Flacăra Iaşului, ianuarie 2005 (Anul 6, nr. 1291-1314)

2005-01-17 / nr. 1302

4 4Luni 17 ianuarie 2005 Muzeograful de serviciu Muzeul ’’Mihai Eminescu" • inaugurare ’’clandestină" • comoara Caietelor lui Eminescu • avantajele unui "muzeu de hârtie" • "Nu agreem festivismele!" La câţiva paşi de celebrul Tei din Parcul Copou, se află muzeul "Mihai E­­minescu". La începutul anilor '80, aici funcţiona o cârciumioară boemă - Res­taurantul "Rarău". Cum imaginea poetu­lui nu prea rezona cu ideea de cârciumă, din 1983, Dumitru Grumăzescu a orga­nizat, timp de un an, o expoziţie dedicată lui Eminescu. Din 1984, acelaşi lucru l- a făcut Muzeul Literaturii Române, asta până în 1989, când s-au finalizat lucră­rile la o nouă clădire. Arhitectul Virgil Onofrei a fost cel care a făcut din clădi­rea din Copou ceea ce putem vedea as­tăzi. Tot în 1989, s-a inaugurat muzeul propriu-zis. O precizare trebuie menţio­nată: totul s-a făcut fără ştirea autorităţi­lor de la Bucureşti. Caietele eminesciene Deşi proiectată a avea trei spaţii vizi­­tabile, doar cel central a devenit spaţiu muzeal. E vorba despre două încăperi de­­ mari dimensiuni (parter şi etaj) ce cu­prind cărţi, documente, tablouri, mobili­er etc. Cele mai importante achiziţii s-au făcut după 1993. A fost expusă atunci prima ediţie a poeziilor lui Eminescu, ul­timele fotografii ale sale, scrisori origi­nale ale lui Eugen Lovinescu, Ion Creangă şi Veronica Micle, tablouri te­matice (la cele de mai demult ale lui Costache Agafiţei şi Victor Craiu s-au a­­dăugat creaţii ale lui Traian Mocanu, Ion Neagoe şi mulţi alţii). La rang de cinste se află Caietele eminesciene fotocopiate - cele 44 de manuscrise pentru care Con­stantin Igpica făcuse în anii '70-'80 o adevărată obsesie. Corina Negură, mu­zeografa de aici, dedicată trup şi suflet­­ meseriei pe care o practică, explică unele puncte de vedere personale, pe care le are cu privire la ce ar trebui să privească un vizitator: "Cred că cel mai mare accent trebuie pus pe manuscris; manuscrisul ilustrează cel mai bine la­boratorul de creaţie; de la el trebuie deci pornit. Mă deranjează ades reproşul care ni se aduce­­ că suntem un muzeu de hârtie, că avem reţineri în a expune obiecte personale ale lui Eminescu. Eu cred că cel mai important bun pe care poetul ni l-a lăsat este chiar opera sa". Desigur, se fac anumite concesii: există câteva piese de mobilier ce se străduiesc a produce o atmosferă tipică secolului XIX. La fel, o expoziţie de medalistică aparţinând lui Victor Macarie. "Nu agreem­­ festivismele" Două manifestări culturale constante au loc anual aici: la 15 ianuarie (ziua de naştere a poetului) şi la 15 iunie (ziua morţii sale). Corina Negură oferă câteva explicaţii suplimentare: "Nu agreem fes­tivismele în astfel de momente. Refuzăm manifestările de genul Cântării Români­ei. Sunt indivizi care nici măcar nu l-au citit pe poet şi vor să facă şi să dreagă. Din respect pentru Eminescu, m-am în­trebat ce trebuie făcut pentru a-l omagia cât mai pur. Mi se pare normal ca, de vre­me ce la filarmonică se cântă, la teatru se recită, la muzeu să se expună. Din acest motiv, nu invităm noi actori şi cântăreţi. Preferăm colaborările cu diverse şcoli. Cine altcineva decât copiii, cu puritatea lor, pot evidenţia importanţa lui E­­minescu?!". în general, Corina Negură uimeşte prin dragostea cu care vorbeşte despre Eminescu, prin seriozitate şi bun simţ. E o dovadă elocventă că se poate şi aşa. nIar timpul creşte-n urma mea... • programe artistice • audiţii din fonoteca de aur • expoziţie documentară • lansare de revistă Muzeul Literaturii Române Iaşi a organizat la Muzeul "Mihai Eminescu" o serie de acţiuni dedicate poetului oma­giat la 15 ianuarie, reunite sub genericul "Iar timpul creşte-n urma mea...", ediţia a V-a. Invitaţii speciali au fost... copiii. Eminescu şi copiii Vineri, la ora 14, s-a deraiat un pro­­gram prezentat de elevii Şcolii Generale "Ion Neculce" sub îndrumarea Silviei Cordun. Copiii de clasa a Vil-a şi-au luat în