Flacăra Moinestiului, 1963 (Anul 10, nr. 653-755)

1963-01-05 / nr. 653

NU NUMAI MASURI BUNE, CI ȘI CONTROL EXIGENT S-a împlinit un an de la înființarea gospodăriei agricole colective Vic­toria“ din comuna Solonț. Aceasta prilejuiește un bun mijloc de analiză a muncii desfășurate și a rezultate­lor obținute. Crearea gospodăriei co­lective a adus ceva nou in viața sa­telor din Solonț. Încă din primăvara anului trecut au fost luate măsuri privind organ­i­zarea muncii colectiviștilor pe brigăzi și echipe, repartizarea judicioasă a suprafețelor de teren pe brigăzi etc. Ținînd­­ seamă de condițiile existen­te in comuna Solonț și de experien­ța altor gospodării colective frunta­șe, o atenție mare s-a dat dezvoltă­rii sectoarelor de producție care a­­sigură venituri sporite colectiviști­lor. La Solonț condițiile de creștere și dezvoltare a efectivelor de animale sunt deosebit de favorabile­, De a­­ceea și consiliul de conducere al G.A.C. s-a orientat spre acest sector. Cu sprijinul dat de stat, prin acor­darea de credite pe termen lung și fără dobindă, colectiviștii din­­ So­lonț și-au procurat un număr însem­nat de animale. In prezent ei po­sedă 663 oi și 205 bovine din care 35 vaci cu lapte și 39 gestante. Pentru a se asigura condiții bune de dezvoltare a sectorului zootehnic s-au luat măsuri de asigurare a ba­zei furajere necesare hrănirii anima­lelor pe tot timpul iernii, construirii de adăposturi etc. Astfel, au fost de­pozitate însemnate cantități de fi­­nuri­ naturale, paie de grân și ovăz, vrejuri de mazăre și fasole, coceni. ■în ce privește asigurarea de adă­posturi pentru animale, anul trecut s-au construit două grajduri a cete 100 capete fiecare, un saivan pen­tru 1.000 de­­ oi, un pătul pentru po­rumb etc. La construcția acestor obiective s-au folosit și materiale din resurse locale, lucru care a făcut ca prețul de cost să fie mic. Prin­­tr-o mai bună organizare a muncii colectiviștilor constructori, s-a reu­șit să se economisească cca. 600 zile-muncă. De apreciat este faptul ca o serie de colectiviști, care lu­crează­ in sectorul zootehnic,­ au fost permanentizați. Bunăoară, co­lectivistele Domnica și Maria Zu­­grăvel lucrează in sectorul zooteh­nic de la înființarea G.A.C. Rezultate bune au obținut colecti­viștii din Solonț in primul an de activitate și in sectorul vegetal Pro­ducția de porumb a fost anul tre­cut,cu mult superioară cifrelor pla­nificate, iar colectiviștii au primit pentru muncă lor produse îndestulă­toare. Bilanțul realizărilor după un an de activitate confirmă hărnicia co­­­­lectiviștilor, îndrumarea perseveren­tă a întregii activități de către or­ganizația de partid. In fruntea mun­cii desfășurate se situează brigăzile conduse de colectiviștii Gh. Dascălu­, Ion Neaga și altele, iar din­­ cadrul acestora și a altor brigăzi colecti­viști ca : Ion Silișteanu, Ch­. Bra­șov­eanu, Elena Blană, Aurica Matei, Ion Mareș și alții, care, nu numai că au cele mai multe zile-muncă in gospodărie, pun mult­ suflet in tot ceea ce fac, antrenează și pe ceilalți colectiviști la muncă. Văând in primăvară că partici­parea colectiviștilor la executarea diverselor lucrări agricole era slabă, organizația de partid a analizat a­­ceastă problemă și a luat măsuri concrete. Membrii de partid au fost repartizați să răspundă de mobiliza­rea colectiviștilor la muncă, de buna organizare a activității în brigăzi și echipe. Ca urmare, activitatea s-a îmbunătățit, participarea colectiviști­lor a fost mai mare. Măsuri bune a luat organizația de partid și a­­tunci când a analizat munca din campania de întreținere a culturilor, stringer­ea furajelor, aprovizionarea cu materiale și intensificarea