Flacăra Moinestiului, 1961 (Anul 8, nr. 471-548)
1961-04-01 / nr. 471
Cuvinte de laudă colectivului secției a 91-a Ga de obicei, acolo unde oamenii manifestă conștiinciozitate și dragoste față de sarcinile ce le revin, rezultatele sînt dintre cele mai bune. Puterea colectivului, omogenitatea lui este cheia principală a succeselor, este forța capabilă să învingă obstacolele întîmpinate în calea bunului mers al procesului de producție. Și la Schela Zemeș există asemenea oameni, există forțe capabile să învingă greutățile, să înlăture cauzele care duc la neîndeplinirea sarcinilor de plan. Un exemplu grăitor în această privință îl constituie colectivul secției a 1I-a extracție condus de maistrul Constantin Pușcalău, îndrumat și sprijinit în permanență de către organizația de bază al cărei secretar este brigadierul Ion Militaru. Pornind de la factori ca : disciplina și folosirea cu rezultate practice a procedeelor noi de lucru, conducerea secției și organizația de bază, cu sprijinul permanent al conducerii schelei, au reușit să trezească în rîndurile sondorilor din secție acea dragoste de muncă și de avutul obștesc specifică omului nou, constructor al societății socialiste. Încă de la intrarea în parcul principal al secției, 251, rămîi plăcut impresionat de ordinea care domnește aici. Toate legăturile separatoarelor cu conductele de țiței și ventilele sînt făcute printr-o bună etanșeitate, care nu permite risipa de țiței. La sondele din cadrul secției, ca urmare a controalelor dese din partea conducerii, ca urmare a aplicării cu strictețe a măsurilor tehnico-organizatorice luate în consfătuirile de producție precum și prin buna exploatare a unităților de pompaj, nu se înregistrează pierderi de țiței. Atunci cînd la sondă se efectuează lucrări de intervenție sondorii intervin cu promptitudine folosind diferite mijloace ca : habe și bataluri. Astfel, ei reușesc să înlăture orice risipă. Vizitînd sondele 253, 224, 614, 252, 226, 251, 221 și altele din cadrul secției a II-a a Schelei Zemeș îți dai foarte ușor seama că sondorii care le îngrijesc sînt oameni cu spirit de răspundere care pun toate forțele și capacitatea lor în slujba îndeplinirii sarcinilor de plan. Chemat la întrecere de către cei din secția I-a, colectivul secției a II-a a răspuns bucuros. Și, știind că cu cei din secția s-a nu-i lucru de glumă, a trecut neîntîrziat la aplicarea unor măsuri eficiente. Printre altele s-a introdus regimul de funcționare cu pauză la sondele nr. 221,220, 627, 622, 218, 629, s-a stabilit regimul optim al coloanelor la sondele nr. 636, 642, 635, 634, 236, 627, 630 și altele. Astăzi, colectivul secției a II-a se mîndrește că se află în fruntea întrecerii socialiste între secțiile schelei, prin faptul că a extras peste plan în perioada care s-a scurs de la începutul anului și pînă în prezent, zeci și chiar sute de tone de țiței. Graficul de producție afișat la sediul secției este urmărit și studiat zilnic de fiecare sondor sau parcagiu, iar atunci cînd săgeata încearcă să coboare, colectivul secției discută amănunțit cauzele, cere ajutorul conducerii schelei și apoi trece, fără întîrziere, la remedierea deficiențelor constatate. Asemenea cazuri au fost uneori, dar în fruntea colectivului secției se află comuniștii, care prin exemplul lor personal au atras în acțiunile urgente întreaga masă de salariați din secție. Dacă cerințele bunului mers al procesului de producție al secției au impus, ei au lucrat chiar și peste orele de program. Pe rapoartele de pontaj ale secției a II-a, spre deosebire de celelalte secții din cadrul Schelei Zemeș, nu s-au înregistrat în acest an absențe nemotivate de la program. Lucrările de intervenții la sonde, efectuate în special de către brigada condusă de comunistul Nicolae Dîrlău, au fost întotdeauna executate la timp, de bună calitate, fără risipă de țiței și nerepetate. De menționat