Flacăra Iaşului, decembrie 2004 (Anul 5, nr. 1266-1290)

2004-12-20 / nr. 1282

t. 1 .,F 1 Lunii 20 dECEMbriE 2004 Mineriada datinilor Colinde la Asachi româneşti • Festivalul "Datini şi Obiceiuri de Crăciun", ediţia XXXVI • parada măştilor şi costumelor populare • 17 alaiuri inegale estetic şi atitudinal • gălăgie ca la mineriade • premii modeste Ieri, a avut loc cea de-a XXXVII-a ediţie a Festivalului "Datini şi Obiceiuri de Crăciun", organizată şi anul acesta de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi şi Primăria Iaşi. Au participat 17 alaiuri din 8 judeţe ale ţării: Bacău, Bistriţa-Nă­­săud, Botoşani, Maramureş, Neamţ, Su­ceava, Vaslui, Vrancea, dar şi Republica Moldova. Paradă cu... cântec La 10:15, în faţa Hotelului Astoria, a început încolonarea participanţilor. De­filarea s-a desfăşurat pe traseul: Lăpuş­­neanu, Piaţa Unirii, Ştefan cel Mare, Sa­la Sporturilor. Şi de data aceasta, gălăgia a fost caracteristica principală a cor­tegiului. Bine flancat de jandarmi, fieca­re alai a încercat să exprime ceea ce e mai propriu zonei din care provine. La înălţime au fost "delegaţiile" Bistriţei- Năsăud şi Maramureşului, de departe cele mai organizate şi profesioniste, cu ţinuta cea mai îngijită şi mai remarcabilă pe plan estetic. Cojoace albe, cizme bine lustruite, cântece corect şi serios inter­pretate. La polul celălalt, cea mai penală formaţiune a fost din Popeşti-Iaşi. De ce penală? Pentru că privitorii ezitau în ce categorie să încadreze personajele res­pectivului alai: boschetari sau infractori. De altfel, prin prezenţa celor din Popeşti, prezenţa jandarmilor a fost pe deplin jus­tificată. De asemenea, şi alte trupe au de­monstrat că prin datină nu se înţelege doar tradiţie culturală, ci şi arătarea unu­ia dintre degete către publicul de pe tro­­tuare, remarcile pline de subînţelesuri pentru reprezentantele sexului frumos, urinarea pe copacii lăturalnici etc. La toate acestea, distanţa prea mică dintre grupuri ducea la producerea unui vacarm îngrozitor. Mai mult, unele grupuri imi­tau batjocoritor repertoriul celor din faţă. Spectacol maraton Fiecare "delegaţie" a susţinut apoi un recital la Sala Sporturilor, spectacolul durând nu mai puţin de 6 ore. în ceea ce priveşte motivaţiile financiare, Adrian Ardeleanu, directorul Centrului Jude­ţean pentru Conservarea..., a explicat: "Primăria Iaşi a alocat 25 de milioane, bani care se vor împărţi participanţilor. La această sumă, se adaugă încă 2-3 sponsorizări. încercăm prin astfel de evenimente să menţinem treaz interesul ieşenilor pentru tot ce înseamnă cultură tradiţională". De veghe în lanul de litere Eminescu, o provocare perm­anentă • "Eminescu şi intertextul romantic", Mariana Mureşanu­­ Ionescu • despre semne Vineri seara, la Galeriile "Pod Po­­gor-fil", au avut loc două lansări de car­te. Protagonist a­ fost însă o singură per­soană: Marina Mureşanu Ionescu, pro­fesor la Facultatea de Litere a Univer­sităţii "Al.I.Cuza". Ea a semnat traduce­rea lucrării lui J.M. Klinkenberg "Iniţie­re în semiotica generală", dar şi propria- i carte, dedicată lui Eminescu şi intitu­lată "Eminescu şi intertextul romantic". Dacă prima parte a dezbaterii, dedicată semioticii, a avut un caracter tehnic, cea de-a doua a stârnit interesul tuturor. O lume a semnelor Semiologia nu este altceva decât şti­inţa despre semne. La o primă vedere, o astfel de disciplină poate părea inutilă. Ţinând însă cont de faptul că întreg uni­versul e alcătuit din semne,că orice o­­biect, act sau atitudine umană este un semn, nu numai că ştiinţa în discuţie este justificată, dar capătă îşi atributul de "universală". Iulian Popescu, decanul Facultăţii de Litere, prezent la lansare, a­ ţinut un discurs asupra teoriei semnelor, concluzionând: "Este o carte excelent tradusă, cu multă exactitate şi acurateţe". Etern, Eminescu... Dacă unii au ajuns la o saturaţie în ceea ce priveşte eterna licitare literară pe Eminescu, Marina Mureşanu Ionescu