lucră­rilor de construcții etc. Cu toate că organizația de partid a luat cu diferite prilejuri măsuri bune privind îndrumarea activității colectiviștilor,, întărirea și dezvolta­rea G.A.C. și se poate spune că , a existat preocupare in această direc­ție, nu întotdeauna măsurile luate au fost urmate de un control prac­tic și nu s-a urmărit felul cum se îndeplinesc. Această deficiență in munca politică a dus acolo nicit colectiviștii din Solonț nu au obți­nut rezultate pe măsura posibilită­ților. Slaba organizare a muncii în­­tr-o serie de sectoare și în special în sectorul zootehnic, pleacă chiar de la consiliul de conducere al G.A.C. Membrii consiliului, in frunte cu președintele Loader Z­agr­ervel, prea puțin se ocupă de îndrumarea și controlul brigăzilor de care răspund. Ce-i drept, organizația de partid a analizat această problema intr-o adunare generala și a repartizat membrii biroului pe brigăzi, dar a­­ceastă sarcină a rămas numai pe chim­ic, pentru că nimeni nu a mai controlat felul d­an se îndeplinește. De asemenea, lipsuri se mai mani­festă și in ce privește educarea co­lectiviștilor, creșterea simțului lor de răspundere pentru întărirea și dez­voltarea ■ G.A.C., păstrarea avutului obștesc. Despre s-a vorbit mult la această problemă Solonț și s-au luat și o serie de măsuri. Dar pen­tru că a lipsit controlul din partea organizației de partid, măsurile lua­te nu au fost îndeplinite. Organizația de partid de la G.A.C. „Victoria“ din Solonț este puternică, capabilă să asigure o în­drumare concretă a activității colec­tiviștilor. De altfel, acest lucru s-a dovedit cu prilejul mai multor ana­lize care au fost făcute și a măsu­rilor care au fost luate. Aceasta în­să nu este suficient. Există posibili­tăți ca la G.A.C. din Solonț activi­tatea de viitor să fie mult îmbună­tățită. Pentru aceasta va trebui ca organizația de partid să-și îmbună­tățească­­ metodele de muncă și să exercite un control mai exigent a­­supra îndeplinirii sarcinilor de partid. C. MARIAN W WWV/WW-. Excursie a elevilor moineșteni S-a sfîrșit trimestrul 1 al anului școlar 1962-1963. A început vacan­ța. Cu acest prilej în numeroase u­­nități de învățămînt din raionul nostru au avut loc programe artisti­ce și carnavaluri pionierești. Colectivele cadrelor didactice de la diferite unități de învățămînt din raion au manifestat preocupare pen­tru organizarea în mod cît mai plă­cut a vacanței elevilor. De aseme­nea, secția de învățămînt a sfatului popular raional a avut preocupări în acest sens. în cadrul zilelor de vacanța, a avut loc o frumoasă ex­cursie, organizată de­ către secția de învățămînt a statului popular raional, pentru un însemnat număr de elevi. Excursia, cu un caracter deosebit de instructiv-educativ, a a­­vut ca obiectiv vizitarea închisorii­­muzeui, Doftana, în celulele căreia, în anii ternarei burghezo-m­oșierești, au fost aruncați cei mai credincioși fii ai clasei muncitoare din patria noastră, pentru că luptau pentru zi­lele luminoase pe care le trăim. La această excursie au participat sute de elevi de la diferite unități de învățămînt din raionul nostru. De la sărbătorirea pomului de iarnă a devenit o tradiție ca în fiecare an, în cadrul întreprinderilor, clubu­rilor și caselor de cultură să fie or­ganizată sărbătorirea pomului de iarnă. In acest an, Consiliul local al sindicatelor Moinești a repartizat sume importante de bani comitetelor sindicatelor din întreprinderile raio­nului, sume necesare organizării po­mului de iarnă, în cele mai bune condițiuni. Astfel, copiii minerilor, petroliști­lor, forestierilor, cooperatorilor și ai celorlalți oameni ai muncii au pri­mit frumoase daruri din partea lui „Moș Gerilă“, care și în acest an a fost plin de dărnicie. AM CRESCUT ÎN ANII REPUBLICII M-am născut pe meleagurile Moin­eștiului, la Scorțeni. Cind e­­ram mic am cunoscut viața grea­ și plină de lipsuri în care se zbă­­teau oamenii muncii în regiaiul burghezo-moșieresc. Muncind din greu la tăiatul lemnelor sau la ex­tragerea țițeiului din sondele pri­mitive de la Tescani, tata abia reușea să ne hrănească. Cît despre învățătură am­ urmat doar 4 clase, pentru că taxele școlare erau mult peste puterile părinților mei. Eliberarea patriei de sub jugul fascist în 1944 și instaurarea re­gimului de dictatură a proleta­riatului au constituit pentru mine ca și pentru toți oamenii muncii din patria noastră calea spre o nouă viață, în care oame­nii muncii trăiesc liberi și fericiți. In anul 1949 am început să lu­crez ca petrolist. De la început, tainele acestei meserii mi se pă­reau greu de pătruns. Dar, nimic nu poate fi greu al unei cind ești ajutat și, mai ales, cind ți se cre­ează condiții optime de învățătură. Am parcurs același drum cu­ dez­voltarea tehnicii în expploatarea petrolului din țara­ noastră. Condițiile de muncă din ce în ce mai bune care ni s-au creat în acest timp mi-au permis să învăț și să-mi ridic necontenit nivelul profesional. Datorită acestui fapt în anul 1953 am fost promovat maistru de intervenție. De atunci nu m-am mai despărțit de troliu. Dar, tehnica nouă impune în mod permanent o pregătire superioară. Pentru aceasta eu am fost nevoit să învăț. Anul trecut am terminat cursurile fără frecvență ale Școlii de maiștri de la Cîmpina, înaripat de învățătura partidu­lui am căutat să depun tot mai mult interes pentru ridicarea ni­velului tehnic al operațiilor de in­tervenție pe care le-am executat împreună cu brigada. Cei 8 mun­citori, care formează brigada pe care o conduc, sînt în permanență antrenați să­ execute lucrări de cea mai bună calitate, să scurteze timpul de intervenție, pentru con­tinua reducere a pierderilor de ți­ței. In brigada mea toți munci­torii sînt calificați. Acest lucru a făcut ca în cursul anului 1962 ei să execute numai lucrări de bună calitate. De asemenea, datorită atenției cu care s-a executat programul primit, muncitorii din brigada pe care o conduc au reușit să scurte­ze timpul de intervenție în anul 1962 cu 16 la sută. La indicația or­ganizației de partid și cu sprijinul comitetului de secție al sindicatu­lui, muncitorii brigăzii de inter­venție pe care o conduc au aplicat în permanență și cu succes o serie de metode și inițiative de înaltă productivitate a muncii. Aplicarea în mod permanent a inițiativelor pornite din partea colectivelor sondelor 1109 și 1197 ne-a per­mis să ridicăm productivitatea muncii în schimbul de noapte la nivelul celei realizată în schimbul de zi. Sunt mulțumit de ajutorul pe care mi-l dau membrii brigăzii în realizarea sarcinilor de producție. Cel mai mare aport la obținerea frumoaselor rezultate de pînă a­­cum l-au adus comuniștii Gheor­­­ghe Ciobanu­, — sondori șefi,­ Gheorghe Morar­u Lazar Țimiraș, Vasile Ailincăi, Gheorghe Anghe­­lache — sondori și alții, care s-au străduit în permanență să execute lucrări de bună calitate, fiind în același timp buni gospo­dari în procesul de producție. Cu ocazia discutării cifrelor de plan pe anul 1963, împreună cu brigada, m-am angajat să reali­zez și să depășesc normele de in­tervenție în așa fel încît să reali­zez o scurtare a timpilor de in­tervenție cu 15 la sută și să exe­cut numai lucrări de bună cali­tate. Pentru mine anul­ 1963 va fi un an bogat în realizări. Mi-am propus ca în acest an să-mi con­tinui perfecționarea cunoștințelor profesionale prntr-un studiu te­meinic. Voi