este și faptul că la realizările frumoase obținute de către secția a II-a, în ceea ce privește îndeplinirea și depășirea planului de extracție, a contribuit și scurtarea timpului de execuție al lucrărilor de intervenții, lucru care a făcut posibilă intrarea sondelor în producție înainte de termenul fixat. Numele fruntașilor de la extracție și intervenții sînt bine cunoscute în secție. Printre ei se află sondorii șefi Nicolae Grigoraș și Mihăilă Niță, sondorii Nicolae Streză și Ion Rusu și firește, nelipsitul fruntaș , comunistul Nicolae Dîrlău, brigadier. Printre fruntașii în producție care veghează zi și noapte în parcuri sau la sonde se află brigadierul Ion Vilitaru, sondorii șefi Ion Lefter și Oancea Stoica, parcagiii Dumitru Ștefan, Sofica Vicol, Gheorghișor Barbu, sondorii Nicolae Crîncăială, Gheorghe Bortoș, Ion Dîrlău și mulți alții. In general pentru eforturile depuse în procesul de producție, pentru realizările obținute, merită cuvinte de laudă întreg colectivul secției a II-a în frunte cu maistrul Constantin Pușcalău care în cinstea glorioasei aniversări a 40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia s-a angajat să extragă sute de tone de țiței peste plan și totodată cu mijloacele existente în secție să realizeze însemnate economii la prețul de cost. C. SECAREANU Unii se străduiesc iar alții neglijează Față de Schelele Moinești și Modîrzău, Schela Zemeș merge ceva mai bine din punct de vedere al realizării planului de producție în mod constant. întreaga activitate economică este subordonată bunei organizări a locului de producție, urmărindu-se în mod continuu planul de măsuri tehnico-organizatorice și îndeplinirea obiectivelor stabilite. Ca răspuns la chemarea la întrecere socialistă lansată în întîmpinarea aniversării a 40 de ani de la înființarea gloriosului nostru partid, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul Schelei Zemeș, analizînd posibilitățile existente, s-a angajat cu însuflețire să dea produse tot mai multe, de calitate bună și la un preț de cost cît mai scăzut, întrecerea s-a anunțat pasionantă de la început și a cuprins mase tot mai largi de muncitori. Cu cît ne apropiem de marea sărbătoare a întregului nostru popor muncitor — 8 Mai — petroliștii de la Schela Zemeș depun eforturi și mai susținute pe frontul luptei pentru mai mult țiței. Intre brigăzile de extracție sau de secțiile schelei se intervenție, între desfășoară cu succes întrecerea socialistă. La Zemeș există multe brigăzi și chiar secții,unde activitatea de producție s-a îmbunătățit în ultimul timp. Aceasta, ca rezultat al măsurilor luate de conducerea administrativă cît și de organizațiile de partid care au mobilizat muncitorii în direcția realizării sarcinilor de plan. Efortul diferitelor brigăzi se axează pe o tot mai calificată organizare a muncii. In buna desfășurare a activității economice din cadrul secțiilor, un rol important revine brigăzilor de intervenție. In funcție de felul cum se fac lucrările de intervenții la sonde, poate să crească producția de țiței și să se reducă timpii neproductivi. " Brigada de intervenție" din cadrul secției I-a condusă de tov. Vasile Nițu este bine cunoscută de către toți muncitorii din schelă. Colectivul acestei brigăzi se străduiește să dea lucrări numai de calitate superioară și la un preț de cost scăzut. Datorită muncii care se desfășoară în această brigadă, periodic se reușește să se scurteze timpii de intervenție ai cîte 15—16 la sută și să se reducă la maximum timpul neproductiv. Așa, de exemplu, la intervenția de piston care s-a făcut la sonda 604, în lop de 11 ore cît era planificat s-au consumat numai 8 ore. Rezultate frumoase s-au obținut și la sondele 601, 605, LF, și altele. La aceasta o contribuție prețioasă au adus-o tov. Stelian Gruia, Traian Muscă, Irimia Zvîncă și alții. Cu realizări de seamă se prezintă și brigada de