Flacăra Iaşului, aprilie 2003 (Anul 4, nr. 753-776)

2003-04-01 / nr. 753

\SIBLCEÍNf€vm, l“M. eminescv» IASI ffice 15y/: FUcSra lAșuLui Mart! 1 Apr­ilie 2005 . /y BLITZ • GUNOIUL S-A IEFTINIT După 11 ani de activitate, cei din conducerea SC Salubris au hotărât să ieftinească metrul cub de gunoi provenit de la persoanele fizice. Astfel de la 1 aprilie cetăţenii Iaşului vor plăti pentru serviciul salubritate, cu 984 lei mai puţin. Tarifele pece­­­­pute pentru agenţii economici vor fi scumpite cu 3,2 la sută adică 205.399 l­ei pentru un metru cub de­­gunoi. Scumpirea este­­determinată printre altele, de HG 162 din 2002 dar şi datorită faptului că, unii agenţi economici deversează gunoiul direct la vărsătoare iar pentru neutralizarea deşeurilor este necesară o tehnologie specială, . “SC .Salu­­bris a trimis spre apro­bare Consilii Local un proiect prin care s-a propus scăderea preţu­rilor percepiiiei pentru un metru cub de gunoi de la persoanele fizice” ne-a declarat Dorinel Zeciu, direc­torul SC Salubris!' în moment inflictual SC Salubris are de recuperat de la populație aproximativ ^’miliarde lei sumă ca­re este în cr%ffe. .“F^hN recupe­rarea banilorj'lst? Salubris are în judecată peste Tot!1 de dosare Cu per­soane­ fizice și 'dacă va fi necesar vom apela la executarea silită” a mai spus Dorinei Zeciu. SC Salubris va achiziţiona în ur­mătoarele luni prin licitaţie, în regim de leasing, 5 utilaje compactoare şi­­600 de europubele. Nidele urnătoare, din Iaşi, vor pleca­ două tiruri cu ajutoare către populaţia Irakului, din zona afectată­­de război, încărcătura conţine: cor­turi, pături, îmbrăcăminte, alimente neperisabile şi medicamente oferite de Crucea Roşie ieşeană. “Gestul se înscrie în specificul Umanitar al asociaţiei noastre care a fost întotdeauna alături de oamenii în suferinţă oriunde s-ar fi aflat aceştia. Populaţia civilă a Irakului, chiar dacă , aparţine unui MaL cu care ne aflăm în conflict prim­b'alianţelor politico-fai­­litare în caro .Că angajat statul nostru, se confruntă­­acum cu o situaţie difi­cilă, trăind într-o zonă de conflict şi are nevoie de ajutor. în consecinţă am acţionat la strângerea de ajutoare care se află pe punctul de plecare către beneficiari”, a declarat Con­stantin Pescariu, preşedintele Crucii Roşii Iaşi.­La această colectă au par­ticipat şi oficialităţi ale judeţului pre­cum şi simpli cetăţeni prin donaţii în lei şi valută.­­­­ “Irakul este o ţară foarte bogată iar oamenii ei ar putea trăi foarte bine datorită zăcămintelor petroliere. Noi românii trebuie să facem, totuşi, ges­tul creştinesc de a ajuta cu ce putem pe semenii noştri aflaţi în situaţie de război”, a afirmat cu uşoară ironie primarul Constantin Simirad. (A.E.) . I.(F.C) Redacţia Redactor șef: Geo MATEESCU Redactor şef-adjunct: Leonard RELEA Director difuzare: Nicolae MOŞNEAGU Secretariat de redacţie SGR: Constantin MACOVEI Paginare: Marius UNGUREANU Simona CORLECIUC Grafică: Elena BRAŞOVEANU Corector: Anca COST­AN Publicist: Daniel ŞANDRU Administraţie: Crinii SECARĂ Felicia CILINSCHI Învăţământ: Narcisa UNGUREANU Sănătate: Dana MATEI Alina EBRAŞU Infracţional: Andreea COZMULESCU Social: Andreea GHIBAN Economic: Bogdan IFTEMIE Monden: Mirela SAVA Intern-extern: Adina ŞANDRU Sport: Daniel TEODORESCU Mihai ROŞU Fotoreporter: Dan LUCA Marketing: Cristina POPA Promovare: Dumitriţa POPA Publicitate: Vica ALEXANDRU Relaţii cu publicul: Gabriela CHIRTEA I focal E-urile aduc boala continuare din pagina 1 Din acel moment şi până în prezent, margari­na a fost îmbogăţită cu aromatizanţi, coloranţi şi vitamine sintetice, devenind unul dintre cele mai toxice produse alimentare. Mirosul de lapte al margarinei este obţinut pe cale chimică. Grăsimile vegetale din margarină devin, după fierbere, aproape imposibil de transformat în energie de către organism, de aceea consumatorii de margar­ină sunt persoane care par lipsite de vlagă. Specialiștii au demonstrat că margarina desta­bilizează