Flacăra Moinestiului, 1963 (Anul 10, nr. 653-755)
1963-01-05 / nr. 653
NU NUMAI MASURI BUNE, CI ȘI CONTROL EXIGENT S-a împlinit un an de la înființarea gospodăriei agricole colective Victoria“ din comuna Solonț. Aceasta prilejuiește un bun mijloc de analiză a muncii desfășurate și a rezultatelor obținute. Crearea gospodăriei colective a adus ceva nou in viața satelor din Solonț. Încă din primăvara anului trecut au fost luate măsuri privind organizarea muncii colectiviștilor pe brigăzi și echipe, repartizarea judicioasă a suprafețelor de teren pe brigăzi etc. Ținînd seamă de condițiile existente in comuna Solonț și de experiența altor gospodării colective fruntașe, o atenție mare s-a dat dezvoltării sectoarelor de producție care asigură venituri sporite colectiviștilor. La Solonț condițiile de creștere și dezvoltare a efectivelor de animale sunt deosebit de favorabile, De aceea și consiliul de conducere al G.A.C. s-a orientat spre acest sector. Cu sprijinul dat de stat, prin acordarea de credite pe termen lung și fără dobindă, colectiviștii din Solonț și-au procurat un număr însemnat de animale. In prezent ei posedă 663 oi și 205 bovine din care 35 vaci cu lapte și 39 gestante. Pentru a se asigura condiții bune de dezvoltare a sectorului zootehnic s-au luat măsuri de asigurare a bazei furajere necesare hrănirii animalelor pe tot timpul iernii, construirii de adăposturi etc. Astfel, au fost depozitate însemnate cantități de finuri naturale, paie de grân și ovăz, vrejuri de mazăre și fasole, coceni. ■în ce privește asigurarea de adăposturi pentru animale, anul trecut s-au construit două grajduri a cete 100 capete fiecare, un saivan pentru 1.000 de oi, un pătul pentru porumb etc. La construcția acestor obiective s-au folosit și materiale din resurse locale, lucru care a făcut ca prețul de cost să fie mic. Printr-o mai bună organizare a muncii colectiviștilor constructori, s-a reușit să se economisească cca. 600 zile-muncă. De apreciat este faptul ca o serie de colectiviști, care lucrează in sectorul zootehnic, au fost permanentizați. Bunăoară, colectivistele Domnica și Maria Zugrăvel lucrează in sectorul zootehnic de la înființarea G.A.C. Rezultate bune au obținut colectiviștii din Solonț in primul an de activitate și in sectorul vegetal Producția de porumb a fost anul trecut,cu mult superioară cifrelor planificate, iar colectiviștii au primit pentru muncă lor produse îndestulătoare. Bilanțul realizărilor după un an de activitate confirmă hărnicia colectiviștilor, îndrumarea perseverentă a întregii activități de către organizația de partid. In fruntea muncii desfășurate se situează brigăzile conduse de colectiviștii Gh. Dascălu, Ion Neaga și altele, iar din cadrul acestora și a altor brigăzi colectiviști ca : Ion Silișteanu, Ch. Brașoveanu, Elena Blană, Aurica Matei, Ion Mareș și alții, care, nu numai că au cele mai multe zile-muncă in gospodărie, pun mult suflet in tot ceea ce fac, antrenează și pe ceilalți colectiviști la muncă. Văând in primăvară că participarea colectiviștilor la executarea diverselor lucrări agricole era slabă, organizația de partid a analizat această problemă și a luat măsuri concrete. Membrii de partid au fost repartizați să răspundă de mobilizarea colectiviștilor la muncă, de buna organizare a activității în brigăzi și echipe. Ca urmare, activitatea s-a îmbunătățit, participarea colectiviștilor a fost mai mare. Măsuri bune a luat organizația de partid și atunci când a analizat munca din campania de întreținere a culturilor, stringerea furajelor, aprovizionarea cu materiale și intensificarea lucrărilor de construcții