intervenții condusă de comunistul Nicolae Dîrlău din cadrul secției a II-a. Mai sînt colective de muncă care lucrează în cadrul Schelei Zemeș unde muncitorii se străduiesc cu multa conștiinciozitate pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Dar deși există largi posibilități pentru a se obține rezultate și mai bune în procesul de producție, Schela Zemeș nu-și îndeplinește totdeauna în mod ritmic planul de producție. Există secții productive în Schela Zemeș unde se lucrează cu pierderi de țiței. Printre aceste secții se găsește și secția a IlI-a condusă de ing. Felician Teleman, secția a IV-a condusă de tov. Ion Lăcătușu, secția a Vl-a condusă de ing. Gheorghe Călin și altele. In mare măsură aceste secții nu-și îndeplinesc sarcinile de producție și din cauza slabei organizări a procesului de producție. Proasta calitate a intervențiilor la sonde, indisciplina, lipsurile nemotivate de la serviciu, iată numai cîteva cauze care duc la obținerea unor rezultate slabe. Nu întîmplător secția a IV-a este ultima din Schela Zemeș.i Pînă acum, aici s-au înregistrat cele mai mari minusuri de țiței. Aici domină delăsarea, dezordinea, comoditatea unor brigadieri și slaba organizare a procesului de producție. Brigada de intervenții condusă de tov.. Nicolae Nistor, în lunile ianuarie și februarie, a repetat lucrările de intervenții la 8 sonde, iar brigada de intervenții condusă de tov. Nicolae Condrea la 6 sonde. Aceste lipsuri în loc să se remedieze, au continuat și în luna martie. Pînă la 23 martie s-au repetat lucrările de intervenții la încă 6 sonde pentru că ele au fost făcute fără simț de răspundere. Vinovat de această stare de lucruri se face mai întîi tov. Ion Lăcătușu, șeful secției, care nu a controlat cu simț de răspundere felul cum se desfășoară activitatea în fiecare brigadă cît și respectivii brigadieri Dumitru Hodină, Ion Ciocîrlan, Nicolae Nistor care s-au mulțumit cu lipsurile din activitatea lor și au trecut nepăsători pe lîngă ele. O altă lipsă care a concurat la nerealizarea planului de producție în mod ritmic de către toate secțiile o constituie și lipsurile nemotivate de la serviciu. In lunile ianuarie și februarie numai în secțiile productive au fost înregistrate 71 lipsuri nemotivate. Conducerile administrative ale secțiilor, organizațiile sindicale s-au mulțumit cu simple sancțiuni date în scris celor care au absentat, fără ca ei să fie puși în discuția întregului colectiv. Cele mai multe lipsuri au fost înregistrate tot de secția a IV-a, unde în cele două luni au lipsit nemotivat 26 muncitori. Faptul că nu s-au luat măsuri de lichidare a lipsurilor, ele în luna martie au crescut: Natalia Mogoreanu, Gh. Așchiopoaiei, D. Săndulache, Ion Filip, Nicolae Șova, Ion Handoca, Ion Văduva sînt numai cîțiva care au absentat nemotivat. Oare secția a IV-a și celelalte secții din cadrul Schelei Zemeș care mai lucrează încă cu pierderi de țiței nu doresc să se afle printre secțiile fruntașe ? Acest răspuns trebuie dat în cel mai scurt timp, cînd lipsurile semnalate pînă acum vor fi stîrpite și cînd planul de producție va fi realizat lună de lună. Nu este permis ca în timp ce unii se străduiesc ca prin munca lor să realizeze tot mai multe produse, alții să neglijeze atribuțiile de serviciu și să dea dovadă de insuficientă preocupare în îndeplinirea sarcinilor de producție. Titlul de secție codașă trebuie părăsit și fiecare secție din cadrul Schelei Zemeș trebuie să fie la înălțimea titlului de fruntaș. M. CONSTANTIN FLACARA MOINEȘTIULUI Pagina 2-a Nr. 471 (672) —O— Un izbutit program artistic Duminică 26 martie a. c. la Solonț a fost organizată de către comitetul comunal al femeilor, prezentarea unui bogat program artistic format din coruri, recitări, interpretări ale soliștilor vocali din localitate, dansuri și piesa de teatru „Logodnă furtunoasă“. Interpreții au fost răsplătiți în repetate