost şi actele oficiale, ca acel din 1839, dar, în primul rind, după părerea mea, a fost venirea la conducerea bibliotecii a unor mari personalităţi culturale, care au înţeles profund scopurile unui asemenea lăcaş şi au acţionat pentru împlinirea lor. La început, B. P. Hasdeu, apoi M. Eminescu, apoi P. Andrei şi alţii. In primul rînd lor şi altor oameni de cultură, militanţi pentru propăşirea spiritualităţii româneşti, le datorăm faptul că, astăzi, Biblioteca Centrală Universitară, după Biblioteca Academiei, este păstrătoare a celui mai marenumăr de manuscrise, cărţi rare şi foarte rare, de o valoare inestimabilă. De asemenea, mai cred că, punîndu-se, acum citeva decenii, pe fruntea acestui lăcaş numele poetului nostru naţional, s-a petrecut un alt eveniment deosebit. Şi iată ce coincidenţă fericită ca, in anul Eminescu, să se împlinească şi un secol şi tot în stabiliteti wui statut de sine stătător bibliotecii universitare ieşene. — Ce înseamnă ea astăzi.* — Aproape 3 000 000 de cărţi şi periodice, puse la dispoziţia câtorva zeci de mii de cititori, în cea mai mare parte studenţi, 11 filiale, profilate pe cerinţele facultăţilor universităţii, 17 săli de lectură, un schimb internaţional cu 1342 parteneri de pe toate continentele, un număr important de publicaţii editate etc. Trebuie menţionat faptul că acest lăcaş a cunoscut o dezvoltare cu totul deosebită în ultimele trei decenii, cînd, datorită grijii faţă de cultură a partidului şi statului nostru, intrarea cărţilor şi periodicelor în bibliotecă a fost de peste 50 000 de volume in fiecare an. La aceasta s-au adăugat formarea şi perfecţionarea unui mare număr de specialişti care lucrează în instituţia respectivă, deoarece cartea sau revista, pînă a ajuns la sala de lectură, necesită fel de fel de lucrări, menite să faciliteze cit mai mult accesul cititorului la ele .Sperăm că, într-un viitor cit mai aproptat, vom putea introduce informaţia pe calculator, folosind şi instrumentele de lucru existente, care nu vor avea numai o valoare, să zic aşa, istorică... — Câteva cuvinte despre contribuţia acestei instituţii la viaţa spirituală a municipiului şi ţării. — Contribuţia este importantă şi o dorim şi mai importantă, fiindcă o bibliotecă de acest tip este un centru de efervescenţă culturală, un teritoriu, cum spunea un cărturar, al solidarităţii umane, unde îşi dau întîlnire inteligenţele şi talentele de pe toate meridianele şi din toate timpurile. Ea, biblioteca, nu este numai un receptor de valori culturale, ci mai ales un puişor, care emite zilnic informaţii pentru cei care îşi pregătesc, acum, profesia de mîine, pentru cei care cercetează, pentru toţi care iubesc într-adevăr cultura. Istoria acestui lăcaş, dar mai ales exigenţele prezentului, formulate în documentele de partid şi de stat, în cuvântările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, privind învăţămîntul ş® cercetarea, pregătirea profesională şi politico-ideologică a tineretului, a tuturor cetăţenilor patriei — ne obligă să descoperim mereu noi posibilităţi de a contribui cit mai din plin la dezvoltarea culturii noastre socialiste, la formarea omului cu o concepţie înaintată despre lume şi viaţă. — V-as ruga ca, în încheiere, sa menţionaţi citeva dintre manifestările care marchează acest eveniment. In ziua de 2 noiembrie, ora 9, adunarea festivă va deschide, în aula bibliotecii, suita manifestărilor. Cu acest prilej, va fi lansată şi prima monografie a instituţiei şi va fi vizionat un film documentar despre trecutulşi prezentul bibliotecii. In aceeaşi zi şi în următoarele două, va avea loc simpozionul „Biblioteca şi perenitatea culturii româneşti", se va vernisa expoziţia „Istoricul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“, va fi prezentată, prin intermediul diapozitivelor, istoria municipiului Iaşi şi, în sfîrşit, colectivul bibliotecii se va întîlni cu reprezentanţi din învăţămînt, cercetare şi producţie, în cadrul mesei rotunde „Modalităţi de informare a specialiştilor din Centrul Universitar Iaşi“. DORIAN OBREJA V . FLACARA LAȘULUI