etc. Cu toate că organizația de partid a luat cu diferite prilejuri măsuri bune privind îndrumarea activității colectiviștilor,, întărirea și dezvoltarea G.A.C. și se poate spune că , a existat preocupare in această direcție, nu întotdeauna măsurile luate au fost urmate de un control practic și nu s-a urmărit felul cum se îndeplinesc. Această deficiență in munca politică a dus acolo nicit colectiviștii din Solonț nu au obținut rezultate pe măsura posibilităților. Slaba organizare a muncii într-o serie de sectoare și în special în sectorul zootehnic, pleacă chiar de la consiliul de conducere al G.A.C. Membrii consiliului, in frunte cu președintele Loader Zagrervel, prea puțin se ocupă de îndrumarea și controlul brigăzilor de care răspund. Ce-i drept, organizația de partid a analizat această problema intr-o adunare generala și a repartizat membrii biroului pe brigăzi, dar această sarcină a rămas numai pe chimic, pentru că nimeni nu a mai controlat felul dan se îndeplinește. De asemenea, lipsuri se mai manifestă și in ce privește educarea colectiviștilor, creșterea simțului lor de răspundere pentru întărirea și dezvoltarea ■ G.A.C., păstrarea avutului obștesc. Despre s-a vorbit mult la această problemă Solonț și s-au luat și o serie de măsuri. Dar pentru că a lipsit controlul din partea organizației de partid, măsurile luate nu au fost îndeplinite. Organizația de partid de la G.A.C. „Victoria“ din Solonț este puternică, capabilă să asigure o îndrumare concretă a activității colectiviștilor. De altfel, acest lucru s-a dovedit cu prilejul mai multor analize care au fost făcute și a măsurilor care au fost luate. Aceasta însă nu este suficient. Există posibilități ca la G.A.C. din Solonț activitatea de viitor să fie mult îmbunătățită. Pentru aceasta va trebui ca organizația de partid să-și îmbunătățească metodele de muncă și să exercite un control mai exigent asupra îndeplinirii sarcinilor de partid. C. MARIAN W WWV/WW-. Excursie a elevilor moineșteni S-a sfîrșit trimestrul 1 al anului școlar 1962-1963. A început vacanța. Cu acest prilej în numeroase unități de învățămînt din raionul nostru au avut loc programe artistice și carnavaluri pionierești. Colectivele cadrelor didactice de la diferite unități de învățămînt din raion au manifestat preocupare pentru organizarea în mod cît mai plăcut a vacanței elevilor. De asemenea, secția de învățămînt a sfatului popular raional a avut preocupări în acest sens. în cadrul zilelor de vacanța, a avut loc o frumoasă excursie, organizată de către secția de învățămînt a statului popular raional, pentru un însemnat număr de elevi. Excursia, cu un caracter deosebit de instructiv-educativ, a avut ca obiectiv vizitarea închisoriimuzeui, Doftana, în celulele căreia, în anii ternarei burghezo-moșierești, au fost aruncați cei mai credincioși fii ai clasei muncitoare din patria noastră, pentru că luptau pentru zilele luminoase pe care le trăim. La această excursie au participat sute de elevi de la diferite unități de învățămînt din raionul nostru. De la sărbătorirea pomului de iarnă a devenit o tradiție ca în fiecare an, în cadrul întreprinderilor, cluburilor și caselor de cultură să fie organizată sărbătorirea pomului de iarnă. In acest an, Consiliul local al sindicatelor Moinești a repartizat sume importante de bani comitetelor sindicatelor din întreprinderile raionului, sume necesare organizării pomului de iarnă, în cele mai bune condițiuni. Astfel, copiii minerilor, petroliștilor, forestierilor, cooperatorilor și ai celorlalți oameni ai muncii au primit frumoase daruri din partea lui „Moș Gerilă“, care și în