Flacăra Iaşului, martie 2002 (Anul 3, nr. 421-446)

2002-03-01 / nr. 421

. n focal Ştim boala dar nu avem cu ce o trata • în România nu se fabrică vaccin contra maladiei de Teschen • nicăieri în Europa nu există un laborator de referinţă care sa funcţioneze Pentru a putea diagnostica cu pre­cizie boala de Teschen sunt necesare investiţii de zeci de mii de dolari pen­tru a se înfiinţa un laborator speciali­zat. In acest moment, medicii veteri­nari­ sunt aproape siguri că porcii din judeţul Iaşi care au avut manifestări nervoase şi au murit au fost afectaţi de maladia de Teschen. . Perioada de incubaţie a acestei boli este de două săptămâni de zile, dar nu se cunoaşte cu exactitate cât timp durează până la moartea ani­malului. Aceasta pentru că la primele semne de boală, ţăranul taie animalul şi consumă carnea pe propria răspun­dere, fără a mai apela la un medic vet­erinar pentru expertiză, în judeţul Iaşi există la ora actuală aproximativ şapte - opt localităţi unde se bănuie că există porci bolnavi. . “Primarul de la Răducăneni a anunţat că are 1.500 de animale bol­nave, viceprimarul nu a găsit decât 20 de porci afectaţi, iar medicul veterinar afirmă că în localitate nu se află nici în judeţul Iaşi exişti­ la ora actuală aproximativ şapte - opt localităţi unde se bănuie că există porci bolnavi un animal suspectat că ar fi afectat de boala de Teschen”, a declarat Vasile Hriţcu, directorul Direcţiei Sanitar- Veterinare. El a precizat că boala nu se mani­festă în masă, ci apare câte un animal bolnav din când în când şi în diverse localităţi. Boala nu s-a mai manifestat în România din 1956, până acum doi ani de zile. Nici pe plan european nu au fost înregistrate astfel de cazuri, din această cauză neexistând labora­toare de referinţă, după cum a precizat directorul DSV. Nu se cunoaşte numărul de porci bolnavi în toate localităţile din judeţ a fost instituit comandamentul antiepizoo­­tic, care are datoria de a anunţa DSV- ul la primul semn de boală care apare. “Boala este destul de greu de ges­tionat, în primul rând pentru că implică costuri materiale destul de mari, în al doilea rând, ne lipseşte dotarea necesară pentru a face identi­ficarea de enteroviruşi”, a mai declarat Vasile Hriţcu. Boala de Teschen s-a manifestat numai în zonele de est şi de nord ale ţării, fapt care a dus la concluzia că virusul ar putea fi adus din Ucraina, unde au fost inregistrate astfel de cazuri în ultima perioadă. Pentru a preveni extinderea bolii la efectivele din judeţ, a fost interzisă circulaţia lor dintr-o localitate în alta, exceptând cazul în care animalele sunt avizate de medicul veterinar pentru tăiere în abator. Animalele suspecte sunt sacrifi­cate şi se recoltează probe de creier şi măduvă, care sunt trimise la labora­toarele de la Bucureşti. Dumitriţa NEAMŢU Vin banii pentru venitul minim garantat • cu toate acestea, 30 de localităţi din judeţul Iaşi nu vor primi deocamdată de la bugetul judeţean nici un leu Prima tranşă de bani care va asigura acoperirea cheltuielilor pentru acordarea ajutorului venitului minim garantat va fi deblocată luni de către Consiliul Judeţean. Ieri, şefii judeţului au avut ultima rundă de discuţii cu primarii localităţilor ieşene, pentru stabilirea ultimelor detalii în acest sens. Deşi în mod normal, verificarea dosarelor şi efec­­turarea efectivă a plăţilor pentru prima lună a anului ar fi trebuit să se încheie cu mai mult timp în urmă, volu­mul mare de cereri şi numărul mic de asistenţi sociali au îngreunat mult procesul de aplicare a legii. “Au fost peste 60.000 