serios rolurile de artişti şi au sus­ţinut un recital de poezie şi muzică din repertoriul eminescian. Corina Negură, muzeografa din Copou, a rostit câteva cuvinte pe mar­ginea evenimentului: "Colaboratorii noştri de suflet sunt cei din şcolile ieşene. Aşa cum recită un copil n-o face nici un actor. Voi, generaţiile care vin, aveţi datoria de a vă apropia de Eminescu cum ştiţi şi cum puteţi mai bine". La mare cinste au fost audiţiile din fonoteca de aur: conferinţele lui Mihail Sadoveanu şi Tudor Arghezi cu privire la personalitatea de marcă a celui omagiat, Ion Caramitra, Eusebiu Ştefa­­nescu şi alţii recitând din opera poetului. Vernisaje şi lansări Sâmbătă, începând cu ora 12, s-a desfăşurat partea a doua a programului. Corina Negură a vernisat impresionanta expoziţie documentară "Donaţii şi dona­tori la Muzeul Mihai Eminescu". Este vorba despre o expoziţie ce cuprinde cărţi, fotografii şi alte obiecte ce se re­feră la Eminescu, donate de diverse per­soane din tot atât de diverse locuri. Astfel, academicianul Mihai Cim­poi, Dumitru Irimia, Cezar Teodorescu (S.U.A.), Florin Cîntic, Dora Scărlătes­­cu, Serghei Coloşeanu, Dorel Usvad (Viena), Constantin Barbu, Petru Lucin­­schi, Ioan Hadârcă, Magda şi Petru Ur­­sachi, Nichita Danilov - sunt doar câţiva din cei care au lăsat "semne" ale trecerii prin acest loc. Tot sâmbătă, Carmelia Leonte s-a ocupat de lansarea numărului 1/2005 al revistei "Dacia Literară". în fine, un impresionant recital au oferit clasele a V-a şi a VII-a de la Şcoala ge­nerală "Rebricea" din judeţul Vaslui. n Pagină realizata de Călin Ciubotari CULTURAL Eminescu povestit la pian Sâmbătă după-amiază, la Teatrul Na­ţional "V Alecsandri", s-a încercat o alt­fel de omagiere a "poetului nepereche". Unul dintre cei­ mai importanţi pianişti ai României, Dan Grigore, a susţinut un recital extraordinar de pian. în faţa unei săli neîncăpătoare, pianistul a interpretat piese memorabile din operele lui Bach, Scarlatti, Mozart, Brahms, Schubert, Rachmaninov, Enescu, Skriabin, Debussy şi Chopin. Evenimentul fiind organizat în cola­borare cu Mitropolia Moldovei şi Buco­vinei şi Radio Trinitas, a adus în sala de spectacole importante feţe bisericeşti, printre care şi ÎPS Daniel. De asemenea, decanul Baroului ieşean, Adrian Mogoş, a venit să-şi consoleze nostalgiile de diferite tipuri printr-un "Preludiu şi Ada­gio din Suita în stil vechi" de Enescu sau printr-un "vals în Re bemol major" de Chopin. Au mai fost prezente personalităţi culturale precum academicianul Con­stantin Ciopraga. „ Nu au lipsit nici tinere cu sânii la­­ vedere, autentice Veronici în căutarea personalităţii pierdute, încasările (300.000 de lei la lojă, 200.000 la stat şi 150.000 la balcon) au fost donate Fundației "Solidaritate și speranță". Sub semnul Luceafărului • 155 de ani de la naşterea lui Eminescu la Casa­­ de Cultură "M. Ursachi" • de­­ce s-a născut Eminescu? • remarcabil program artistic • 25 de Cătăline • Eminescu moderatorul împlinirea a 155 de ani de la naşte­rea lui Mihai Eminescu a generat o serie de manifestări specifice. Una dintre cele mai interesante s-a desfăşurat la Casa de Cultură "Mihai Ursachi", sâmbătă, înce­pând cu ora 11. Deşi se vehicula ideea de a organiza evenimentul chiar sub Te­iul lui Eminescu, vremea de afară a des­curajat o astfel de iniţiativă. De ce s-a născut Eminescu? Poate unul din cele mai frumose momente a fost produs de actorul Petra Ciubotaru, atunci când a evocat o pove­stire a lui Geo Bogza. Zice-se că, pe vre­mea când Dumnezeu şi Sf. Petru se preumblau pe pământ sub înfăţişarea unor moşnegi săraci, o vreme câinească i-a făcut într-o noapte să ceară adăpost unui ţăran. Omul i-a primit, i-a primenit, i-a spălat şi i-a culcat "într-o odăiţă cu miros de gutu­i". La plecare le-a pus în desagă nişte mere mari şi frumoase cum nu mai văzură cei doi. Impresionat, Sf. Petru îl rugă pe Dumnezeu să facă ceva pentru acel pământean. "Ce le-aș putea oferi? Bag seama că e o familie fără lip­suri!", spuse Atotputernicul. "Fă-le, Doamne, să-și poată vedea sufletul!", in­sistă Sfântul. Dumnezeu, privind gândi­tor spre satul pe care tocmai îl lăsară în urmă, murmură: "Bine, facă-se atunci voia ta!". Povestea spune că din neamul acela de oameni s-a născut peste vremuri Mihai Eminescu. Actorul ieşean s-a ară­tat deosebit de scandalizat de faptul că, în dimineaţa zilei de 15 ianuarie, la nici o televiziune nu a auzit vorbindu-se despre importantul eveniment: "Suntem nişte imbecili că acceptăm aşa ceva, ar trebui să ieşim pe stradă şi să le spargem geamurile celor indiferenţi". 