acest an a fost plin de dărnicie. AM CRESCUT ÎN ANII REPUBLICII M-am născut pe meleagurile Moineștiului, la Scorțeni. Cind eram mic am cunoscut viața grea și plină de lipsuri în care se zbăteau oamenii muncii în regiaiul burghezo-moșieresc. Muncind din greu la tăiatul lemnelor sau la extragerea țițeiului din sondele primitive de la Tescani, tata abia reușea să ne hrănească. Cît despre învățătură am urmat doar 4 clase, pentru că taxele școlare erau mult peste puterile părinților mei. Eliberarea patriei de sub jugul fascist în 1944 și instaurarea regimului de dictatură a proletariatului au constituit pentru mine ca și pentru toți oamenii muncii din patria noastră calea spre o nouă viață, în care oamenii muncii trăiesc liberi și fericiți. In anul 1949 am început să lucrez ca petrolist. De la început, tainele acestei meserii mi se păreau greu de pătruns. Dar, nimic nu poate fi greu al unei cind ești ajutat și, mai ales, cind ți se creează condiții optime de învățătură. Am parcurs același drum cu dezvoltarea tehnicii în expploatarea petrolului din țara noastră. Condițiile de muncă din ce în ce mai bune care ni s-au creat în acest timp mi-au permis să învăț și să-mi ridic necontenit nivelul profesional. Datorită acestui fapt în anul 1953 am fost promovat maistru de intervenție. De atunci nu m-am mai despărțit de troliu. Dar, tehnica nouă impune în mod permanent o pregătire superioară. Pentru aceasta eu am fost nevoit să învăț. Anul trecut am terminat cursurile fără frecvență ale Școlii de maiștri de la Cîmpina, înaripat de învățătura partidului am căutat să depun tot mai mult interes pentru ridicarea nivelului tehnic al operațiilor de intervenție pe care le-am executat împreună cu brigada. Cei 8 muncitori, care formează brigada pe care o conduc, sînt în permanență antrenați să execute lucrări de cea mai bună calitate, să scurteze timpul de intervenție, pentru continua reducere a pierderilor de țiței. In brigada mea toți muncitorii sînt calificați. Acest lucru a făcut ca în cursul anului 1962 ei să execute numai lucrări de bună calitate. De asemenea, datorită atenției cu care s-a executat programul primit, muncitorii din brigada pe care o conduc au reușit să scurteze timpul de intervenție în anul 1962 cu 16 la sută. La indicația organizației de partid și cu sprijinul comitetului de secție al sindicatului, muncitorii brigăzii de intervenție pe care o conduc au aplicat în permanență și cu succes o serie de metode și inițiative de înaltă productivitate a muncii. Aplicarea în mod permanent a inițiativelor pornite din partea colectivelor sondelor 1109 și 1197 ne-a permis să ridicăm productivitatea muncii în schimbul de noapte la nivelul celei realizată în schimbul de zi. Sunt mulțumit de ajutorul pe care mi-l dau membrii brigăzii în realizarea sarcinilor de producție. Cel mai mare aport la obținerea frumoaselor rezultate de pînă acum l-au adus comuniștii Gheorghe Ciobanu, — sondori șefi, Gheorghe Moraru Lazar Țimiraș, Vasile Ailincăi, Gheorghe Anghelache — sondori și alții, care s-au străduit în permanență să execute lucrări de bună calitate, fiind în același timp buni gospodari în procesul de producție. Cu ocazia discutării cifrelor de plan pe anul 1963, împreună cu brigada, m-am angajat să realizez și să depășesc normele de intervenție în așa fel încît să realizez o scurtare a timpilor de intervenție cu 15 la sută și să execut numai lucrări de bună calitate. Pentru mine anul 1963 va fi un an bogat în realizări. Mi-am propus ca în acest an să-mi continui perfecționarea cunoștințelor profesionale prntr-un studiu temeinic. Voi acorda mai multă