Flacăra Iaşului, iunie 2001 (Anul 2, nr. 192-217)
2001-06-01 / nr. 192
pe care nu îl poţi uita locD la Cotidian de informaţii şi publicitate B-dul Ştefan, cel Mare şi Sfânt 10-12, bl. Casa Modei, et. 2 278426 B.C.V. „m. EMlíteSCU’- IAŞI ANL va construi locuinţe care vor fi închiriate tinerilor Viceprimarul Vasile Dumitriu a anunţat că Agenţia Naţională pentru Locuinţe a confirmat că Iaşul a fost inclus în cadrul programului de realizare a locuinţelor pentru tineret, care vor fi atribuite în regim de închiriere. “Vor fi realizate o sută de apartamente în zona Dacia, într-un bloc cu trei etaje și 120 de apartamente în strada Metalurgiei, într-un imobil asemănător. Reprezentanții ANL ne-au cerut să luăm măsuri pentru includerea în bugetul local a cheltuielilor legate de viabilizarea terenurilor şi demararea proiectului tehnic, în conformitate cu avizul din studiul de fezabilitate”, a declarat Vasile Dumitriu. (IS.) Latifundiar în parcul Puşkin ♦ Grigore Marcu îl moşteneşte pe un fost prorector al IMF care a definit un teren pe care astăzi sunt parcul Puşlan, o casă cu şapte camere şi un spital Grigore Marcu, fost primar liberal, al comunei Trifeşti în perioada 1996-2000, a intrat, ieri, în greva foamei în faţa Prefecturii din Iaşi. Protestul său este îndreptat împotriva autorităţior, care au refuzat să-l pună în posesie, conform legii. “Comisia judeţeană pentru aplicarea fondului funciar a emis o hotărâre pentru a fi repus în drepturi, pe o suprafaţă de 28,5 hectare în comuna Rediu, însă primăria acestei localităţi nu m-a pus în posesie motivând că nu dispune de terenul respectiv. Moştenirea îmi revine de la unchiul meu, Alexandru Ţaicu, fost prorector al Institutului de Medicină, omorât de comunişti în 1957. Am umblat câteva luni de zile pentru a-i obţine certificatul de deces, pentru că era considerat în viaţă la 118 ani. Alexandru Ţaicu a fost o personalitate deosebită a medicinii româneşti, operându-se singur de apendice, în premieră europeană”, a spus Marcu, urmare în pagina 2 Primar până în 2000 în Trifeşti, Grigore Marcu face greva foamei cu ochii pe parcul Pușkin Vin biletele pentru odihnă Biletele de odihnă pentru salariaţii bugetari, sub-,venţionate din bugetul asigurărilor sociale, vor fi distribuite, săptămâna viitoare, direcţiilor judeţene de muncă şi solidaritate socială, unităţi prin intermediul cărora vor fi împărţite solicitanţilor. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a contractat, pentru acest an, un număr de 60.000 de bilete de odihnă subvenţionate de stat, în mai multe staţiuni montane şi de pe litoral. Durata sejurului de odihnă este de zece zile, iar costul integral al biletului de aproximativ două milioane de lei, sumă pe care salariatul o suportă în proporţie de 50 la sută. Aceste cheltuieli acoperă cazarea şi trei mese pe zi. 2500 16 pAGÎNÎ VÍNERI, 1 IUNIE ANUÎ II, NR. 192 / ~ /Pilotul piloţilor ♦ părintele planoriştilor de la AeroclubulMoldova trăieşte din amintiri, pregătindu-se de încă un zbor, ultimul “Ştiţi cum se face botezul planoristului? Viitorul pilot este dezbrăcat în pielea goală şi trântit cu fundul în scaieţi. O săptămână nu te mai poţi rezema de nimic. Stai în poziţie de drepţi. Curaj, pasiune şi foarte multă muncă sunt atuurile unui bun pilot”, spune Gheorghe Gîlcă (78 de ani), părintele planoriştilor de la Aeroclubul “Moldova”. Acum este pensionar, dar are la activ aproape trei decenii de planorism, timp în care a zburat 3000 de ore, adică patru luni neîntrerupte. A ţinut în Mu 37 de tipuri de planoare, de la cele construite din lemn, până la modernele planoare de azi, confecţionate din fibră de sticlă, în 1973 a ieşit la pensie. De atunci numele lui Gheorghe Gîlcă a fost pomenit de fiecare generaţie de planorişti. Peripeţii în aer terminate la sol în lunga sa carieră Gheorghe Gîlcă a trecut de câteva ori pe lângă moarte, dar a avut parte şi de situaţii amuzante. Prima sperietură a fost în perioada şcolii, când la îndemnul unui coleg a făcut pe viteazul, trăgând brusc de manşă. Planorul de-abia se înălţase şi după câteva mişcări neregulate s-a prăbuşit într-un lan de porumb. A scăpat doar cu o sperietură zdravănă. Tot în legătură cu porumbul îşi aduce aminte de o “păţanie” hazlie. Urcase în planor după un prânz straşnic, cu prune ca desert, urmare în pagina J CFR AN UNJAREvX ►► 12