Flacăra Sibiului, 1953 (Anul 10, nr. 2268-2370)

1953-07-22 / nr. 2325

Pag. 2 „FLACARA SIBIULUI’’ COMUNICATUL Direcţiunii Centrale de Statistică cu privire la rezultatele îndeplinirii Planului de Stat pentru dezvoltarea economiei naţionale al R. P. R. pe cel de al doilea trimestru al anului 1953 (Urmare din pag. 1-a) struire a Institutului Agro Zootehnic-Bucureşti şi a Institu­tului de Ştiinţe Economice şi Planificare din Iaşi. Se va da în funcţiune Institutul de Cercetări Chimice din Bucureşti şi se va dezvolta Institutul de Maşini şi Aparataj Electric din Craiova. Atât în capitală cât şi în celelalte oraşe ale ţării se con­­struesc teatre, se amenajează şi se dau în folosinţă cine­matografe. Astfel, este gata pentru a se da în folosinţă Teatrul Muzical Bucureşti, cu 1.200 locuri, se desfăşoară cu avânt lucrările pentru darea în folosință a Teatrului de vară şi a Cinematografului Griviţa Roşie, se fac ultimele amenajări la teatrele în aer liber din oraşul Stalin, Timişoara şi de pe litoralul Mării Negre in localităţile Vasile Roaită şi Eforie. In semestrul I 1953 s-au obţinut îmbunătăţiri în deser­virea medicală a populaţiei. In Bucureşti şi regiunile Stalin, Timişoara, Hunedoara, Arad şi Constanţa au fost date în folosinţă noi spitale şi sanatorii. In acest trimestru a continuat să se dezvolte acţiunea de ocrotire a mamei şi copilului prin extinderea maternităţii (Polizu) din Bucureşti şi a înfiinţării a 27 case de naştere. O deosebită grijă s-a manifestat în semestrul I 1953 pentru odihna celor ce muncesc, trimițându-se în stațiunile balneo-climaterice peste 122.000 oameni ai muncii. Au fost construite și dezvoltate numeroase baze sportive și artistice pe întregul cuprins al țării. La începutul lunii August în capitala patriei noastre vor fi date în folosinţă Complexul Cultural Sportiv „23 August” cu un stadion de 80.000 locuri şi un teatru în aer liber de peste 4.000 locuri. Direcţiunea Centrală de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniştri al R. P. R. IN ÎNTÂMPINAREA festivalului Muncim cu drag Infrafiei în muncă, tinerii români, ma­ghiari şi germani de la fabrica „Meta­lurgica” îşi sporesc avântul lor de muncă în cinstea Festivalului. Ei mun­cesc cu dragoste având acelaş fel: mă­rirea productivităţii muncii, îndeplinirea şi depăşirea planului, lupta continuă pentru întărirea şi apărarea păcii. Comitetul de pregătire a Festivalu­lui a desfăşurat o rodnică activitate; planul său de muncă prevede sarcini concrete, repartizate fiecărui tânăr. Au fost aleşi în adunarea generală 50 de tineri care vor participa la Fes­tival ca delegaţi; dintre aceştia 38 de tineri reprezintă minorităţile naţionale. In cinstea Congresului şi a Festiva­lului Mondial al Tineretului şi Studen­ţilor pentru Pace şi Prietenie, numărul brigăzilor U.T.M. s-a mărit dela 6 la 8, posturile utemiste de control dela 2 la 5, fapt care contribue la îmbunătăţirea calitafii muncii tineretului. Călăuziţi de lozinca „Să luptăm pen­tru cât mai multe economii", tinerii români, maghiari şi germani intrafili în muncă au realizat până în prezent economii în valoare de 14.000 lei. S-au remarcat brigăzile de la turnătorie, conduse de Iosif Horvat şi Ana Dietrich care au reuşit să facă economii în valoare de 2.700 lei. Tinerii au pornit cu avânt în între­cerea socialistă iniţiată în cinstea Fes­tivalului depăşindu-şi normele, nefiind niciun tânăr sub normă. Au avut fru­moase depăşiri în cinstea Festivalului tinerii Iosif Horvat care are o depăşire NICOLAE FLEŞERU secretarul organizaţiei de bază U.T.M. de la şcoala C. F. R. Nr. 3 Sibiu, a fost ales delegat la Festival, de 104%, Rudolf Tischler 93%, Martin Schobel 62%, Ioan Munteanu 47% şi alţii. O preocupare intensă în ceea ce pri­veşte buna desfăşurare a muncii ca şi în ceea ce priveşte toate acţiunile în­treprinse în cinstea Festivalului a avut-o tânărul Rudolf Tischler care datorită eforturilor depuse şi rezultatelor obţi­­nute în cinstea Festivalului a devenit stahanovist. Tineretul îndrumat de comitetul de pregătire a Festivalului şi de organiza­ţia de bază a întreprins