rînduri cu aplauze de către numerosul public prezent la spectacol. Fiecare punct din program a vădit în mare măsură eforturile depuse de interpreți pentru a se prezenta la un nivel artistic cît mai apropiat de cel al exigențelor crescînde ale publicului solonțean. DIN FRUMUSEȚILE PATRIEI Fruntași în colectarea fierului vechi Sub lozinca „Mai mult fier vechi oțelăriilor — mai mult oțel patriei“, colectivul depozitului I. C. M. Valea Uzului duce o largă activitate de colectare a metalelor vechi. In anul acesta siderurgiștii și-au luat angajamentul de a da patriei mii de tone de oțel peste plan. Șeful de brigadă Ion Abucuroaie, împreună cu brigada pe care o conduce, și-au luat angajamente pe care le îndeplinesc cu succes. Numai în lunile ianuarie și februarie ac, aici s-au colectat și trimis oțelăriilor 28.000 kg fier vechi. In cinstea aniversării a 40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia ei și-au mărit angajamentul. C. SUMAN lăcătuș, Atelierul C.F.F. Agăș într-un sector îndepărtat Nu de mult, biroul organizației de bază a secției transporturi din cadrul întreprinderii de transporturi, ateliere și baze tubulare Moinești a luat inițiativa de a analiza felul cum s-au îndeplinit sarcinile de plan în sectoarele îndepărtate pe perioada care s-a scurs de la începutul anului și pînă în prezent. Astfel, în fața adunării generale a fost prezentat raportul de activitate al sectorului condus de comunistul Gheorghe Secăreanu, sector care deservește întreprinderea nr. 3 foraj. Din referatul prezentat și din discuțiile purtate în adunare a reieșit că acest sector în perioada amintită s-a achitat cu cinste de sarcinile care i-au stat în față printr-o judicioasă utilizare a mijloacelor de transport și prin buna întreținere și exploatare a mașinilor. Numai în primele două luni ale acestui an colectivul acestui sector a transportat peste 344.250 de tone kilometrice față de 280.000 planificate iar coeficientul de utilizare a parcului auto s-a ridicat la peste 80 la sută față de 70 cît prevedea sarcina de plan. Pentru rezultatele obținute merită a fi evidențiat întreg colectivul acestui sector. llllllllllllllIJillllllllllllllllllllllllllflllllllliBllllllllBUlillllBIIIliaUBilBilllllllllllillillllllllllBIIIIIIIIlllllllMBIIBIIIIiaillliaillll g ÍI EFICACITATEA GRAFICULUI I DE REVIZIE AL SECȚIEI In primul trimestru al acestui an în sistemul energetic al Termocentralei Comănești nu s-au produs nici un fel de deranjamente și avarii care să se soldeze cu întreruperi din cauza unor neajunsuri interne. Este un merit al colectivelor de muncitori, maiștri, ingineri și tehnicieni că prin măsurile aplicate și grija cu care muncesc au reușit să asigure o funcționare bună a agregatelor și instalațiilor din centrală și a stațiilor exterioare. PREOCUPĂRILE ATELIERULUI DE ÎNTREȚINERE... Echipa de electricieni din cadrul atelierului de întreținere al secției electrice este unul dintre colectivele de bază care are întotdeauna în centrul preocupărilor asigurarea funcționării neîntrerupte a termocentralei. Luna martie a constituit o perioadă de vîrf pentru electricienii de la întreținere, considerată luna pregătirilor de primăvară pentru trecerea agregatelor și instalațiilor la exploatarea de vară. Printre lucrările de revizie mai importante s-au aflat: verificarea și punerea la punct a aparatelor de măsură și control de la tablourile din camera de comandă \ întreținerea contactelor de la întrerupătorii liniilor de înaltă tensiune care pornesc din stația exterioară de 35 kV., buna funcționare a dispozitivelor de acționare de la distanță etc. însemnătatea efectuării acestor lucrări de revizie constă în prevenirii eventualelor deranjamente ori avarii în sistem, care ar produce întreruperi în perioada de vară. Lucrările au fost executate pe baza graficului de revizie al secției în timpul calendaristic planificat, prin grija