atenție studierii metodelor noi care se aplică în exploatarea sondelor. Intrînd în anul 1963, sînt hotărît să muncesc cu mai multă ardoare în procesul de producție pentru a traduce în viață toate sarcinile trasate de partid. DUMITRU SI Cili ‘ maistru de intervenție, Schela Moinești Grădinițele au un deosebit rol instructiv-educativ. Aceste unități preșcolare au menirea de a-i învăța pe viitorii elevi să fie punctuali și în același timp să-i pregătească pentru etapa următoare a vieții lor — anii de studii. Unde se grăbește tînăra locuitoare a Moineștiului ? (Foto 1). Bineînțeles, la grădiniță. Trebuie să ajungă punctualitatea la timp așa cum le-a spus educatoarea — joacă un mare rol atît la locurile de muncă cît și în viață. Un elxemplu în acest sens constituie pentru copii și exemplul părinților — făuritorii bunurilor materiale necesare existenței. Odată ajunsă la grădiniță, micuța cetățeană a orașului Moinești, alături de „colegii“ ei, va participa la programul de activitate al grădiniței , va asculta basme și povestiri (foto 2), va învăța să construiască orașe și palate din cartonașe și cuburi, sau va lua un mic dejun (foto 3). •Colegii, după cum reiese și din clișee, privesc cu mare seriozitate răspunderea lor de... frecventatori ai grădiniței. Că uneori sînt cam neastîmpărați, nici mult și mai fac cine știe ce năzbîtii, deși nu-i specificat în program, asta-i cu totul altceva. Toate aceste aspecte fac parte din copilăria lor fericită, plină de bucurii și încredere în viitorul luminos care îi așteaptă. Foto : EL. PRISECARU Text: I. TUDOR o surpriză plăcută încă din ultima lună a anului 1962, cititorii care au frecventat biblioteca raională au rămas plăcut impresionați de noul aspect pe care l-a îmbrăcat. Te întîmpină curățenia și, ceea ce e mai important, rafturile cu cărți îmbietoare, dispuse în mod corespunzător, chiar în prima încăpere unde se eliberează, consemnîndu-se în fișe, cărțile. Relingă rafturile cu cărți, pe mese, „completate la zi“, sînt colecțiile de ziare. După cum se știe, pînă acum, cititorii care veneau să împrumute cărți trebuiau să aștepte ca bibliotecarele să vină de mai multe ori cu teancuri de cărți din care să-și aleagă pe cele preferate, în cazul că cele solicitate erau deja împrumutate sau lipseau din fondul bibliotecii. Aceasta din cauza unui argument justificat de altfel: cititorii nu puteau fi lăsați în depozitele de cărți căci aceasta ar fi dăunat în primul rînd bunei întrețineri a tipărituilor și cărților existente aici. Acum această situație nefirească va fi înlăturată pe de o parte prin dispunerea unor rafturi cu cele mai căutate și mai noi tipărituri și cărți, chiar în sala în care au acces cititorii și unde de altfel sînt expuse și colecțiile de ziare, iar pe de altă parte prin crearea mult așteptatelor fișiere, la care se lucrează intens în prezent. Prin simpla consultare a fișierelor cititorii vor putea să-și dea seama dacă cartea preferata, în ediția în care o dorește, există sau nu în bibliotecă, o poate sau nu solicita. O asemenea surpriză nu poate decit să bucure pe cititorii acestei biblioteci. Fișe de cititori Numărul cititorilor: 1.702 — numărul cărților citite în anul trecut peste 21.000. Cifrele acestea spun multe in legătură cu noul aspect al muncii cu cartea sa clubul „1 Mai“ Comănești. Pentru a se ajunge la astfel de cifre, la biblioteca acestui club s-a dus o muncă permanentă pentru popularizarea în modul cititorilor a cărților. In urma recenziilor, medalioanelor, simpozioanelor, conferințelor politice sau tehnice prezentate, tot mai mulți oameni ai muncii au venit să-și facă fișa