o largă ac­ţiune pentru înfrumuseţarea fabricii. Prin muncă voluntară efectuată de 70 de tineri care au prestat 460 ore, s’a înfrumuseţat curtea întreprinderii şi s'a amenajat un teren de volei. Dease­­meni 20 de tineri au lucrat la amena­jarea parcului din piața gării, prestând 40 ore de muncă voluntară. In ce priveşte munca de agitaţie în vederea popularizării Festivalului s'au confecţionat 15 lozinci care au fost afişate în ateliere şi în curtea între­prinderii în locuri vizibile. Deasemeni este un panou care oglindeşte reali­zările obţinute de tineri şi numărul zi­lelor câte mai sunt până la Festival. O lipsă a comitetului de pregătire a Festivalului este că nu a avut o preo­cupare serioasă cu privire la amena­jarea „Coifului Festivalului" cu toate că dacă ar fi depus un mai viu interes ar fi fost posibil şi acest lucru. Echipa de dansuri româneşti, ma­ghiare şi săseşti care a luat fiinţă în cinstea Festivalului, se pregăteşte intens. ANA STANCIU a fost aleasă delegată în lotul R.P.R. la Festival în urma acti­vităţii depuse ca secretară a organizaţiei de bază U.T.M. de la Şcoala profesională textilă Sibiu. In cinstea Festivalului Mondial al Ti­neretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie au fost organizate şi compe­tiţii sportive de către colectivul sportiv Metalul Metalurgica-Elastic cu colec­tivul Metalul Mediaş în ziua de 5 Iulie a. c. la 4 ramuri sportive: volei, popice, şah şi ping-pong, la care tinerii sibieni au obţinut în fiecare ramură victorii. Tinerii de la fabrica „Metalurgica” Sibiu au fost în deplasare în ziua de 19 Iulie a. c. la Mediaş unde a avut loc jocul de revanşă; de data aceasta sibienii s-au clasat câştigători doar la două ramuri: la popice şi ping-pong. Avântul care-i călăuzeşte în acţiunile întreprinse pe tinerii de la „Metalurgica” ne arată că ei luptă pentru a întâm­pina Festivalul cu noi şi însemnate succese. Ce poate fi mai frumos ca tinereţea care este vârsta legăturii active cu viaţa, este vârsta curiozităţii şi a cu­noaşterii. Cu ocazia celui de al lll-lea Congres şi al IV-lea Festival, tinerii din oraşul şi raionul nostru vor avea ocazia de a cunoaşte tineri din celelelte tari, vor avea ocazia să lege noi prietenii şi, strânşi uniţi în jurul intereselor co­mune, să facă scut din hotărîrea lor dârză pentru menţinerea şi apărarea păcii în lumea întreagă. Cauza păcii trebuie să triumfe de­oarece toţi tinerii din lumea întreagă o doresc şi privesc cu ură şi indignare spre forţele negre care urzesc în umbră un nou măcel sângeros. POP CRĂCIUN corespondent SOFIA STANISLAV delegată la Festival, conduce cu multă pricepere şi dragoste brigada Nr. 2 de la fabrica „Mu­reşul" depăşind planul cu 61%. Creşte nivelul de trai al celor ce muncesc Ţesătoarele de la filatura „11 Iunie" din Cisnădie, produc acum în contul lunii Ianuarie 1954, iar filatoarele dau fire de bumbac în contul zilei de 2 August. Succesul deosebit de important pe care ţesătoarele l-au obţinut în întrecerea socialistă se datoreşte atât sprijinului acordat de conducerea în­treprinderii, cât şi măsurilor tehnico­­organizatorice care au îmbunătăţit sim­ţitor procesul de producţie. De pildă, aici se lucrează cu restu­rile de bumbac provenite de pe cone­­tele a căror formă fiind necorespun­zătoare, nu pot fi livrate beneficiarilor. Aceste conete erau folosite înainte direct de țesătorie, fapt care îngreuna munca mult. Acum aceste resturi sunt întâi bobinate şi apoi conetate din nou. In acest chip ţesătoarele nu mai pierd timpul cu descurcarea firelor sau schimbarea ţevilor la intervale scurte cum se întâmpla de obicei. Productivi­tatea muncii creşte astfel cu 25%. Ca urmare a creşterii productivităţii muncii, a crescut salariul mediu al muncitorilor: în luna Iunie, acesta a crescut cu 5,4 faţă de 3,8 cât se rea­lizase în luna Mai. Conducerea teh­nică a întreprinderii a creat posibili­tatea ca numeroase ţesătoare să lucreze la câte 4 războaie. In acest fel tovarăşele Agneta Kiw, Rosina Ştefani şi altele au câştigat în luna iunie cu aproape 50% mai mult. Anul X — Nr. 2325 Pentru