Flacăra Iaşului, aprilie 2007 (Anul 8, nr. 1978-1999)

2007-04-02 / nr. 1978

2 Luní 2 ApmliE 2007 Relaxare în ultima zi de plată a impozitelor După ce municipalitatea ieșeană a decis să prelungească programul pentru încasarea impozitelor aferente primului trimestru, suplimentând programul de încasare cu încă o zi, respectiv sâmbătă, 31 martie, puţinii ieșeni care au venit să-şi achite impozitele în această zi, au beneficiat de o reducere de 5% din va­loarea totală a impozitelor datorate mu­nicipalităţii. In paralel, cei care nu au plătit impozitul în prima tranşă de plată, vor achita o penalizare de 0,1% pe fiecare zi de întârziere. “In mod surprinzător, ieșenii nu au venit în număr mare la casieriile des­chise sâmbătă în bulevardul Ştefan cel Mare, pentru persoanele juridice, şi la casieriile de la camerele 3 şi 15 din cur­tea Primăriei, pentru persoanele fizice. Până în cursul zilei de ieri, persoanele fizice şi-au achitat impozitele în pro­porţie de 50% direct prin casierii, în timp ce persoanele juridice au preferat să îşi achite dările către municipalitate prin intermediul viramentului bancari’, a declarat Maria Apetroaie, director ad­junct al DFPL Iaşi. începând cu data de 2 aprilie, taxele locale vor fi plătite în aceleaşi condiţii ca în prima tranşă de plată a im­pozitelor. (N.P.) 10 hepatite cronice pe lună Lunar, la Centrul Regional de Transfuzii Iaşi, cel puţin cinsprezece persoane descoperă că sunt grav bol­nave. Venite aici cu dorinţa de a salva vieţi necunoscute, acestea sunt puse în situaţia de a afla că au şi ele nevoie de ajutor. In fiecare lună, cadrele medicale de la Centru depistează cel puţin zece cazuri de hepatită cronică de tip B sau C. De asemenea, tot lunar, trei sau patru persoane descoperă că suferă de sifilis. “In general, este vorba despre persoane active, cu vârste cuprinse între 25 şi 50 de ani. Acestea sunt purtători “sănătoşi” ai virusurilor hepatitice şi nu prezintă simptomele specifice afecţiunii. Bineîn­ţeles, chiar dacă există doar o suspici­une a bolii, donarea nu mai poate avea loc”, a explicat dr. Daniela Ilienco (foto), directorul CRTS Iaşi. Un alt virus descoperit accidental în timpul donării este temutul HIV. în 2005, angajaţii centrului au identificat o singură persoană suspectă de această afecţiune, iar, în martie 2006, un stu­dent, aflat la prima donare, a auzit cu stupoare că ar putea avea SIDA. Totuşi, per total, doar cinci la sută din cei care se prezintă la Centru pentru a dona sânge sunt refuzaţi din cauza unor boli descoperite de angajaţii instituţiei. (S.C.) Copiii aflaţi în dificultate - o prioritate! Organizaţia Salvaţi Copiii Iaşi, în parteneriat cu Asociaţia Obştească pen­tru Copii şi Tineret “Făclia” din Un­­gheni, Republica Moldova, a lansat pro­gramul “Servicii psihosociale pentru copiii în dificultate din România şi Moldova”, finanţat de Uniunea Euro­peană prin Programul de Vecinătate România - Moldova PHARE CBC 2004. Evenimentul a avut loc vineri, 30 martie, la sediul Asociaţiei Obşteşti pentru Copii şi Tineret “Făclia” din Un­­gheni. Programul are o durată de 24 de luni şi îşi propune îmbunătăţirea servici­ilor psihosociale oferite copiilor cu risc de a ajunge pe stradă, copiilor exploataţi economic sau traficaţi, copiilor abuzaţi şi/sau neglijaţi, întărirea capacităţii instituţiilor implicate în protecţia copilului de a preveni şi interveni în ast­fel de situaţii, precum şi asistarea unui număr de 120 de copii aflaţi în dificul­tate din România şi Republica Moldova. Ca şi obiective, programul îşi prop­une dezvoltarea unor centre educaţio­nale pentru copiii aflaţi în dificultate din România şi Republica Moldova, îmbu­nătăţirea cooperării transfrontaliere între instituţiile implicate în protecţia copilului din România şi Republica Moldova şi ameliorarea fenomenului de excludere şi marginalizare a copiilor aflaţi în dificultate. Salvaţi Copiii România este o orga­nizaţie neguvernamentală activă în domeniul promovării drepturilor copilu­lui din 1991. De asemenea, organizaţia este implicată în diferite proiecte de educaţie, protecţie socială şi