acorda mai multă a­­tenție studierii metodelor noi care se aplică în exploatarea sondelor. Intr­înd în anul­ 1963, sînt hotărît să muncesc cu mai multă ardoare în­ procesul de producție pentru a traduce în viață toate sarcinile trasate de partid. DUMITRU SI Cili ‘ maistru de intervenție, Schela Moinești Grădinițele au un deosebit rol instruc­tiv-educativ. Aceste unități preșcolare au menirea de a-i învă­ța pe viitorii elevi să fie punctuali și în a­­celași timp să-i pre­gătească pentru eta­pa următoare a vie­ții lor — anii de stu­dii. Unde­­ se grăbește tînăra locuitoare a Moineștiului ? (Foto 1). Bineînțeles, la grădiniță. Trebuie să ajungă punctualitatea la timp așa cum le-a spus educatoarea — joacă un mare rol atît la locurile de muncă cît și în viață. Un e­­l­xemplu în acest sens constituie pentru copii și exemplul pă­rinților — făuritorii bunurilor materiale necesare existenței. Odată ajunsă la grădiniță, micuța ce­­tățeană a orașului Moinești, alături de „colegii“ ei, va participa la programul de activitate al grădiniței , va asculta basme și povestiri (foto 2), va învăța să construiască orașe și palate din car­tonașe și cuburi, sau va­ lua un mic dejun (foto 3). •Colegii, după cum reiese și din clișee, privesc cu m­are seriozitate răspunderea lor de... frecventatori ai grădiniței. Că uneori sînt cam neastîmpărați, nici mult și mai fac cine știe ce năzbîtii, deși nu-i spe­cificat în program, asta-i cu totul alt­ceva. Toate aceste aspecte fac parte din copilăria lor fe­ricită, plină de bucurii și încredere în viitorul luminos care îi așteaptă. Foto : EL. PRISECARU Text: I. TUDOR o surpriză plăcută încă din ultima lună a anului 1962, cititorii care au frecventat biblioteca raională au rămas plă­cut impresionați de noul aspect pe care l-a îmbrăcat. Te întîmpină curățenia și, ceea ce e mai important, rafturile cu cărți îmbietoare, dispuse în mod cores­punzător, chiar în prima încăpere unde se eliberează, consemnîndu-se în fișe, cărțile. Re­lingă rafturile cu cărți, pe mese, „completate la zi“, sînt colecțiile de ziare. După cum se știe, pînă acum, ci­titorii care veneau să împrumute cărți trebuiau să aștepte ca biblio­tecarele să vină de mai multe ori cu teancuri de cărți din care să-și aleagă pe­ cele preferate, în cazul că cele solicitate erau deja împru­mutate sau lipseau din fondul bi­bliotecii. Aceasta din cauza unui ar­gument justificat de altfel: cititorii nu puteau fi lăsați în depozitele de cărți căci aceasta ar fi dăunat în­ primul rînd bunei întrețineri a ti­părituilor și cărților existente aici. Acum această situație nefirească va fi înlăturată pe de o parte prin dispunerea unor rafturi cu cele mai căutate și mai noi tipărituri și cărți, chiar în sala în care au acces citi­torii și unde de altfel sînt expuse și colecțiile de ziare, iar pe de altă parte prin crearea mult așteptatelor fișiere, la care se lucrează intens în prezent. Prin simpla consultare a fișierelor cititorii vor putea să-și dea seama dacă cartea preferata, în e­­diția în care o dorește, există sau nu în bibliotecă, o poate sau nu solicita. O asemenea surpriză nu poate de­cit să bucure pe cititorii acestei bi­blioteci. Fișe de cititori Numărul cit­itorilor: 1.702 — nu­mărul cărților citite în anul trecut peste 21.000. Cifrele acestea spun multe in legătură cu noul aspect al muncii cu cartea sa clubul „1 Mai“ Comănești. Pentru a se ajunge la astfel de cifre, la biblioteca acestui club s-a dus o muncă permanentă pentru popularizarea în m­odul cititorilor a cărților. In urma recenziilor, medalioane­­lor, simpozioanelor, conferințelor po­litice sau tehnice prezentate, tot mai mulți oameni ai muncii au ve­nit