de dosare ce au trebuit anali­zate şi verificate de către asistenţii sociali. In plus, în foarte multe comune au fost şi sunt în continuare solici­tări depuse de către persoane care conform prevederi­lor legale nu pot primi acest ajutor şi cu toate acestea primarii le-au avizat”, a precizat secretarul general al CJ, Ion Serbina. Pentru a preveni eventualele abuzuri, conducerea CJ a hotărât să blocheze fondurile pentru venitul minim garantat unui număr de 30 de localităţi unde numărul de dosare depuse depăşeşte procentul de 50 la sută din totalul populaţiei. “Nu e posibil ca într-o zonă rurală, acolo unde aproape fiecare om are o gospodărie, un animal în curte sau pământ să existe atât de multe cereri. Să fie foarte clar pentru primarii acestor localităţi că nu vor primi nici un ban până nu vor veni cu cifre reale”, a mai pre­cizat Serbina. Dintre cazurile cele mai evidente, comu­na Voineşti se detaşează în mod clar, aici din cei 3.200 de locuitori, mai bine de 60 la sută solicitând un astfel de ajutor din parte statului. Conform datelor centralizate ieri la CJ, necesarul pentru luna ianuarie se ridică la peste 32 de miliarde de lei, însă conducerea judeţului speră ca după o revizuire a numărului de dosare din cele 30 de comune, cele 22 de miliarde de lei ce vor fi deblocate să acopere în totalitate cheltuielile. Gruia URSU Din grabă, unii ieşeni şi-au trecut în fişele fiscale două soţii­­ ! Ieşenii nu s-au înghesuit să-şi depună fişele fiscale la sediul DGFP Iaşi, deşi a fost ultima zi de depunere a acestor formulare, în judeţul Iaşi există la ora actuală peste 35.000 de agenţi economici şi în jur de 275.000 de angajaţi. Insă până ieri doar 6.000 de angajaţi şi-au amintit că au obligaţia depunerii acestor formulare. Pentru ca această operaţiune să nu se prelungească pe un timp nedeterminat angajaţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Iaşi vor avea program de lucru şi sâmbăta între orele 8-13. “Foarte multe fişe fiscale au fost completate eronat şi aceasta îngreunează mult activitatea funcţionarilor. Componentele fişelor fiscale trebuie amănunţit verificate deoarece coeficientul cu privire la deducerile suplimentare diferă. Se lucrează mult mai uşor cu cei care se prezintă direct cu discheta, însă sunt multe firme mici care vin cu fişele completate manual”, a declarat Maria Ţăran, purtătoarea de cuvânt a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Iaşi. Neatenţia celor care completaeză fişele fiscale merge până la a declara la capitolul deduceri că au două soţii. Fişele fiscale se completează în trei exemplare şi angajatorii trebuie­ să aibă grijă să înmâneze un exemplar angajatului. Acesta la rândul lui are obligaţia de a întocmi declaraţia de venit global când vor ataşa fişele fiscale prin care dovedesc că veniturile realizate corespund cu cele din fișele fiscale. Vica ALEXANDRU Apa caldă, o minune de serviciu • diferenţele de preţ apărute la metrul cub de apă calda au reuşit să ofere ieșenilor un nou motiv de meditaţie Majorarea preţului la gigacalorie în municipiul Iaşi, dublată de mărirea tarifului la apă rece, a atras după sine un salt semnificativ al preţului la apă caldă, obligând beneficiarii serviciilor RADET să plătească sume cuprinse între unu şi două milioane de lei. Preţurile cuprinse între 45.000 de lei şi 50.000 de lei pentru metrul cub au iritat şi mai mult ieşenii, aduşi deja la o stare de tensiune maximă de tarifele pentru căldură. Mai mult,­diferenţele lunare apărute la preţurile afişate pentru apa caldă au adâncit starea de confuzie generală, în