advocacy pentru copiii aflaţi în familii sărace, co­piii victime ale violenţei, copiii străzii, copiii refugiaţi etc., lucrând cu copiii şi familiile­ acestora pentru îmbunătăţirea vieţii lor de zi cu zi şi crearea unor pla­nuri de viitor. (D.P.) Leonard Gavriliu, cetăţean de onoare­­ al Paşcaniului în ultima şedinţă de Consiliul Local, edilii păşcăneni au acordat încă un titlu de cetăţean de onoare al municipiului Paş­cani. Este vorba despre profesorul şi scri­itorul Leonard Gavriliu, o personalitate culturală marcantă a municipiului Paşcani. Acestuia i-a fost înmânată zilele trecute o diplomă, acesta fiind numit “Cetăţean de onoare”. Acordarea titlului a constituit o adevărată surpriză pentru profesor, ţinând cont de faptul că pe 1 aprilie acesta a împlinit frumoasa vârstă de 80 de ani. “Este o onoare pentru noi să-l avem alături pe marele scriitor Leonard Gavriliu, care pe data de 1 aprilie împlineşte fru­moasa vârstă de 80 de ani. Cu această ocazie, vreau să-i urez «La mulţi ani» şi să- i ofer acest titlu de «Cetăţean de onoare al municipiului Paşcani»”, a menţionat pri­marul Neculai Răţoi. Leonard Gavriliu s-a născut pe 1 aprilie 1927, în Pașcani. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Ro­mânia din 1956, doctor în Psihologie din 1975. Cătălin MIHĂILĂ DIRECTOR: RARES NEAMTU COLECTIVUL REDACTIONAL I Departamentul Redactor-sef: Dan POSTOLEA Marketing, Publicitate: -------: 0788/683155 Secretar General de Economie: flacaraiasi@zappmobile.ro Redacţie: Domniţa POPA__________________________ Leonard RELEA Anchete si investigaţii: Paginare: Editorialist­: Dan TOMA „ T.ber.u Pinţ.l.e Mark BUCUCI Cultură: Constantin Ch.fan Daniel ŞANDRU Călin CIOBOTARI----------------------——----------­Sorin BOCANCEA Infracţional: Relaţii cu publicul: Liviu ANTONESEI Florentina CÎRNECI Izabela Similache Cătălin MIHULEAC Fănica DUMITRAŞCU Tel.: 0232/243161 Dorin SPINEANU Sport: 0788/244855 Cristian SANDACHE George MIREA Email: Administraţie: Fotoreporter. flacaraiasi@yahoo.com Nelu PĂUNESCU G^eo^ NE^MȚU Lucian PARFENE Gab. ŞURUBARU Sănătate: I C'rJahrkratnri* I sb­n. Materialele marcate cu acest­ a Sorina CIOBANU ____________Cristi POPA IQaT." TM^ învațamant, şos. Naţională nr. 43, parter Textele publicate de editorialist­ nu reprezintă punctul de vedere al redacţiei cotidia­nului Flacăra Iaşului, ci sunt opinii personale ale autorilor. l LOCAL • •• Prima palmă primită, un semn de întrebare pentru viitor... La adăpost de mâna bărbatului... • Centrul de Ocrotire a Femeilor Victime ale Violenţei Domestice oferă beneficiarelor o locuinţă temporară • femeile care cad victimă violenţei soţilor au posibilitatea de a avea linişte şi suport pen­tru a rezolva problemele familiale care sunt pe cale să distrugă şi viaţa copiilor, care asistă zilnic la bătăi şi certuri în familie • până acum, Centrul de Ocrotire a găzduit 67 de femei • pentru că le este greu să se întreţină singure, multe dintre “beneficiarele” centrului sunt, practic, condamnate să se întoarcă alături de cel care le-a agresat • psihologii susţin că femeile ar trebui să ia măsuri încă de la primele semne ale tendinţelor abuzive ale consorţilor Aici locuieşte cineva. Locuiesc tem­porar mai multe mame cu copiii lor, tot atâtea cazuri sociale cu o poveste aparte. Sunt victime ale violenţei domestice, ale abuzului în formă repetată de toate tipurile. Câteva femei, ajutate de fiicele lor minore, întind rufe în curtea centru­lui. Una dintre ele poartă pe faţă urmele lăsate de agresorul ei, o persoană alături de care a trăit multă vreme, care îi oferea opusul a ceea ce trebuia să-i ofere. Şi-a luat copiii într-o zi, a luat o sacoşă cu haine şi a plecat fără să se mai uite îna­poi. A găsit un refugiu în Centrul de Ocrotire. In general, victimele violenţei domestice nu-şi spun oful, tac şi îndură. Nici acum nu doresc să vorbească, însă, într-un fel tragic, exemplul lor e demn de urmat. S-au săturat să mai înghită abuzurile, iar acum nu ar mai îndura nici măcar o ameninţare din partea unui băr­bat. Nici prima şi nici ultima palmă nu trebuie iertate. 