25 de Cătăline De mare succes s-a bucurat corul de fete "Strop de Ier" de la Şcoala Nonnală "Vasile Lupu". Adevărate profesioniste în ale cântatului, cele 25 de fete, condu­se de Dorina Iuşcă şi Viorel Bârleanu, au impresionat şi prin frumuseţe. Auten­tice Cătăline, gata oricând să seducă şi cel mai rece Luceafăr, coristele au în­cântat publicul cu muzică, pe versurile poetului omagiat. De asemenea, elevi ai clasei a IX-a de la liceul "Garabet Ibrăi­­leanu" au oferit un recital de chitară, poezie şi aforisme, sub îndrumarea Cris­­tinei Chiprian. A impresionat şi recitalul . .­ î,.. \ 4—~~ uc viucuci ai lui vjreuige jvid­uuvaji. O prezenţă aparte a fost cea a lui Horia Crişan, venerabilul tată al celei mai mari creatoare de muzică de teatru din Europa- Dorina Crişan. Bătrânul, îmbrăcat cu un suman bucovinean de la 1940, a recitat din "Călin - file de po­veste". Eminescu moderatorul Deşi rolul de moderator l-a jucat Petru Ciubotaru, altcineva părea să ţină în mâini destinele manifestării în dis­cuţie. A­a un moment dat, privirile tutu­ror s-au îndreptat spre ferestrele Casei de Cultură, începuse să ningă. Ca la un semnal lumea a început să aplaude. La final, s-au depus flori la statuia poetului. împlinirea a 155 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu a generat o serie de manifestări specifice. Una dintre cele mai interesante s-a desfăşurat la Casa de Cultură "Mihai Ursachi", sâmbătă, începând cu ora 11. Nemuritor şi rece, Eminescu şi-a­­ primit ofrandele şi la 155 de ani . Alte manifestări închinate lui Eminescu Sărbătorirea a 155 de ani de la naşte­rea lui Eminescu nu a trecut neobservată nici la Palatul Culturii, acolo unde Bi­blioteca Judeţeană "Gh.Asachi", împre­ună cu Odyse Show-Media-Arts şi Li­ceul cu Program Sportiv, a organizat sâmbătă manifestarea "Eminesciana". Prof.univ. George Popa a susţinut prelegerea "Eminescu - Autohtonie şi Universalitate" în care a insistat pe capacitatea poetului român de a fi deopotrivă un constituent de seamă al românismului, dar şi capacitatea sa de a se ridica la "cerinţele" spiritualităţii europene în genere. A urmat apoi un recital intitulat "Eminescu - Veronica Micle". Şi-au dat concursul actorii: Gabriela Iacob, Ana Covalciuc, Dora Aftanasiu, Adrian Buliga. După-amiaza a fost "aca­parată" de elevii Liceului "D.Cantemir"; ei au provocat publicul la "Rezonanţe eminesciene". Vineri, la Căminul de Bătrâni din Bucium, Asociaţia naţională "Cultul E­­roilor" şi Asociaţia culturală "Pro-Basa­­rabia şi Bucovina" au organizat o dublă evocare: 500 de ani de veşnicie Ştefan cel Mare şi Sfânt şi 155 de ani de la naşterea lui Eminescu. Personajul principal al manifestărilor a fost căpitanul (r) Viorel Popescu; el a recitat din poemele eminesciene şi a prezentat colecţia personală de docu­mente istorico-literare dedicate voievo­dului moldav. în fine, ieri, la orele prânzului, la Ga­leriile "Pod Pogor-fiul", Clubul Unesco "Quasar" a organizat o şedinţă de cena­clu cu tema "Proza eminesciană în con­textul sfârşitului de secol XIX". Coordonator a fost George Ceauşu; au lecturat eseuri şi fragmente publicis­tice Cătălin Sandu şi Robert Deleanu. electrica CTJH«254 SCB2»»la*R­wm­mmm—..rwmrmBw­Wm.QkUtKMO S.C. Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice flOGmWDEMDKKj 1. IOAN CIUTEA DIRECTOR MARTI 1100-1400 2. NECULAI BRUMĂ INGINER ŞEF JOI 1100-1400 SECTIA TEHNICA ELECTRICA MOLDOVA S.A. SUCURSALA IASI M. fc v 0» ■ .

Next