individuală, să împrumute cărți de la bibliotecă. Nu e lipsit de importanță să arătăm că, din numărul total al cititorilor, 1.186 sînt muncitori în majoritatea lor mineri, forestieri și lucrători de la C.I.L. Comănești. Trebuie arătat faptul că cele mai multe fișe sunt dublate, titlurile cărților sînt numeroase, cei mai mulți cititori își adaugă cărțile citite amil acesta la cele ale anilor trecuți. Iată citeva exemple din acestea care sînt la biblioteca clubului „ Mai“ Comănești: muncitorul zidar, harnic in producție, harnic in parcurgerea volumelor, Gheorghe Patrulea, de cind i s-a făcut fișă la bibliotecă, a citit cel mai mare număr de cărți. Cind scriem aceste cuvinte privirea sa poate e aplecată asupra altor cărți adăugate la cete existente, înregistrate , sau elevul Șuiic Gheorghe care a citit 116 cărți, Lucia Coman 326 de cărți, electricianul Ștefan Condrea 111 cărți și numărul lor ar putea fi continuat. Fișele de cititori, cărțile numeroase înscrise in cuprinsul lor atestă încă o dată că la biblioteca „ Mai" Comănești munca cu cartea in anul 1962 a fost ridicată pe noi trepte, la înălțimea sarcinilor actuale, avind clare perspective ca în anul acesta să ia o amploare și mai mare. Asigurarea alimentării cu apă pe timp de iarnă Experiența de pînă acum a dovedit că unele incendii izbucnite pe timp de iarnă pot lua proporții dacă nu se asigură o alimentare normală cu apă. Iarna, căile de acces spre sursele de apă fiind înzăpezite devin impracticabile, indicatoarele acestor căi fiind dispuse necorespunzător din cauza zăpezii devin greu de descoperit, gurile de apă din incinta întreprinderii sau cele de pe rețeaua de alimentare a localității se acoperă de zăpadă , înghețarea surselor de apă naturale și chiar a celor artificiale împiedică legarea la sursă a mijloacelor cu care se intervine. Toate acestea pot fi însă înlăturate dacă, bineînțeles, se iau din timp măsurile cele mai nimerite. Problema alimentării cu apă se pune mai mult în mediul rural, unde predomină sursele naturale de apă (nuri, lacuri) și unde datorită așezării lor geografice (în văi sau cîmpii), căile de acces spre aceste surse sînt expuse mai ușor înzăpezirilor. De aceea, pentru a se asigura alimentarea cu apă în caz de incendiu pe timp de iarnă, este necesar ca sfaturile populare comunale, împreună cu șefii formațiilor voluntare P.C.I. și conducătorii principalelor obiective din localitate, pe baza unui studiu amănunțit a situației de fapt, să ia toate măsurile necesare privind amenajarea surselor de apă și a căilor de acces. Pentru aceasta se recomandă : căile de acces să fie accesibile mașinilor de luptă împotriva incendiilor și dispuse la cel puțin 5 metri față de malul apei, dat fiind că sub greutatea utilajelor contra incendiului malul se poate surpa. Dacă totuși, nu exista posibilități de a se amplasa astfel căile de acces se vor putea utiliza și cele apropiate de mal cu condiția însă ca malul respectiv să fie consolidat cu bîrne de lemn atunci cînd terenul prezintă o bază slabă. De asemenea, se vor lua măsuri pentru a împiedica înzăpezirea căilor de acces fie prin protejarea lor cu ajutorul parazăpezilor, fie prin mobilizarea cetățenilor la acțiunea de deszăpezire. Pe traseul care duce spre sursele de apă, se vor fixa, de preferință pe stîlpi, indicatoare vizibile care să permită observarea lor cu ușurință. Pe timp de iarnă sursele naturale de apă, în afară de amenajările care se fac de obicei, cum sînt zăgazurile, rampele de alimentare etc. mai necesită și unele amenajări speciale. Astfel, știind că înghețarea apei împiedică o bună alimentare, se va proceda la