o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din întreprinderi şi instituţii depun toate eforturile în lupta pentru realizarea cincinalului în patru ani, pentru construirea socialismului în țara noastră, de aceea organele de stat şi cooperatiste au sarcina de a sprijini aceste eforturi ale poporului muncitor, prin asigurarea şi aprovizionarea oraşelor şi centrelor muncitoreşti cu produsele alimentare de primă necesitate: carne, lapte, brânzeturi, legume, zarzavaturi, etc. Produsele alimentare existente în raionul nostru pot asigura o bună apro­vizionare a oamenilor muncii din ora­şele şi centrele muncitoreşti, astfel că nu există motive ca populaţia să nu fie aprovizionată în condiţiuni bune. O mare sarcină în organizarea schim­bului dintre sat şi oraş şi în lupta con­tra acțiunii criminale a speculanților şi chiaburilor revine sfaturilor populare — organe locale ale puterii de stat. Ele au ca sarcină — între altele —­ asigu­rarea aprovizionării populației, sprijinirea şi coordonarea activităţii factorilor care activează pe plan local în acest sector — şi în primul rând sprijinirea şi coordo­narea activității cooperaţiei. Comitetele executive ale sfaturilor populare sunt responsabile de asigurarea aprovizio­nării populației muncitoare din raionul nostru, precum şi de realizarea fon­dului centralizat. Gospodăriile agricole de stat din raion pe lângă sarcina ce o au în opera de transfomare socialistă a agri­culturii, mai au o sarcină foarte impor­tantă în perioada actuală, aceea de a contribui efectiv la aprovizionarea ora­şelor şi centrelor muncitoreşti prin di­ferite livrări. Astfel gospodăria agricolă de stat „Dealul Ocnei” a livrat în trimestrul II a. c. 35 tone ceapă verde, 5 tone mazăre păstăi, 1­­/5 tone mărar, 23 tone salată, 6,2 tone spanac, etc., reuşind prin aceasta să satisfacă în bună mă­sură nevoile alimentare de pe piaţă. Sarcina de căpetenie în aprovizio­narea oraşului nostru cu legume şi zarzavaturi o are însă cooperativa „Unirea" şi O. C. L. „Aprozar" Sibiu. Dacă O. C. L. „Aprozar" s'a preocupat într'o oarecare măsură de a asigura cantinele întreprinderilor şi instituțiilor cu legumele şi zarzavaturile necesare, a neglijat problema aprovizionării populației prin cele 4 unităţi de desfa­cere existente în oraşul Sibiu. De pildă, a lăsat o cantitate de 2.500 kg. ceapă de la gospodăria agricolă colectivă din satul Noul să se altereze netrimițând la timp autocamioanele pentru a o transporta în oraş. De o mai mare lipsă de interes şi răspundere în apro­vizionarea oamenilor muncii a dat do­vadă cooperativa „Unirea" Sibiu. Deşi numeroşi producători agricoli din co­munele şi satele raionului nostru au contribuit în mod simţitor prin desfa­cerea produselor lor la scăderea pre­ţurilor pe piaţă, conducerea cooperativei „Unirea" Sibiu nu a realizat planul pe luna iulie, până în prezent, decât în proporţie de 15% deşi ar fi putut realiza mult mai mult fapt pe care ni-l dovedesc succesele obţinute în îndeplinirea pla­nului pe trimestrul II care a fost rea­lizat la aprovizionare cu 104,41% iar la desfacere cu 104,79%. Cauza acestei neîndepliniri se datorește Uniunii raio­nale a cooperativelor de aprovizionare și desfacere care nu a sprijinit coope­rativa „Unirea" ci dimpotrivă printr’o repartiție birocratică a surselor de aprovizionare a încurcat conducerea cooperativei în muncă, întrucât aceste surse nu au livrat pe trimestrul II decât 5.993 kg. ceapă verde din cele 38.000 kg. planificate; deasemenea acestea nu au livrat nimic din cele 2.200 kg. ceapă uscată, 32.000 kg. cartofi tim­purii planificate; pe trimestrul III la fel, ele nu au livrat până în prezent nimic din cele 280.000 kg. cartofi tim­purii, 38.500 kg. ceapă uscată, 158.855 kg. roşii, etc. Agevacoopul care are sarcina de intermediar între producători şi unită­ţile de desfacere are şi el o mare parte din vină întrucât a lăsat condu­cerea cooperativei „Unirea" să se descurce singură în problema aprovi­zionării deşi această sarcină îi re­venea direct Agevacoopului. Conducerea raională a cooperati­velor şi Agevacoopul au serioase lip­suri