cele mai multe cazuri beneficiarii neştiind în ce fel se măsoară acest serviciu şi care este modalitatea de tarifare a lui. în asemenea condiţii, scandalul apei calde de vara trecută, care părea uitat de către ieşeni, riscă să fie readus din nou în prim plan, de această dată fiind acuzată nu sistarea ei de către RADET datorită restanţelor populaţiei, ci preţul pe care cetăţenii sunt nevoiţi­­să-l suporte. Ce este apa caldă? Dintre toate utilităţile pe care municipali­tatea trebuie să le asigure populaţiei, apa caldă este de departe cea mai complexă. Un rezultat al conlucrării între trei regii şi societăţi diferite, acest serviciu este prin exce­lenţă “un copil” nerecunoscut de către nimeni. Mai exact, un metru cub de apă caldă este for­mat din două elemente distincte: un metru cub de apă rece şi agentul termic necesar pentru prepararea a unui metru cub de apă caldă. în ceea ce priveşte primul element, el este asigurat la nivelul municipiului Iaşi de către RAJ­AC. Regia practică pentru un asemenea serviciu un preţ de 10.054 de lei pe metru cub la care se adaugă 3.546 de lei reprezentând canalizarea, ajungându-se practic la 13.600 de lei pentru un metru cub de apă “gata” să fie încălzită la temperatura optimă. Tariful este imul dintre cele mai ridicate din ţară şi îşi aduce o contribuţie semnificativă la preţul total al apei calde. Celălalt element necesar producerii efec­tive a acestei utilităţi este la rândul lui un com­pus format din agentul termic primit de RADET de la sucursala locală a SC Termoelectrica SA şi cel trimis de regie către apartamentele ieșenilor. Calcularea prețului pleacă de la tariful gigacaloriei, care la Iași a fost ridicat de către consilieri până la valoarea de 755.000 de lei. Insă, pentru producerea unui metru cub de apă caldă este necesară mai puţin de o gigacalorie. Din acest punct lucrurile devin extrem de complicate, calcularea exactă a­ cantităţii de energie termică necesară unui astfel­ de proces fiind­­de domeniul “ştiinţifico-fantastic”. RADET este cea care propune şi aplică for­mula de calcul, unde diferenţa este făcută de un aşa zis “delta T”. El reprezintă o diferenţă între temperatura de intrare şi cea de ieşire a agentului termic în reţeaua RADET, în lunile de iarnă, în care temperatura este scăzută diferenţa între cele două temperaturi este mai mare, datorită con­sumului mai ridicat. Mai exact, pentru încălzirea unui metru cub de apă rece în luna noiembrie a fost con­sumată energie în valoare de 33.200 de lei, pe când în decembrie când temperaturile au fost mai scăzute preţul s-a ridicat la 37.400 de lei. în concluzie, “specialiştii” de la RADET cal­culează în fiecare lună cam câtă energie a fost consumată, o adaugă la preţul de furnizare a apei reci şi oferă “pe tavă” locatarilor tariful la apa caldă menajeră. Astfel, în luna noiembrie a anului trecut ieşenii au fost nevoiţi să plătească 47.000 de lei pe metru cub de apă caldă, iar în urmă­toarea lună 50.000 de lei pentru acelaşi servi­ciu. întrebări fără răspuns La tot acest sistem foarte complicat­ de producere şi facturare a apei calde se adaugă un alt element care aduce situaţia la limitele absurdului. Apa caldă este produsă efectiv în fiecare din punctele termice amplasate în Iaşi. Modul de construcţie a acestora şi amplasamentul faţă de termocentralele de la Holboca şi din­­Zona Industrială generează o nouă diferenţă de preţ, pe lângă de cea lunară. Mai exact, PT 10 şi PT8 din Podu Roş, care au fost modernizate furnizează apă caldă la un preţ mai mic cu aproximativ 1000 de lei I­a % decât PT. 9 din aceaşi zonă unde nu au fost aduse îmbunătăţiri la sistem. Aceste elemente contribue la generarea unui sentiment de frustrare şi­ tensiune la nivelul locatarilor, care în cea m­ai mare parte nu ştiu care sunt procedeele exacte de calcu­lare a tarifelor. “De foarte multe ori au venit oamenii la mine să îmi ceară justificări cu privire la nivelul şi­ fluctuaţiile preţului apei calde. Din păcate însă nu pot să-i fac să înţeleagă prea multe pentru că nici eu nu ştiu exact valorile implicate într-un astfel de proces. La emiterea facturii, RADET ne dă doar valoarea celebru­lui delta , fără a motiva cum a fost calculat şi ne spune că în funcţie de el a fost calculat tari­ful”, a precizat Dumitru Plăvan, administra­torul asociaţiei de proprietari PT8. Suzana CHELARU Gruia URSU Plugurile şi-au­­ făcut datoria Deşi zăpezile mari şi iarna grea au întârziat pentru puţin timp lucrările agricole de primă­vară din judeţul Iaşi, în prezent peste 80 la sută din suprafaţa arabilă a fost “vizitată” de pluguri. Din cele 180.000 de hectare de teren agricol, pe 150.000 lucrările au fost încheiate. Cu toate acestea, prefectul Corneliu Rusu Banu a precizat că în con­tinuare sunt greutăţi cauzate de costurile ridicate ale lucrărilor agricole. “Sunt oameni care efectiv nu au resurse financiare şi de aceea preferă să apeleze la metodele primitive de cultivare a pământului. Aratul cu calul sau cu boii, semănatul cu mâna se pot întâli în unele zone ale judeţului, în condiţiile în care pentru a exploata un hectar de teren ai nevoie de cel puţin 7 milioane de lei lunar”, a precizat prefec­tul. (G.U.) I VirjERi, 1 MARTIE 2002 Capii poliţiei ieşene se ascund după degete continuate din pagina 1 Acuzaţiile pe care Mihai Gotcu le aduce poliţiştilor ieşeni sunt bine documentate, iar aici redăm un pasaj dintr-o rezoluţie ce datează din 20 noiembrie 2000, autorul fiind Corneliu Gheorghiţă, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel. “Procesul verbal de aplicare a contravenţiei încheiat de organele de poliţie rămâne fără suport legal afectând prin aceasta şi măsura confiscării dis­pusă de acestea. Este de precizat că acest fapt duce şi la nulitatea măsurii de confiscare a mărfii”, con­cluziona prim-procurorul Gheorghiţă la acea dată, după ce studiase toate probele. "Nu sunt vinovat!" Contactat telefonic, col. Gheorghe Grigoriu, fos­tul şef al Poliţiei Municipiului, susţine că foştii săi subalterni au acţionat după litera legii. “Eu nu am avut nici o legătură directă cu acest caz, dar pot să precizez că am avut în subordine 500 de angajaţi care au lucrat numai şi numai după lege. Ordonanţa 126/1999 prevede că fiecare comer­ciant trebuie să posede în fiecare loc de depozitare acte pentru marfa din magazin. Actele nu sunt nici acum, după 2 ani”, ne-a declarat col. Gheorghe Un alt ofiţer acuzat, col. Mircea Artenie, s-a pensionat anul trecut Grigoriu. Referitor la rezoluţia dată de către col. Mihai Ştefan, Şe­ful Parchetului Militar, şi în momen­tul de faţă fostul şef al Poliţiei Municipiului îşi men­ţine punctul de vedere. “Mihai Gotcu a fost coleg de facultate cu col. Mihai Ştefan, care m-a contactat în acest dosar”, ne-a mai declarat col. Grigoriu. El nu recunoaşte însă rezoluţia dată pe 20 noiembrie 2001 de către prim-procurorul Corneliu Gheorghiţă. “Aud pentru prima dată că a fost dată o aseme­nea rezoluţie şi mă miră cu atât mai mult cu cât procurorul Gheorghiţă nu avea abilitatea să se pro­nunţe într-o contestaţie împotriva unei contravenţii”, a mai declarat col. Grigoriu. Referitor la