amenajarea unor copci. Pentru aceasta se va lăsa ca la suprafața apei să se formeze un strat de gheață de 5-6 cm apoi în locul stabilit pentru alimentare se va sparge aceasta și se va introduce un butoi care va avea numai capacul superior. După ce butoiul a fost prins de gheață, se pune apoi deasupra lui un strat de rumeguș, bălegar, frunziș și zăpadă, și se va marca locul cu un semn distinctiv pentru a putea fi găsit cu ușurință. In caz de nevoie se procedează la înlăturarea stratului protector contra înghețului, se sparge fundul butoiului și se introduce sorbul. Rezervele de apă pot fi create atunci cînd sursele de apă naturale sînt inexistente sau insuficiente, prin construirea de puțuri, bazine sau rezervoare. Una din măsurile luate împotriva înghețării apei și care s-a dovedit a fi eficace este și aceea a introducerii în diferite vase în care se păstrează rezerva de apă (butoaie, căzi etc.) a unei cantități de sare, în localitățile unde alimentarea cu apă pentru incendiu se face prin rețele de apă sub presiune, trebuie luate măsuri pentru protejarea împotriva înghețului a locului de captare a apei în rețea, a pompelor și castelelor de apă, a conductelor, a gurilor de apă pentru incendiu etc. In obiectivele economice sarcina asigurării apei necesare stingerii incendiilor pe timp de iarnă revine conducătorilor obiectivelor respective și comisiilor tehnice P.C.I. Acestea vor stabili ca și în localități măsurile ce trebuie luate pentru a se asigura o normală alimentare cu apă în caz de incendiu și care se referă la protejarea împotriva înghețului a gurilor de apă exterioare sau a celor situate în încăperi neîncălzite sau încălzite parțial, a bazinelor, castelelor de apă etc. In cadrul raionului Moinești problema asigurării alimentării cu apă in caz de incendiu pe timp de iarnă a stat în centrul preocupării organelor locale ale administrației de stat, a conducătorilor de obiective, comisiilor tehnice și șefilor de formații. La fabrica de cherestea Agăș, de exemplu, conform planului de măsuri al comisiei tehnice P.C.I. întocmit pentru perioada toamnă-iarnă, s-a procurat și introdus sare în rezervoarele și butoaiele cu apă care sînt amplasate în locuri neîncălzite pe timpul iernii, s-au izolat împotriva înghețului (prin înfășurare cu vată) conductele de apă neîngropate. Asemenea măsuri eficace pentru asigurarea alimentării cu apă în caz de incendiu pe timp de iarnă au fost luate și în comunele Brusturoasa, Agăș, Palanca și altele precum și în unele obiective economice ca : Termocentrala Comănești, C.I.L. Comănești, Competrol Moinești etc. Mai sînt însă localități cum ar fi, de exemplu, comunele Strugari, Dărmănești, Asău, Solonț, Scorțeni și obiective ca fabrica de cherestea Comănești, Schela Moinești și altele în care problema asigurării alimentării cu apă în caz de incendiu pe timp de iarnă nu a constituit încă o preocupare pentru comitetele executive ale sfaturilor populare și conducătorii de obiective. Trebuie știut că problema asigurării apei necesare pentru stingerea incendiilor pe timp de iarnă este greu de rezolvat dacă nu se iau măsuri din timp împotriva înghețării surselor de apă, conductelor, instalațiilor etc. precum și împotriva înzăpezirii căilor de acces. A nu lua măsuri pentru rezolvarea acestor sarcini înseamnă a îngreuna în caz de nevoie acțiunea de stingere a incendiilor. De aceea, acolo unde nu s-au luat încă măsuri privind alimentarea cu apă în caz de incendiu pe timp de iarnă, în mod continuu și în cantități suficiente, trebuie luate de îndată cele mai necesare măsuri. GHEORGHE STANCIU din inspecția P.C.I. Moinești