se încadrează în rândul acelor eminesco­­logi care consideră că niciodată nu s-a spus destul despre marele poet. Cartea ei, "Eminescu şi intertextul romantic", vine să confinue aceasta. Această parte a doua a discuţiilor a cuprins:Intervenţiile lui"Dafr Mffila,“deor"Ivănescu şi Si­monei Mnd­reanu. Rugat să lase doam­nele să ia cuvântul, Ivănescu a refuzat categoric: "Uitaţi cum stă treaba; pe­rioada aceasta edităm o mulţime de cărţi şi mă simt violat în creier". A mai spus că lucrarea se înscrie într-un proiect m­ai larg al editurii Junimea, proiect interesat de promovarea eminescologilor, în ceea ce-l priveşte pe Dan Mănucă, ac­es­a a insistat asupra riscurilor de a te ocupa de Eminescu: "După '90, e cel mai studiat poet român. Au apărat câteva sute (^vo­lume dedicate lui Eminescu, foarte, ftţul­­te de mâna a doua şi câteva cu adevat importante. Avem un obicei prost apoi, românii. Ne este jenă de ceea ce suntem, e motivul pentru care foarte mulţi,,l-au încadrat pe Eminescu diverselor cioturi europene. El trebuie citit însă în funcţie de spaţiul şi de trifipul în care şi-a scris opera". Cartea "Eminescu şi intertextul romantic" are ca teză fundamentală comparaţia poetului român cu Nerval, un romantic al veacului XIX. "Este o carte echilibrată, ce nu se aruncă în ipo­teze, fără a le verifica", a mai precizat Mănucă. u­CI Pagină realizată de Călin Ciobotari H35, m­in /Ani m­­ul­ui B CgffCA f­­­f *­­.“V­ A- V' EEM Secretar urnei case trainice! ^ 1 Sunetu­l Calității# P : diferența care dă valoare țiglei I * țigla sortată bucată cu bucată ' ai simet clar, nedogit Iași, Calea Chisinaului nr. 176 /Fel: 0232/222196,259791,232059; Fax:0232/231538 E-mails marketing#ceramica*iasijpp Site: www.ceramia-iasi.ro QUALITAS Biblioteca Judeţeană "Gh.Asachi" a fost vineri şi sâmbătă patria colindelor. Vineri, un frumos program sărbătoresc, a fost oferit de elevii clasei a 111-a, de la Liceul "V. Alecsandri". Dând dovadă de talent şi dăruire, cei mici au cântat şi au jucat teatru, colinde, scenete cu specific religios, ba chiar şi un mini-carnaval au smuls admiraţia Moşului şi a publicului. Coordonatori au fost Maria Ciubotaru, învăţător la şcoala sus-amintită, şi Roxana Cozmiuc, bibli­ografia Asachi, una din cele 12 angajate ale Bibliotecii, implicate în tot atâtea programe culturale. Pregătirile pentru întâmpinarea Cră­ciunului au continuat sâmbătă. De data aceasta, pe scenă a urcat trapa de­­ teatru "înşirate mărgărite" de la Casa de Cultură a Studenţilor. Celebrul personaj al copiilor - Harry Potter - a fost, de asemenea, prezent. Coordonatorul zilei de sâmbătă, Marga­reta Mihăilescu, s-a dovedit o­ bună orga­nizatoare. Singurul deficit a fost vremea, deloc potrivită pentru titlul manifestării: "Afară ninge liniștit". *31 Minorităţile din­­ România, o problemă fierbinte • Ziua Minorităţilor Naţionale • "democraţia românească este nefuncţională" • recomandările UE rămân la nivelul de recomandări • spectacolul "împreună în Iaşi" Sâmbătă, 18 decembrie, a fost săr­bătorită Ziua Minorităţilor Naţionale din România. Cu această ocazie, Liga Pro .Europa a organizat la Hotel Moldova se­minarul intitulat "Cadrul legislativ pri­vind minorităţile naţionale - progrese şi lacune". La dezbatere, au participat Hal­ler István (coordonatorul programului), Smaranda Enache (copreşedinta Ligii), Şerban Roman (consilierul Prefecturii pe problemele rromilor), reprezentanţi ai comunităţii huţulilor, armenilor, ruşilor lipoveni, ucrainenilor, italienilor, polonilor, evereilor, rromilor, elenilor şi a turcilor. Ziua Minorităţilor Smaranda Enache a explicat semni­ficaţiile şi originile unei astfel de sărbă­tori: "Iniţiativa organizării unei astfel de Zile aparţine Ligii Pro Europa şi datează din 1998. Ne-ar fi inspirat din ceea ce se întâmplă în alte ţări europene. De ce 18 decembrie? Pentru că pe 18 decembrie 1992 a fost promulgată Declaraţia Drepturilor Minorităţilor. Pe Terra există mai mult de 10.000 