să-și facă fișa individuală, să împrumute cărți de la bibliotecă. Nu e lipsit de importanță să arătăm că, din numărul total­ al cititorilor, 1.186 sînt muncitori în majoritatea lor mineri, forestieri și lucrători de la C.I.L. Comănești. Trebuie arătat faptul că cele mai multe fișe sunt dublate, titlurile căr­ților sînt numeroase, cei mai­ mulți cititori își adaugă cărțile citite amil acesta la cele ale anilor trecuți. Ia­tă citeva exemple din acestea care sînt la biblioteca clubului „­ Mai“ Comănești: muncitorul zidar, har­nic in producție, harnic in parcurge­rea volumelor, Gheorghe Patrulea, de cind i s-a făcut fișă la bibliote­că, a citit cel mai mare număr de cărți. Cind scriem aceste cuvinte privirea sa poate e aplecată asupra altor cărți adăugate la cete existen­­te, înregistrate , sau elevul Șui­ic Gheorghe care a citit 116 cărți, Lu­cia Com­an 326 de cărți, electricia­nul Ștefan Condrea 111 cărți și nu­mărul lor ar putea fi continuat. Fișele de cititori, cărțile numeroa­se înscrise in cuprinsul lor atestă încă o dată că la biblioteca „­ Mai" Comănești munca cu cartea in anul 1962 a fost ridicată pe noi trepte, la înălțimea sarcinilor actuale, avind clare perspective ca în anul acesta să ia o amploare și mai mare. Asigurarea alimentării cu apă pe timp de iarnă Experiența de­ pînă acum a dove­dit că unele incendii izbucnite pe timp de iarnă pot lua proporții dacă nu se asigură o alimentare normală cu apă. Iarna, căile de acces spre sursele de apă fiind înzăpezite de­vin impracticabile, indicatoarele a­­cestor căi fiind dispuse necorespun­zător din cauza zăpezii devin greu de descoperit, gurile de apă din incinta întreprinderii sau cele de pe rețeaua de alimentare a localității se acoperă de zăpadă , înghețarea surselor de apă naturale și chiar a celor artificiale împiedică legarea la sursă a mijloacelor cu care se intervine. Toate acestea pot fi însă înlăturate dacă, bineînțeles, se iau din timp măsurile cele mai nimerite. Problema alimentării cu apă se pune mai mult în mediul rural, unde predomină sursele naturale de apă (nuri, lacuri) și unde datorită așezării lor geografice (în văi sau cîmpii), căile de acces spre aceste surse sînt expuse mai ușor înzăpe­­zirilor. De aceea, pentru a se asi­gura alimentarea cu apă în caz de incendiu pe timp de iarnă, este ne­cesar ca sfaturile populare comu­nale, împreună cu șefii formațiilor voluntare P.C.I. și conducătorii principalelor obiective din localita­te, pe baza unui studiu amănunțit a situației de fapt, să ia toate mă­surile necesare privind amenajarea surselor de­ apă și a căilor de ac­ces. Pentru aceasta se recomandă : căile de acces să fie accesibile ma­șinilor de luptă împotriva incendii­lor și dispuse la­ cel puțin 5 metri față de malul apei, dat fiind că sub greutatea utilajelor contra­­ incendiului malul se poate surpa. Dacă totuși, nu exista posibilități de a se am­plasa astfel căile de acces se vor putea utiliza și cele apropiate de mal cu condiția însă ca malul res­pectiv să fie consolidat cu bîrne de lemn atunci cînd terenul prezintă o bază slabă. De asemenea, se vor lua măsuri pentru a împiedica înzăpezirea căi­lor de acces fie prin protejarea lor cu ajutorul parazăpezilor, fie prin mobilizarea cetățenilor la acțiunea de deszăpezire. Pe traseul care duce spre sursele de apă, se vor fixa, de preferință pe stîlpi, indicatoare vizibile care să permită observarea lor cu ușurință. Pe timp de iarnă sursele naturale de apă, în afară de amenajările care se fac de obicei, cum sînt zăgazu­rile, rampele de alimentare etc. mai necesită și unele amenajări speciale. Astfel, știind că înghețarea apei îm­piedică o bună alimentare, se va proceda