termenul de pe data de 6 martie, care urmează să se judece la Curtea Supremă de Justiţie, fostul comandant al poliţiei este cât se poate de optimist. “Sper din tot sufletul să se dea o soluţie finală legală”, a concluzionat col. Grigoriu. (A.M.) FU cft» Iașu 05 Bomba biologică a fost dezafectată • Mona Bordaş a fost reţinută de poliţişti Poliţiştii au reuşit să o reţină pe Monica Bordaş, de 38 de ani, sub acuzaţia de transmitere de boli vene­rice şi prostituţie. De mai bine de două săptămâni, Monica Bordaş fusese dată în urmărire locală, ulterior şi generală de către IPJ Iaşi, după ce medicul din comuna Butea a constatat că femeia îmbolnăvise mai mulţi bărbaţi din­­localitate cu sifilis. Primul bărbat care căzuse vic­timă femeii era chiar concubinul acesteia, Ion Budău, de 50 de ani. Monica Bordaş este căsătorită şi are 3 copii minori care, de mai bine de un an de zile, se întreţin singuri cu banii pe care-i primesc de la capul familiei. Femeia a apucat pe drumuri greşite, consum de alcool şi prosti­tuţie, imediat după plecarea soţului său în Italia. Localnicii spun că bărbatul, chiar dacă se afla departe de ţară, a aflat de faptele soţiei şi i-a cerut acesteia să părăsească domiciliul. De atunci, ea a fost cazată de Ion Budău, cunoscut prin comună ca fiind mare consuma­tor de alcool, acesta ulterior ajungând chiar proxenetul Monicăi. Gurile rele de prin comună afir­mau chiar că mai bine de un sfert din bărbaţii din Butea au fost îmbolnăviţi de Monica Bordaş. După ce Carmen Barbara, medicul de la dispensar şi-a dat seama de proporţiile cazului, a solicitat ajutorul poliţiştilor. între timp, Monica Bordaş dis­păruse din localitate, ea fiind depis­tată abia acum, în judeţul Galaţi. Femeia a fost preluată de poliţişti, iar în cursul zilei de ieri urma să fie internată la secţia de dermatologie a spitalului Spiridon. . Poliţiştii vor continua ancheta în acest caz, iar pentru acuzaţia de trans­mitere de boli venerice, Monica Bordaş riscă o pedeapsă cu închi­soarea de până la 5 ani. - Angela MAFTEI. S-a prelungit termenul de depunere a declaraţiilor­­ de venit global Termenul de depunere a declara­ţiilor de venit global s-a prelungit până la sfârşitul lunii aprilie. • “Declaraţia de venit global este tot un document de raportare care cuprinde informaţii referitoare la veniturile realizate în cursul unui an financiar şi impozit aferent veni­turilor realizate. Microîntreprinderile şi societăţile comerciale care nu au desfăşurat nici o activitate, urmează să depună declaraţii de inactivitate”, a declarat Maria Ţăran, purtătoarea de cuvânt a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Iaşi. Contribuabilii care realizează venituri dintr-o singură sursă sub formă de salarii în funcţia de bază pe întreg anul fiscal, pentru­ care angaja­torul a efectuat operaţiunile privind regularizarea impozitului, nu au obligaţia să depună declaraţia de venit global. De asemenea, contribuabilii care realizează venituri a căror impunere este finală nu au obligaţia să depună declaraţia pentru aceste venituri. Contribuabilii care în anul 2001 au obţinut venituri din activităţi inde­pendente din cedarea folosinţei bunu­rilor sau veniturilor din străinătate, au obligaţia de a depune până pe 30 aprilie, pe lângă declaraţia de venit global , declaraţiile speciale pentru fiecare categorie de venituri în parte. Declaraţiile speciale se com­pletează pentru fiecare categorie de venituri şi pe fiecare localitate de realizare a acestuia şi se depune la organul fiscal unde se află sursa de venit. I Vica ALEXANDRU

Next