electricianului principal Nicolae Popiuc și a lui Costică Stan, membru în biroul organizației de partid care au organizat în mod judicios munca. Calitatea ireproșabilă a lucrărilor este însă rezultatul priceperii cu care au muncit toți membrii echipei din cadrul atelierului de întreținere. Preocupările actuale ale electricienilor de la întreținere au drept scop verificarea și punerea la punct a instalațiilor electrice de iluminat din clădirile complexului de prafcărbune al termocentralei în vederea trecerii pe cărbune în a doua jumătate a acestui an, începînd chiar din ultima săptămînă a lunii martie a.c. electricienii verifică și repară tablourile de iluminat, circuitele și lămpile electrice pe baza unui grafic întocmit de către conducerea secției. ȘI A LABORATORULUI P.R.A.M. Sistemul energetic al termocentralei se întinde ca o țesătură uriașă pe cuprinsul raionului noi iiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiliiiiiiiiiiiii tru și mai departe în întreaga țară prin liniile de înaltă tensiune ale sistemului național. O contribuție importantă la buna funcționare a agregatelor și instalațiilor din centrală și din stațiile exterioare ale sistemului energetic o aduce și colectivul de muncitori și maiștri din cadrul laboratorului P.R.A.M. Muncind pe baza graficului de revizii elaborat de către conducerea secției electrice, colectivul laboratorului a efectuat o serie de măsurători la utilajele de bază (transformatori) și a făcut verificări de protecție la liniile de înaltă tensiune. Prin aceasta agregatele și instalațiile din centrală și stațiile de transformatori sînt pregătite pentru a trece la exploatarea de vară. Măsurătorile și verificările s-au desfășurat sub supravegherea și cu ajutorul calificat al tovarășilor Ion Gionga, electrician principal și Ion Dumitru, maistrul secției electrice. Datorită priceperii cu care ei și muncitorii din cadrul laboratorului au muncit, lucrările planificate în graficul de revizie au fost executate la timp, iar calitatea lor este întrutotul corespunzătoare. STARTON -iiiiiiiiiiiiiiibiiiiibiiiiibiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiibiiiiiiiibiiiu' illinium iliiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiüiiJ^" IIIIIIIIBillllíilSIII'.linilllllilllllIliaMSIillíaiiaiilillllIlllllllllüíninSÜSIIIIIIIIIilllllllllieillüailSlilliSIÍSi'E țlll!IIHBIIIi!SIIIIIIillllSIiaililtllllil«!illllliIIIIIIIilIlillll!lli!E!ll!lll!l!'i!!l!lll!II!l Interpret de muzică populară Printre interpreții de muzică populară care au evoluat în numeroase ringuri în fața spectatorilor clubului „1 Mai“ se numără și electricianul Mihai Comănoiu de la sectorul mixt energetic Comănești. In fotografie , electricianul Mihai Comănoiu în timpul unui spectacol interpretînd unul din cîntecele din repertoriu. Activitate multilaterală la căminul cultural Căminele culturale din cuprinsul patriei noastre poartă binemeritatul rol de a răspîndi cultura și educația nouă, socialistă în rîndul oamenilor muncii. Ele trebuie să desfășoare o largă și multilaterală muncă politică, educativă, legată strîns de sarcinile practice ale construcției socialiste, contribuind prin activitatea lor la însușirea politicii partidului nostru de către masele largi de oameni ai muncii, însuflețindu-le și mobilizîndu-le în lupta pentru înfăptuirea ei. Călăuzindu-se după hotărîrile Congresului al IlI-lea al partidului nostru, cadrele noastre din învățămînt și cultură trebuie să-și dea contribuția tot mai mare la tratarea problemelor construcției socialismului în etapa actuală. Ca urmare a transformărilor social-economice care au avut loc în țara noastră au luat naștere și se dezvoltă tot mai mult o morală nouă, socialistă, o nouă atitudine față de muncă, față de bunurile obștești și îndatoririle sociale noi, relații de întrajutorare între cei ce muncesc. Partidul și statul nostru desfășoară o muncă vastă