de grupuri etnice, problema minorităţilor fiind intim legată de cea a globalizării. Sunt implicaţii nu doar le­gislative, ci şi profund morale". Şerban Roman a citit cuvântul transmis de pre­fectul Spiridon Creţu, un discurs cu­minte şi pacifist, protocolar şi festiv. Ideea de bază: "Istoria noastră a dovedit o bună înţelegere între comunităţi. Desigur, au existat mici accidente care nu au făcut altceva decât să demonstreze solida­ritatea oamenilor şi grija creştină faţă de aproapele". Râsete înăbuşite, zâmbete de complezenţă, dar şi priviri mânioase. Aceeaşi Enache a încercat să­ fie diplo­mată: "Trebuie să recunoaştem: în Ro­mânia, avem de-a face cu o democraţie nefuncţională. Standardele înalte pro­puse, nu îşi găsesc aplicare practică. Nu trebuie să uităm că diversitatea e un fac­tor important în viziunea post-modernă asupra dezvoltării europene". Trei iezi cucuieţi Trei probleme fundamentale şi-a propus Liga să clarifice în seminarul de sâmbătă­ problema tratatelor internaţio­nale privind drepturile minorităţilor, probleme ale legislaţiei actuale a Româ­niei şi problema regionalităţii. Dacă pri­mul punct este, de bine, de rău, funcţio­nal, celelalte două stârnesc nemulţumi­rile tuturor minorităţilor. Un exemplu cu privire la cum se desfăşoară ratificările în România îl constituie Carta Europenă a Limbilor Regionale sau Minoritare din 5 noiem­brie 1992. România a semnat acordul, Guvernul a eleborat un proiect de lege, proiect respins, însă, de Europa, pe rpotivul just­ia e imposibil de aplicat Conform proiectului, limba rateană spre exemplu ar trebui să fie folosită în toate instituţiile ţării. Lipsa de logică este evi­dentă: în Mehedinţi, de pildă, această limbă nu poate fi utilizată pentru sim­plul motiv că acolo nu există ruteni. De aici, recomandarea Europei ca proiectul să introducă un aspect regional. Şi la ora actuală, România refuză acest lucru. Multe minorităţi susţin că aspectul re­­gionalizării e imposibil de aplicat: cum să aplici regionalizarea unei comunităţi precum cea rromă?! Concluzii Haller István a formulat la final câte­va concluzii: "România a adoptat o serie de legi, însă e nevoie de mai multă clari­tate; nu vom şti, altfel, niciodată, la ce se referă legile respective. Sunt oarecum dezamăgit că nu au venit oficialităţi de la Bucureşti şi cele de aici nefiind, după cum aţi văzut, prezente". Tuturor celor prezenţi li s-a înmânat colecţia de docu­mente "România şi minorităţile", cu pre­cizarea subînţeleasă că, de la literă până la faptă, e un dram lung şi complicat. Spectacol la Ateneu Cum cultura e cea care defineşte, la urma urmelor, identitatea unui grup et­nic, la Ateneul Tătăraşi, a avut loc sâm­bătă seara un spectacol intitulat: "împre­ună în Iaşi". Au participat: formaţia de muzică populară "Barbu Lăutara (reprezentând comunitatea rromilor), corul Allegria şi ansamblul II Levante (din partea comu­nităţii italiene), ansamblul artistic Ra­­duga (de la comunitatea ruşilor lipo­veni), corul Forumului Democrat Ger­man şi ansamblul de dansuri Dionisos (din partea comunităţii elene), în faţa unui public numeros şi entu­ziast, artiştii au încercat să ofere câteva mostre din ceea ce animai caracteristic fiecare etnie.­­ Nu au reuşit aşa ceva rromii: cei din sală se aşteptau la cu totul altceva decât o muzică manelistă cu refrene obsesive de genul "De ce mă minţi?/ De ce mă minţi?". La capitolul rigurozitate şi ele­vaţie artistică, s-au detaşat germanii. In ceea ce priveşte costumaţia, italienii au impresionat cel mai mult. Cât despre greci, prin dansurile lor, au ridicat sala în picioare. tel beton ! * * OB-37 - 17,000 lei + TVA * PC -52£ 18,000 lei + TVA Telefon: 0232/239195 CUMPĂRAT!­­ CÂȘTIGAȚI ÎN SLA. Bld. Chimiei nr. 14 Str Sergent Grigore loan nr 7 Tel: 241.000; Fax 240.699 e-mailcomatis@mail.dntis.ro ♦!♦ PmJmz p. S­­I. DISCOUNT pentru plata cash si la 15 zile ❖ ECHIPAMENT DE LUCRU SI PROTECTIE 'HWvfvtvTc. *­ PRODUSE DIN CAUCIUC

Next