Flacăra Iaşului, decembrie 1989 (Anul 45, nr. 13414-13432)

1989-12-01 / nr. 13414

In spiritul hotăririlor Congresului al XlV-lea al partidului Decembrie - lună decisivă pentru realizarea planului pe 1989, pentru buna pregătire a producţiei anului viitor Am păşit, in decembrie, ultima lună a acestui an, cu hotărîrea de a da viaţă pe deplin cutezătoarelor obiective stabilite la cel de-al XIV-lea forum al comuniştilor români, de a pune pe deplin in valoare marile cuceriri revoluţionare ale anilor construcţiei socialiste, importanta bază tehnico-materiala creată — cu deo­sebire în anii de lumină înmănuncheaţi în epoca pe care, cu mindrie patriotică, o punem sub numele conducătorului de partid şi de ţară, genial ctitor al unui prezent fără egal şi al unui viitor îndrăzneţ, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Am păşit în decembrie, lună de vîrf, hotărîtoare pentru realizarea planului pe 1989 şi buna pregătire a producţiei anului ce vine, treaptă importantă spre acest viitor, prefigurat de documentele adoptate la Congresul al XIV-lea. Peste tot, în colectivele de oameni ai muncii din economia judeţului, faptele de muncă se constituie într-un elocvent raport către ţară, expresie a încrederii în politica partidului, ce cores­punde în cel mai înalt grad aspiraţiilor noastre. Comparativ cu 11 luni din anul precedent, industria judeţului a realizat mai mult cu 100 milioane kW energie electrică, 25 milioane de lei mijloace de automatizare electrotehnice şi 40 de milioane de lei mijloace de automatizare şi produse electronice, 57 milioane de lei produse de mecanică fină, maşini-unelte de prelucrare prin asediere în valoare de peste 25 milioane de lei, 12 000 m­p prefa­bricate din beton, mobilier în valoare de circa 18 milioane de lei, ■peste 1,5 milioane mp ţesături etc. Am citat, după cum se vede, numai creşterile înregistrate faţă de rezultatele aceleiaşi peri­oade a anului trecut, dar putem aminti, la fel, depăşirile faţă de planul la zi. Semnificative ni se par, din acest unghi de vedere, creşterile consemnate la productivitatea muncii , între l,î la sută (la I.P.L., de exemplu) şi 14,7 la sută (la I.I.S.Z. Paşcani), situîn­­du-se majoritatea unităţilor din judeţ. Avem, aşadar, o serie de rezultate pozitive în industrie, după cum sunt şi in construcţii, în transporturi, in celelalte domenii de activitate. Dar, o dată intraţi în luna decembrie, toate efor­turile se cer intensificate, organizarea muncii — perfecţionată. (continuare in pag. a 3-a) Arăturile pentru însăm­înţările de primăvară au intrat în faza finală şi la C.A.P. Bălţaţi Foto : L. STRATULAT Lucrări de construcţie în avans HIRE Al! (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) Beneficiîndu-se de importante fonduri de investiţii, în oraşul Hîrlău se află in construcţie numeroase obiective social-edi­­litare. Astfel, colectivul brigăzii complexe a Trustului Antrepriză Generală de Construcţii-Montaj a finalizat în avans locuinţele din fondul de stat, planificate pe acest an, reprezentînd 48 de apartamente. Zilele acestea, au fost terminate lucrările la fundaţia primului tronson al blocului nr. 24, de pe str. Ştefan cel Mare, şi a început turna­rea fundaţiei la cel de-al doi­lea tronson, noul bloc urmînd să aibă 8 nivele şi spaţii co­mercial la parter şi va fi dat in folosinţă în anul viitor, ce­tăţenii oraşului urmînd a be­neficia de alte 216 apartamente noi. (Paul Iancu) împliniri măreţe, c­­m M t ! luminoase perspective j \ Creşterea valorii producţiei industriale — miliarde lei procente ■ Prin alocarea unor mari­­ fonduri de investiţii pentru­­ realizarea industriei socia­­­­liste moderne (circa 2 300­­ miliarde de lei, după Con­­t presul al IX-lea al partidu­■ lui), industria românească se prezintă astăzi ca o pu­ternică forţă economică de progres al patriei, de 128 de ori mai mare, faţă de anul­­ 1965. Ca sfirşitul actualului­­ cincinal, valoarea producţiei I obţinute urmează a se ridi­­­­ca la 145—146 de miliarde­­ de lei. Industria româneas- I­că, repartizată armonios pe­­ întregul teritoriu al țării,­­ este capabilă să realizeze sonal muncitor. | 1945, 1990 (""RITM MEDIU ANUAL produsa de înaltă tehnicitate și complexitate, competitive cu cele­ mai­ bune produse pe plan mondial, și va con­tinua să se dezvolte inten­siv, în viitorul cincinal, în­tr-un ritm mediu anual de 4,5—5,5 la sută, prin imple­mentarea celor mai noi cu­ceriri ale ştiinţei şi tehnicii, aplicarea cu fermitate a pro­gramelor de organizare şi de modernizare, valorifica­rea superioară a resurselor­­ materiale şi energetice, prin­­ perfecţionarea pregătirii pro-­­ fesionale a întregului per- [ 1995/1990 Magistralul Raport prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al XIV-lea — program de muncă şi luptă al partidului, al întregului popor Unitatea de acţiune, garanţia unor noi victorii în dezvoltarea socialistă a patriei Ne sunt proaspete în memorie memorabilele imagini din Sala Palatului din Capitală, cînd, a­­cum o săptămînă, într-o atmos­feră vibrantă şi într-o impresio­nantă unanimitate, exprimînd voinţa întregului partid, a în­tregului popor, delegaţii la Con­gresul