pentru a transforma cultura într-un bun al tuturor, alocînd mari fonduri pentru dezvoltarea bazei materiale a activității culturale în R.P.R. Aceste sarcini, în comuna Palanca, au început să prindă viață. Căminele culturale s-au transformat în ateliere de lucru ale artiștilor amatori, ale cititorilor, ale tineretului. Aici se găsesc momente recreative prin audiții la radio, printr-un joc de șah sau cititul unei cărți. Tot aici ei cîntă viața nouă a satului, îndrăgind tot mai mult echipele artistice ce aduc pe scene folclorul romînesc îndrăgit și cîntat de generații întregi, cîntîndu-i astăzi —u •"•■sta dragoste ca oricînd simțindu-se liberi și fericiți. Pentru acest motiv comitetul de partid a analizat activitatea culturală din comună, indicînd cele mai bune și recomandate metode pentru a mobiliza și antrena în activitatea culturală majoritatea tineretului din comuna Palanca. Ca urmare, am reușit ca, pe lîngă echipa artistică de tineret a căminului cultural centru, să mai înființăm o echipă artistică a organizației de femei care a înțeles chemarea noastră în această activitate. Gospodinelor comunei noastre, soții de muncitori, cuprinse între vîrsta de 30—40 de ani, le-a fost greu pentru prima dată să danseze, să joace teatru, să apară pe scenă. Totuși s-au acomodat repede dînd în lunile februarie—martie cinci spectacole artistice pline de succes în localitate și în deplasare. Toate sînt artiste amatoare, toate se evidențiază, dar printre ele îmi amintesc de tov. Maria Maxim, Lucia Balcanu, Geta Trifănucă, Elena Vențel, Maria Moraru, Elena Covaci care sînt sufletul echipei artistice. Pentru aceste merite ele au fost stimulate cu ocazia zilei de 8 Martie de către căminul cultural și organizația de femei, în cadrul comunei Palanca există în momentul de față patru echipe artistice printre care putem evidenția echipa artistică a căminului cultural Popoi care, sub conducerea directoarei de cămin, tov. Ilinca Corban, în aceeași perioadă a prezentat 9 spectacole în comună cu repertorii care oglindesc viața nouă a satelor în transformarea lor pe drumul arătat de partid. Aceleași cuvinte se pot spune și despre căminul cultural Ciugheș care, deși a reușit să-și formeze o echipă permanentă mai tîrziu ca celelalte cămine, în momentul de față dispune de o echipă puternică și talentată. Membrii echipei artistice, cum sînt Vasile Filip, Constantin Naghi, Paulina Gabor, Constanța Albert și alții, au depus toate forțele pentru a da o înaltă calitate artistică echipei lor. Ei au dus de asemenea ștafeta culturală în comuna Coșnea, în condiții de transport grele și pe vreme nefavorabilă. Aceste acțiuni se datoresc și unor cadre didactice care au muncit conștiincios pentru a aduce pe scenele căminelor culturale inimoasele programe artistice care în primele luni ale anului 1961 au fost vizionate de 4.23S spectatori. Printre acestea putem evidenția .pe tov. Teodora Mihai, Dumitrița Cojocaru, Ilinca Corban și Iulia Zaharia. Printre celelalte activități pe care le-au întreprins căminele culturale din comuna Palanca cum ar fi : audiții la radio, recenzii de cărți, seri cultural-artistice etc., o frumoasă activitate se duce și în răspîndirea cărții la sate, care a fost un principal mijloc de popularizare a politicii partidului nostru, a hotărîrilor luate de guvernul R.P.R. și în același timp ele au purtat principalul rol de culturalizare și educare a maselor de oameni ai muncii împînziți pînă la hotarele comunei. La chemarea căminului cultural ca în fiecare casă să existe cîte o carte, cadrele didactice au răspuns cu conștiinciozitate. De la formarea caselor de citit și pînă în momentul de față am putut să ne dăm seama că ele aduc roactiz după felul cum sînt organizate. Case de citit fruntașe putem cita pe cele de la loan Papanicu, Elena Paliștan, Gheorghe Dediu și altele. IOAN IFTODI directorul căminului cultural Palanca