organismul cu ajutorul grăsimilor sinte­tice care nu pot fi “arse” de organism, ele acoperă membrana celulelor sistemului imunitar, para­­lizându-l prin depozitarea în ţesuturi. Grăsimile iau locul substanţelor naturale care au rolul de a curăţa pereţii vaselor de sânge, conducând la scle­rozarea lor şi au efecte nocive pentru inimă, creier şi sistemul circulator. De asemenea, obosesc exce­siv ficatul, favorizând hepatita. Supa ucigaşă Totodată, este cunoscut faptul că avântul eco­nomic, dorinţa de a scoate produse pe piaţă care uşurează mult munca în bucătărie, nu a ţinut cont de sănătatea consumatorului de orice vârstă. Astfel că mult prea practicele supe concentrate conţin în exces glutamatul de sodiu, E 621, con­siderat de specialişti una dintre cele mai canceri­gene substanţe. Aceste produse denumite supe instant se obţin prin deshidratarea supelor şi cior­belor, preparate normal, în cantităţi industriale, până rezultă un praf, care este ulterior amestecat cu chimicale (coloranţi, aromatizanţi, conservanţi şi glutamat de sodiu), după care se ambalează în vid sau sub formă de cubuleţe. Glutamatul de sodiu (o neurotoxină) provoacă migrene insuportabile, care nu pot fi tratate cu medicamente. Glutamatul se vinde producătorilor sub forma de cristatelalber fla­gust şi se combină întotdeauna cu alţi aditivi chimici, aromatizanţi. Glutamatul se foloseşte şi pentru conservarea laptelui, brânzeturilor, mezelurilor și ciupercilor. Glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Controversa zahărului Zahărul din sfeclă sau trestie de zahăr este unul dintre alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezează organele digestive, pe care le obligă să prelucreze o canti­tate de energie ce nu o pot suporta. Astfel, el trece imediat în sânge și provoacă hiperglicemie, ceea ce obligă pancreasul să producă în exces insulina, organismul fiind dereglat, iar efectul fizic fiind invers celui aşteptat, în sensul că omul devine obosit sau agitat din pricina laptelor din interiorul organismului. Consumul în exces de zahăr expune la gripă, boli de plămâni, infecţii urinare şi intesti­nale. Inventivi fabricanţii găsit şi substituenţi ai zahărului, dintre care cel mai nociv este asparta­­mul (E 950 şi E 951), care provoacă peste 70 de tipuri de boli mortale. Pentru a evita efectele nocive ale zahărului, specialiştii recomandă consumul de fructe şi miere, pe care organismul le asimilează fără pro­bleme. Victimele gumelor de mestecat Copiii, al căror organism este uşor afectat de substanţele nocive, sunt mari consumatori de gumă de mestecat. Reţeta acesteia conţine ca ingrediente opt tipuri de substanţe chimice, multe fiind pe lista celor suspecte sau nocive, într-o pastilă de gumă sunt prezente: E 171, E 320, E330, E 420, E421, E422, E 950, E 951, E 967 şi alte asemenea chimicale. Mestecând gumă, vă ex­puneţi următoarelor afecţiuni: colesterol (E320), boli ale aparatului bucal (E 330) şi cancer (E 950 şi E 951).’ Pe lângă aceasta, gemurile, dulceţurile, şerbe­turile şi alte dulciuri care nu sunt făcute acasă, au ca ingredient “acidul citric”, aceeaşi problemă fiind întâlnită şi la bomboane, care în plus mai conţin şi o cantitate mare de coloranţi. Bem, dar ştim ce? Băuturile răcoritoare sunt pline de aditivi nocivi, cel mai folosit fiind acidul citric (E 330) sau sarea de lămâie. Aditivii E 110 şi E 123, pre­cum şi înlocuitorii de zahăr pot avea efecte letale dacă sunt consumate în mod frecvent. Coloranţii folosiţi, E 102 şi El 10, sunt decla­raţi periculoşi. O ultimă “şmecherie” care poate fi observată de orice persoană care citeşte compo­ziţia unei bături, răcoritoare este evitarea producă­torului de a mai trece pe etichetă substanţele chi­mice sub denumirea generică de E-uri. Astfel că în loc de E 330 vom întâlni tot mai frecvent denu­mirea de acid citric. Băuturile alcoolice, ca berea sau vinul, au în componenţa lor metabisulfit, utilizat pentru a da limpezime, dar care