marilor noastre victorii socialiste au reales în fruntea partidului, in funcţia supremă de secretar general, pe tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU. Era încununarea lucrărilor Con­gresului al XIV-lea, imagine­­simbol, grăitoare prin ea însăşi pentru izvorul nesecat de forţă al societăţii socialiste româ­neşti — unitatea de granit din­tre partid şi popor, unitatea de simţire, cuget şi faptă a na­ţiunii noastre, mare izbîndă de după Congresul al IX-lea al partidului. Este un prilej minunat de a face aceste sublinieri astăzi, la împlinirea a 71 de ani de la thăreţul act istoric de la 1 De­cembrie 1918, cînd, rezultat al luptei de veacuri a poporului nostru, s-a format pentru tot­deauna statul naţional unitare român. „Edificarea cu succes a noii orînduiri în patria noastră constituie — arăta secretarul ge­neral al partidului în magistra­lul Raport prezentat la Congre­sul al XIV-lea —­ o continuare logică a procesului istoric de formare a poporului român, a naţiunii, a statului naţional ti­­pitar român, a luptei împotriva dominaţiei străine, a asupririi, pentru libertate şi independenţă, pentru progres economic şi so­cial”. Aspiraţia spre indepen­denţă şi unitate, lupta neînce­tată cu vicisitudinile istoriei (continuare în pag. a 2-a) Statul naţional unitar, rezultatul luptei de veacuri a poporului român­­ Formarea statului naţional u­­nitar român, act istoric ce şi-a găsit încoronare la 1 Decem­brie 1918, a însemnat reali­zarea unui imperativ istoric, determinat de întreaga evolu­ţie a poporului român. El a fost impus de comunitatea de neam şi de limbă existentă în toate provinciile ţării, de co­munitatea de viaţă economică şi culturală, de identitatea in­tereselor şi aspiraţiilor şi o­­mogenitatea facturii politice. Desăvârşirea unităţii naţional­­statale a României este rezul­tatul energie al înfăptuirilor cucerite de întreaga naţiune română la 1859, 1877 şi 1918. S-a creat, în acest fel, posi­bilitatea concentrării resurse­lor economice şi spirituale ale poporului român, au apărut condiţii favorabile pentru o dezvoltare independentă, pen­tru prosperitatea societăţii ro­mâneşti, s-a lărgit piaţa in­ternă, s-au dezvoltat forţele de producţie ale ţării şi, im­plicit, s-a intensificat acti­vitatea forţelor sociale pro­gresiste, ale mişcării munci­toreşti revoluţionare. Participarea României la războiul de reîntregire a nea­mului a fost completată de di­ferite organizaţii, societăţi, oameni politici, personalităţi ale culturii şi ştiinţei, în di­recţia perfecţionării condiţiilor optime care să contribuie la desăvîrşirea unităţii naţionale. In Transilvania, mişcarea pentru unirea cu România a căpătat forme noi în preajma izbucnirii războiului şi în timpul acestuia. Nenumăraţi intelectuali au trecut Carpa­­ţii şi au desfăşurat o vie ac­tivitate în favoarea constitu­irii statului naţional unitar român. Alături de ei, în a­fara soldaţilor maţi prizonieri, numărul românilor sosiţi în ţară depăşea cifra de 200 000 de persoane. Atitudinea guver­nului austro-ungar faţă de do­leanţele româneşti nu dovedea nici înţelegere, nici flexibi­­tate. Mai mult, numirea con­telui Burian ca ministru de externe, adept al politicii ex­tremiste propagată de contele Tisza, nu putea să plaseze o­­ficialitatea şi naţionalităţile din imperiu decit pe poziţii antagonice. Lucrul acesta a căpătat accente grave în timpul conflictului militar, a­­utorităţile maghiare amplifi­­cînd măsurile represive în­dreptate contra populaţiei ro­mâneşti ; au fost desfiinţate 311 şcoli confesionale şi au fost închise circa 1 600 şcoli primare româneşti. în acest timp, activitatea desfăşurată în principalele ţări europene, ca şi în S.U.A., de către ro­mâni a convins opinia publică şi pe oamenii politici de drep­tatea cauzei româneşti. La 24 septembrie / 12 octombrie 1918, a avut loc o întrunire la O­­radea, din iniţiativa Partidu­lui Naţional Român şi a Parti­dului Social Democrat Român, care a adoptat o declaraţie prin care se proclama inde­pendenţa naţiunii române. A­­ceastă declaraţie va constitui actul fundamental al tuturor iniţiativelor româneşti pînă la Adunarea de la Alba lulia. La finele lunii octombrie 1918, s-a constituit Consiliul Naţio­nal Român Central, compus din reprezentanţii celor două partide româneşti. Au luat fi­inţă consiliile naţionale ro­mâneşti cunoscute­ sub numele de­ sfaturi, ele îndeplinind şi funcţii administrative, s-au constituit gărzile naţionale ro­mâneşti, întreaga provincie că­­pătîind o organizare româ­nească. Tot din iniţiativa C.N.R.C., s-a trimis guvernu­lui maghiar o notă ultimativa prin care i se aducea la cu­noştinţă preluarea puterii de­pline de către români în Tran­silvania şi s-a convocat, avînd în vedere situaţia existentă, o adunare naţională, cu carac­ter plebiscitar, constituant, la Alba lulia. La 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, Marele Sfat al Naţiunii Române din Tran­silvania şi Ungaria (denumire luată de C.N.R.C.) a adresat un manifest popoarelor lumii, scris DUMITRU IVANESCU Institutul „A. D. Xenopol“ (continuare în pag. a 2-a) 71 de ani de la Marea Adunare de la Alba lulia \ \ s

Next