75 mii RON pentru victimele "armoniei" familiale în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Iaşi, funcţionează, începând din aprilie 2005, Centrul de Ocrotire a Femeilor Victime ale Violenţei Domes­tice. Acest centru, cu o capacitate de 30 de locuri, a fost înfiinţat ca urmare a unei hotărâri din 4 martie 2004 a Consiliului Judeţean Iaşi. Centrul asigură găzduire, hrană, asistenţă psiho-socială şi consul­tanţă juridică, până la soluţionarea situ­aţiei familiale, pentru femeile victime ale violenţei domestice. “Aici pot fi adăpos­tite, pentru o perioadă de maxim trei luni, atât femei singure, cât şi mame cu copii. Proiectul de creare a acestui centru a beneficiat de un parteneriat cu Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară, prin care personalul angajat a beneficiat de un training pentru familiarizarea cu procedurile şi metodele de intervenţie în cazul femeilor victime ale violenţei do­mestice”, a precizat Eliza Chirica, pur­tător de cuvânt al DGASPC Iaşi. Pentru anul 2006, suma alocată acestui centru a fost de 75.174,91 de RON. 67 de "beneficiare" în general, femeile care ajung în acest centru sunt victime ale tuturor for­melor de abuz. In prezent, cinci femei şi opt copii au găsit un refugiu temporar în acest centru social, însă numărul feme­ilor care se adresează DGASPC Iași în acest sens este mereu fluctuant. “Am avut și momente în care aveam un sur­plus de cereri, dar nu am refuzat nici o victimă, s-au găsit soluţii pentru toate, chiar dacă nu au putut fi toate internate în centru. Sunt perioade în care toate camerele sunt ocupate, în general, în preajma sărbătorilor, dar estimarea nu este general valabilă. Până acum, cea mai în vârstă femeie care a apelat la noi avea 57 de ani, iar cea mai tânără 19 ani. In cazuri excepţionale, pot sta în centru 180 de zile, iar după externare sunt mo­nitorizate timp de şase luni. în 2005 am avut în centru 26 de femei şi 48 de copii, iar în 2006 au beneficiat de serviciile centrului 33 de femei şi 43 de copii. în acest an, până în momentul de faţă, am avut opt femei care au venit în centru. Trebuie precizat, însă, că numai în cazuri excepţionale ele pot să revină în cen­tru...”, a precizat unul dintre psihologii Centrul de Ocrotire a Femeilor Victime ale Violenţei Domestice. Doar o criză. După, Dumnezeu cu mila... în Centrul de Ocrotire din subor­dinea DGASPC Iaşi fiecare­ “familie” compusă din mamă-copiii primeşte câte o cameră destul de modestă. Spaţiul oferit oferă, însă, un sentiment de securi­tate şi de trai normal, fără tensiunea în care era obişnuită să trăiască înainte de a intra în centru. Cazarea şi hrana este gra­tuită pentru femeile şi copiii care vin în clădirea-refugiu, care este prevăzută cu sală de mese, bucătărie şi­ grup sanitar comun. In momentul de faţă nu există cazuri de femei neşcolarizate în centru, chiar şi unele dintre casnice începând să îşi caute un loc de muncă sau o locuinţă. “Una dintre femeile asistate mi-a spus că a găsit o locuinţă unde să stea cu copiii, însă i se cerea să achite chiria pe trei ani. Este aberant să ceri asemenea lucru unei femei care, din cauza calificării pe care o are, câştigă foarte puţin. Comunitatea ar trebui să se implice mai mult, cei care au posibilitatea ar trebui să creeze locuri de muncă şi să organizeze cursuri de califi­care, altele decât pentru meseriile de măturător, patiser sau tapiser şi, nu în ultimul rând, să construiască locuinţe so­ciale. Acestor femei nu le ajung banii, sunt sărace. Sunt foarte mulţi oameni de afaceri în Iaşi care nu fac nimic în acest sens, este foarte bine că mai sunt unii care dau şi centrelor de plasament, însă nu este tocmai în ordine dacă acei copiii au dulciuri de sărbători de la oamenii de ■afaceri, fiindcă, dacă părinţilor lor nu le este bine, nici lor nu le va fi bine. Inter­venţia trebuie făcută la nivel de familie. Centrul nu are sponsori însă dacă ne-ar întreba, le-am spune de ce avem nevoie. Copiii victimelor violenţei domestice ar avea nevoie de un loc asigurat gratuit la o grădiniţă cu program prelungit, pentru ca mamele lor să poată lucra, să fie mai