atacă aparatul digestiv. La bere, în procesul de pasteurizar sunt folosite sub­stanţe chimice care provoacă migrene. Din punct de vedere al aditivilor alimentari, vodca, whisky nu prezintă pericol deoarece alcoolul este un bun conservant. Nu acelaşi lucru se poate spune însă şi despre lichioruri, în care se adaugă coloranţi de tipul E 102 şi E 110. Cantitatea de carne este limitată, dar gura consumatorului nu Aproximativ 40 la sută din compoziţia mezelurilor este constituită din produşi obţinuţi artificial. Pe eticheta fiecărui sortiment de mezel veţi găsi nenumăraţi aditivi alimentari nocivi sau cancerigeni. Grăsimile cu care sunt “îmbogăţite” mezelurile sunt obţinute prin aceleaşi metode ca margarina. Toate aceste produse se conservă cu glutamat de sodiu, la care se adaugă nitraţi şi nitriţi. Chiar şi muştarul, care este fabricat prin amestecarea boabelor de muştar cu uleiul de muş­tar, este nociv. Uleiul de muştar este interzis în multe state din occident, unde s-a stabilit că, în timp, produce orbirea. Reglementări legale Folosirea aromelor alimentare este reglemen­tată prin norme ale Ministerului Sănătăţii şi tre­buie declarată pe eticheta produsului alimentar. Reglementările legislative referitoare la aromele alimentare conţin criterii generale de utilizare a substanţelor aromatizante,nu lista substanţelor acceptate din raţiuni de ordin sanitar ca substanţe aromatizante, criteriile de puritate pentru aceste substanţe, lista produselor alimentare în care se pot utiliza substanţele aromatizante şi dozele maxime admise de utilizare. Printre acestea se numără şi aromele alimenta­re. Acestea sunt produse sau substanţe care adău­gate produselor­ alimentare, au rolul de a le da un miros şi un gust care atrage consumatorul, dându-i totodată şi o senzaţie de dependenţă. De la aceas­ta sunt exceptate substanţele care au gust exclusiv de dulce, acru sau sărat, în categoriile de arome sunt incluse următoarele substanţe: substanţe aro­matizante naturale; substanţe aromatizante iden­tice cu substanţele aromatizante naturale; substan­ţe aromatizante artificiale; preparate aromatizante; arome de transformare, aroma de fim­. Toate aceste substanţe au un factor comun; sunt obţinute prin sinteze chimice sau izolate prin procedee chimice, după care sunt amestecate cu aditivi alimentari. Utilizarea substanţelor aromati­zante este permisă cu condiţia ca ele să nu prezinte nici un risc pentru sănătatea consumatorului şi să nu-l inducă în eroare pe acesta. De asemenea, pen­tru a cunoaşte eventualele efecte, nocive ale sub­stanţelor folosite ca arome, se va face periodic evaluarea toxicologică a produselor. Toate substanţele aromatizante sunt obiectul unei supravegheri continue şi de câte ori este necesar, se va face reevaluarea lor privind efectele de sănătate şi pe mediu. în plus, aromele alimen­tare nu trebuie să conţină mai mult de 3 mg As/kg, 10 mg Pb/kg, 1 mg Cd/kg şi 1 mg Hg/kg.­ ­ Bana MATEI Pentru a avea un termen de garant mai lung, producătorii de preparate din care folosesc diferiţi conservanţi şi stabilizatori, adică E-uri Mm i Dependenţa vine încet, dar sigur E-urile au devenit o prezenta permanentă în produsele pe care le consumăm zilnic • majoritatea pun în pericol sănătatea consumatorilor Dacă înainte de 1989 mâneam foarte multă soia, care de fapt este bogată în substanţe nutritive, odată cu democraţia au pătruns în ţară şi aditivii alimentari, care substituie coloranţii şi conservanţii naturali. Acest lucru însă nu împiedică producătorii autohtoni să recurgă la folosirea E-urilor (cum sunt numiţi aceştia) în alimentaţia publică, deoarece sunt mai ieftini decât substan­ţele naturale pe care le înlocuiesc; în plus, aditivii alimentari sintetici creează o serie de alte avantaje agen­ţilor economici: anumite E-uri creează­­ o dependenţă din partea consumato­rilor pentru produsul comercializat, oferă un termen de garanţie mai mare şi un aspect exterior mai atrăgător. în aceste condiţii, nu mai contează faptul că E 330 - acidul citric, generează boli ale aparatului digestiv sau că E 124 produce tumori tiroidiene.