la amenajarea unor copci. Pentru aceasta se va lăsa ca la su­prafața apei să se formeze un strat de gheață de 5-6 cm apoi în locul stabilit pentru alimentare se va sparge aceasta și se va introduce un butoi care va avea numai capacul superior. După ce butoiul a fost prins de gheață, se pune apoi deasupra lui un strat de rumeguș, bălegar, frun­ziș și zăpadă, și se va marca locul cu un semn distinctiv pentru a pu­tea fi găsit cu ușurință. In caz de nevoie se procedează la înlăturarea stratului protector contra înghețu­lui, se sparge fundul butoiului și se introduce sorbul. Rezervele de apă pot fi create a­tunci cînd sursele de apă naturale sînt inexistente sau insuficiente, prin construirea de puțuri, bazine sau rezervoare. Una din măsurile luate împotriva înghețării apei și care s-a dovedit a fi eficace este și aceea a introducerii în diferite vase în care se păstrează rezerva de apă (butoaie, căzi etc.) a unei cantități de sare, în localitățile unde alimentarea cu apă pentru incendiu se face prin rețele de apă sub presiune, trebuie luate măsuri pentru protejarea îm­potriva înghețului a locului de cap­tare a apei în rețea, a pompelor și castelelor de apă, a conductelor, a gurilor de apă pentru incendiu etc. In obiectivele economice sarcina asigurării apei necesare stingerii in­cendiilor pe timp de iarnă revine conducătorilor obiectivelor respecti­ve și comisiilor tehnice P.C.I. A­­cestea vor stabili ca și în localități măsurile ce trebuie luate pentru a se asigura o normală alimentare cu apă în caz de incendiu și care se referă la protejarea împotriva în­ghețului a gurilor de apă exterioare sau a celor situate în încăperi neîn­călzite sau încălzite parțial, a ba­zinelor, castelelor de apă etc. In cadrul raionului Moinești pro­blema asigurării alimentării cu apă in caz de incendiu pe timp de iarnă a stat în centrul preocupării orga­nelor­­ locale ale administrației de stat, a conducătorilor de obiective, comisiilor tehnice și șefilor de for­mații. La fabrica de cherestea Agăș, de exemplu, conform planului de mă­suri al comisiei tehnice P.C.I. în­tocmit pentru perioada toamnă-iar­nă, s-a procurat și introdus sare în rezervoarele și butoaiele cu apă care sînt amplasate în locuri neîncălzite pe timpul iernii, s-au izolat împotriva înghețului (prin înfășurare cu vată) conductele de apă neîngropate. Asemenea măsuri eficace pentru asigurarea alimentării cu apă în caz de incendiu pe timp de iarnă au fost luate și în comunele Brusturoa­­sa, Agăș, Palanca și altele precum și în unele obiective economice ca : Termocentrala Comănești, C.I.L. Co­mănești, Competrol Moinești etc. Mai sînt însă localități cum ar fi, de exemplu, comunele Strugari, Dăr­­mănești, Asău, Solonț, Scorțeni și obiective ca fabrica de cherestea Comănești, Schela Moinești și altele în care problema asigurării alimen­tării cu apă în caz de incendiu pe timp de iarnă nu a­ constituit încă o preocupare pentru comitetele execu­tive ale sfaturilor populare și con­ducătorii de obiective. Trebuie știut că problema asigură­rii apei necesare pentru stingerea incendiilor pe timp de iarnă este greu de rezolvat dacă nu­ se iau măsuri din timp împotriva îngheță­rii surselor de apă, conductelor, in­stalațiilor etc. precum și împotriva în­zăpezirii căilor de acces. A nu lua măsuri pentru rezolva­rea acestor sarcini înseamnă a în­greuna în caz de nevoie acțiunea de stingere a incendiilor. De aceea, acolo unde nu s-au luat încă măsuri privind alimentarea cu apă în caz de incendiu pe timp de iarnă, în mod continuu și în canti­tăți suficiente, trebuie luate de în­dată cele mai necesare măsuri. GHEORGHE ST­ANCIU din inspecția P.C.I. Moinești

Next