Flacăra Iaşului, iunie 2001 (Anul 2, nr. 192-217)

2001-06-01 / nr. 192

pe care nu îl poţi uita locD la Cotidian de informaţii şi publicitate B-dul Ştefan, cel Mare şi Sfânt 10-12, bl. Casa Modei, et. 2 278426 B.C.V. „m­­. EMlíteSCU’- IAŞI ANL va construi locuinţe care vor fi închiriate tinerilor Viceprimarul Vasile Du­­mitriu a anunţat că Agenţia Naţională pentru Locuinţe a confirmat că Iaşul a fost in­clus în cadrul programului de realizare a locuinţelor pen­tru tineret, care vor fi atri­buite în regim de închiriere. “Vor fi realizate o sută de apartamente în zona Dacia, într-un bloc cu trei etaje și 120 de apartamen­te în strada Metalurgiei, într-un imobil asemănă­tor. Reprezentanții ANL ne-au cerut să luăm măsuri pentru includerea în buge­tul local a cheltuielilor le­gate de viabilizarea tere­nurilor şi demararea proi­ectului tehnic, în confor­mitate cu avizul din stu­diul de fezabilitate”, a declarat Vasile Dumitriu. (IS.) Latifundiar în parcul Puşkin ♦ Grigore Marcu îl moşteneşte pe un fost prorector al IMF care a definit un teren pe care astăzi sunt parcul Puşlan, o casă cu şapte camere şi un spital Grigore Marcu, fost pri­mar liberal, al comunei Tri­­feşti în perioada 1996-2000, a intrat, ieri, în greva foamei în faţa Prefecturii din Iaşi. Protestul său este în­dreptat împotriva autorităţi­­or, care au refuzat să-l pună în posesie, conform legii. “Comisia judeţeană pen­tru aplicarea fondului fun­ciar a emis o hotărâre pen­tru a fi repus în drepturi, pe o suprafaţă de 28,5 hectare în comuna Rediu, însă pri­măria acestei localităţi nu m-a pus în posesie moti­vând că nu dispune de te­renul respectiv. Moştenirea îmi revine de la unchiul meu, Alexandru Ţaicu, fost prorector al Institutului de Medicină, omorât de comu­nişti în 1957. Am umblat câteva luni de zile pentru a-i obţine certificatul de deces, pentru că era considerat în viaţă la 118 ani. Alexandru Ţaicu a fost o personalitate deosebită a medicinii româ­neşti, operându-se singur de apendice, în premieră eu­ropeană”, a spus Marcu, urmare în pagina 2 Primar până în 2000 în Trifeşti, Grigore Marcu face greva foamei cu ochii pe parcul Pușkin Vin biletele pentru odihnă Biletele de odihnă pen­tru salariaţii bugetari, sub-,­venţionate din bugetul asi­gurărilor sociale, vor fi dis­tribuite, săptămâna viitoa­re, direcţiilor judeţene de muncă şi solidaritate socia­lă, unităţi prin intermediul cărora vor fi împărţite soli­citanţilor. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a contractat, pentru acest an, un număr de 60.000 de bilete de odihnă subvenţio­nate de stat, în mai multe staţiuni montane şi de pe litoral. Durata sejurului de odihnă este de zece zile, iar costul integral al biletului de aproximativ două mili­oane de lei, sumă pe care salariatul o suportă în pro­porţie de 50 la sută. Aceste cheltuieli acoperă cazarea şi trei mese pe zi. 2500 16 pAGÎNÎ VÍNERI, 1 IUNIE ANUÎ II, NR. 1­92 / ~ /­Pilotul piloţilor ♦ părintele planoriştilor de la Aeroclubul­­Moldova trăieşte din amintiri, pregătindu-se de încă un zbor, ultimul “Ştiţi cum se face botezul planoris­­tului? Viitorul pilot este dezbrăcat în pi­elea goală şi trântit cu fundul în scaieţi. O săptămână nu te mai poţi rezema de nimic. Stai în poziţie de drepţi. Curaj, pasiune şi foarte multă muncă sunt atu­­urile unui bun pilot”, spune Gheorghe Gîlcă (78 de ani), părintele planoriştilor de la Aeroclubul “Moldova”. Acum este pen­sionar, dar are la activ aproape trei decenii de planorism, timp în care a zburat 3000 de ore, adică patru luni neîntrerupte. A ţinut în Mu 37 de tipuri de planoare, de la cele construite din lemn, până la moderne­le planoare de azi, confecţionate din fibră de sticlă, în 1973 a ieşit la pensie. De atun­ci numele lui Gheorghe Gîlcă a fost pome­nit de fiecare generaţie de planorişti. Peripeţii în aer terminate la sol în lunga sa carieră Gheorghe Gîlcă a trecut de câteva ori pe lângă moarte, dar a avut parte şi de situaţii amuzante. Prima sperietură a fost în perioada şcolii, când la îndemnul unui coleg a făcut pe viteazul, trăgând brusc de manşă. Planorul de-abia se înălţase şi după câteva mişcări neregu­late s-a prăbuşit într-un lan de porumb. A scăpat doar cu o sperietură zdravănă. Tot în legătură cu porumbul îşi aduce aminte de o “păţanie” hazlie. Urcase în planor după un prânz straşnic, cu prune ca desert, urmare în pagina J CFR AN UNJA­­REvX ►► 12

Next