­­ Primul aditiv se regăseşte în majo­ritatea sucurilor comercializate dar şi în anumite sortimente de ciocolată, ambele produse intens consumate de către cei mici. Ultima modă a producă­torilor de alimente este evitarea trecerii pe etichetă a literei “E”, simbolul adi­tivilor alimentari, imprimând direct numele acestora, în acest fel, un consumator nea­vizat nu va mai şti exact dacă sub­stanţele pe care le mănâncă sau bea sunt sau nu naturale. Spre exemplu, la un corn de ciocolată vom găsi menţionaţi, la ingrediente, stabilizatorii şi emulsifi­­catorii folosiţi, iar la anumite sucuri, vom găsi în loc de E 330, acidifiant acid fosforic. De asemenea, sunt nelip­site de pe etichete “substanţe aromati­zante naturale sau identic naturale”, ca şi coloranţi identic naturali. Din feri­cire, ca şi în SUA sau în Rusia, şi în România este interzisă folosirea lui E 123, considerat a fi cel mai periculos aditiv alimentar din câţi au fost creaţi până la ora actuală, Ministerul Sănătăţii îşi face singur de treabă în general, aditivii folosiţi în com­erţ au fost aprobaţi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei iar în cazul în care un producător doreşte să folosească un aditiv nou, trebuie să obţină aprobarea de la instituţia menţionată anterior. Conform legislaţiei sanitar-ve­­terinare, în semi-preparatele din came producătorii nu au voie să folosească coloranţi sintetici ci numai boia de ardei sau usturoi; în cazul preparatelor din came, este permisă folosirea co­loranţilor, dar numai a celor naturali. Cu toate acestea, nu de puţine ori am fost puşi cu toţii în faţa unor pro­duse care aveau o culoare diferită de cea naturală. Pe lângă aceasta, dacă avem curajul de a cumpăra cremvurşti, vom consuma de fapt foarte puţină carne, dar ne vom “detecta” cu patru E-uri şi cu proteine vegetale. Mult mai “atrăgător” este însă un parc tartinabil, la a cărui marcă se face reclamă insis­tent pe posturile de televiziune, unde alături de şorici şi cap de porc vom găsi o serie de E-uri considerate per­iculoase pentru sănătate. Conservanţii E 250 şi E 252 atacă vasele sanguine, potențiatorul de gust E 621 e considerat aditiv cancerigen, iar alături de acestea mai avem arome (DM) • Aditivi cancerigeni: E 124; E 131, E 142 - coloranţi; E 211, E 213; E 214 - 218; E 239; E 330 - acid citric; E 621. • Aditivi cu grad mare de toxicitate: E 220 - 224 - generează boli intestinale; E 338 - 341, E 407, E 450, E 462, E 463, E 466 - generează boli­ digestive; E 230 - 233 - boli de piele; E 200 - elimină vitamina B12 din organ­ism; E 250 - 252 - atacă vasele sanguine; E 311, E 312 - atacă sistemul ner­vos; E 320, E 321 (antioxidanți) - cresc colesterolul; • Aditivi periculoşi: E 102; E 110 - coloranţi pentru dulciuri şi budinci; E 120 - acid carminic. • Aditivi suspecţi: E 121; E 141; E 150; E 153; E 171; E 172; E 240; E 241; E 477. şi condimente (despre care nu se speci­fică dacă sunt sau nu naturale) şi un anume adaos proteic, despre care iarăşi nu aflăm nimic de pe etichetă. Despre margarină este inutil să mai precizăm faptul că întrega compoziţie este un fel de plastic comestibil, iar grăsimea din acest aliment se depune pe pereţii stomacului. în aceste condiţii, nu trebuie să ne mire faptul că o serie de elevi dintr-un liceu ieşean, după ce au aflat de efectul “benefic” pe care îl au aditivii alimentari asupra sănătăţii lor, au făcut liste cu ce nu vor să mănân­ce, liste pe care le-au lipit pe frigiderele părinţilor. Dar puţini sunt cei conştienţi de pericolul pe care îl reprezintă majoritatea produselor din comerţ, şi preferă să consume tot felul de cremvurşti, de hamburgheri şi alte mâncăruri “importate” după 1990. BRAS S.R.L., Str. Silvestru nr. 36, tel. 0232/246 210, fax 0232/276 320 E-mail: nlisaniasi@mail.dntis.ro; Mobil: 0744 - 519.775 A k

Next