independente financiar şi să nu stea la mâna agresorului, indiferent că acesta este soţ sau concubin. De multe ori, fe­meile abuzate pleacă doar cu hainele de pe ele de acasă, nu reuşesc nici măcar să ia actele lor sau ale copiilor. Noi, ca insti­tuţie de stat, nu putem căuta sponsori, avem un statut, însă trebuie să înţelegem că aceste femei nu pot reuşi singure. De aceea, orice ajutor ar fi bine venit”, a opinat şi un asistent social al centrului din subordinea DGASPC Iaşi. Legate de mâini şi... de bătăuş­­ “De multe ori femeile înţeleg greşit, tind să aibă acea mentalitate de persoană asistată. Şederea în centru nu este un fel de vacanţă pe care şi-o iau, ele sunt res­­ponsabilizate, în perioada şederii trebuie să-şi rezolve singure problemele. Ele sunt consiliate, îndrumate. Vorbesc cu psihologii şi cu asistenţii sociali, primesc consultanţă juridică de la consilierii juridici ai DGASPC, precum şi consul­tanţă medicală. Ele vin aici după ani şi ani, în momentul în care nu mai pot, când au epuizat toate soluţiile pentru a opri agresorii, încercăm să le deter­minăm să găsească singure soluţii, multe aleg divorţul sau revin asupra deciziei. Cele care lucrează merg la serviciu, îşi duc copiii la grădiniţă, se consemnează orele la care ies şi intră în centru, merg să-şi rezolve problemele. Cele care ştiu că pot fi urmărite de agresori nu se ex­pun. Nu au voie, însă, să primească vi­zite, pentru că agresorii le pot da de ur­mă. Responsabilitatea în ceea ce priveşte copiii cu care vin să stea în centru este în întregime a lor”, a mai relatat asistentul social al centrului. Acesta îşi aminteşte de câteva cazuri în care soţul sau concu­binul agresor a făcut cerere la DGASPC să îşi vadă copiii. “în aceste ocazii se face şi medierea între soţi sau concubini, am avut şi situaţii în care agresorii sunt recuperabili, când femeile se întorc acasă, iar bărbaţii nu le mai agresează, însă sunt puţine astfel de cazuri. Şederea în centru este doar o soluţie temporară. Se merge aici şi pe componenta edu­caţională. Sunt femei care nu ştiu unde să meargă. Deşi sunt din Iaşi, nu ştiu unde este AJOFM, pentru că sunt închise cu anii în casă de soţi, sunt izo­late, de multe ori nu pot lua legătura cu familia să caute sprijinul de care au ne­voie”, a mai susţinut asistentul social. Femeile care sunt cazate în centru nu au depus cereri de externare. Chiar dacă vin sărbătorile pascale, ele nu pot pleca în familie, pentru ca, apoi, să revină. Vor petrece Paştele din centru, unde vor avea asigurată şi masa tradiţională. Prima palmă: alarmă! Femeile care vin în Centrul de Ocro­tire a Femeilor Victime ale Violenţei Domestice sunt consultate de medic, se verifică starea lor de sănătate şi a co­piilor, se obţine un certificat medico­legal, iar dacă au boli cronice sunt tri­mise la instituţii de specialitate. “în cazul­­ celor din mediul rural, am întâlnit şi semne de subnutriţie, dar nu putem ge­neraliza, în general, vin şi din rural şi din urban, vin chiar şi femei cu studii supe­rioare care nu au unde să se ducă. Au o stimă de sine scăzută, sentimente de vi­novăţie, erau izolate social, ţinute la do­miciliu, au tulburări psiho-somatice. Co­piii lor au o agresivitate nejustificată, sunt închişi­ în sine, dar, dacă au o relaţie bună cu mama, sunt recuperabili. La copii se văd foarte bine efectele şederii în centru, scapă de“ tensiunea care, la ei acasă, era lege. Femeile vin din familii cu o mentalitate greşită, obişnuite de la ma­mele lor să îndure bătaia şi să tacă. Orice femeie trebuie să aibă grijă chiar de la prima palmă primită, nu este normal să se întâmple aşa, trebuie să ceară ajutorul specialiştilor. Nu trebuie să se menţină în situaţia de abuz, nici ele, nici copiii. Tre­buie să considere consumul de alcool al soţului sau al concubinului ca pe un sem­nal de alarmă, la fel şi gelozia acestuia, care poate duce până la izolarea forţată a femeii la domiciliu, precum şi abuzul psi­hic, cu atât mai mult cel fizic”, a mai sus­ţinut unul dintre cei trei psihologi care lu­crează cu victimele violenţei domestice. Florentina CÎRNECI

Next