şi în ceea ce priveşte îndeplinirea planu­ri de achiziții. Realizarea pla­nului de achiziții este una din sarci­nile principale ale cooperativelor de aprovizionare și desfacere. îndeplinirea acestei sarcini depinde în mare mă­sură de buna organizare a muncii de achiziții, de felul cum este dusă munca de lămurire în rândurile ţăranilor mun­citori, pentru a-şi valorifica surplusul de produse prin cooperative. îndeplinirea planului de achiziţii con­­stitue un mijloc principal de îmbună­tăţire a schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat. Agevacoopul şi conducerea Uniunii raionale a cooperativelor au depus unele eforturi pentru intensificarea muncii de achiziții însă în urma muncii rezultatele nu sunt cele dorite : planul pe trimestrul II a. c. pe raion nu a fost îndeplinit decât în proporție de 40% la produse agricole alimentare. Unele cooperative au rămas mult în urmă cu planul de achiziții. De pildă, cooperativa din satul Bungard, care nu a îndeplinit planul pe trimestrul II decât în proporție de numai 3% la legume şi zarzavaturi, aici munca este lăsată pe seama achiz­­oarei Euzefina Panai­­tescu care nu depune destul interes în munca de achiziţionare, iar membrii consiliului de conducere nu dau exemplu personal în problema achiziţiilor, nu sunt fruntaşi la valorificarea produ­selor prin cooperativă. Nici în comuna Caşolt cooperativa nu și-a îndeplinit planul la achiziţii decât în proporție de 3%, cooperativa din comuna Topârcea în procent de 6%, cooperativa din Gura Râului 7%, coope­rativa din Şura Mare în procent de 8%. Consiliile de conducere ale coope­rativelor săteşti, preşedinţii şi achizi­torii trebue să ia măsuri de educare a ţăranilor muncitori, arătându-le con­cret rolul cooperaţiei. La aceste lipsuri ale Agevacoopului se mai adaugă şi aceea că nu se în­grijeşte de instruirea, îndrumarea şi controlarea personalului din aparatul său, fapt care face posibile abateri de la disciplina de stat ca aceea a res­ponsabilului depozitului din piața 1 Mai, Teodor Iacob, care a cumpărat de la producători mărfuri la un preț mai ri­dicat decât cel oficial, contribuind astfel nu la scăderea prețurilor așa cum cere linia politicii economice a statului nostru de democrație populară ci la mărirea lor: acesta a cumpărat kilogramul de fasole cu 1,70 lei în loc de 1,10 lei, cât era prețul oficial. In fața acestei slabe activități în ce privește aprovizionarea, organele care răspund de aprovizionarea populației muncitoare din orașul Sibiu — secția comercială a sfatului popular, condu­cerea Uniunii Cooperativelor, Ageva­coopul, etc. — trebue să-şi verifice munca depusă, să lichideze cu rămă­şiţele mentalităţii mic burgheze ale activiştilor lor, care găsesc tot felul de motive ,,obiective" pentru a-şi scuza lipsurile din muncă, cum face de exemplu tov. Ion Munteanu, vicepre­şedinte al cooperativei ,,Unirea" sau tov. Ion Sărăcin de la secţia comercială a cooperativei ,,Unirea". Este necesar ca Comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc să urmă­rească îndeaproape felul cum se des­făşoară distribuirea produselor agri­cole şi a legumelor, zarzavaturilor şi fructelor pe piaţa oraşului nostru. Uni­­tăţile cooperaţiei şi ale Aprozarului trebue controlate îndeaproape astfel ca toate produsele achiziţionate să ajungă direct în mâna oamenilor muncii şi la preţuri oficiale şi nu prin inter­mediari şi speculanţi, la preţuri ridicate. Organele de stat și cooperatiste lup­tând pentru îndeplinirea planului de achiziții și contractări, intensificând schimbul de mărfuri între oraș și sat, vor contribui în mod activ la ridicarea nivelului de trai al poporului nostru muncitor. D. FITCAL şi S. FANEA Abonati­va la „Flacăra Sibiului" Abonamentele la ziarul nostru se fac la toate oficiile poştale din Sibiu şi satele raionului nostru prin factori poştali şi la secţia raională de difuzare a presei. Costul unui abonament anual este de 21 lei, trimestrial 5,25 lei. Abonamentele individuale sunt aduse la domiciliul abonaților de către factorii poștali, iar cele colective sunt difuzate la locul de muncă.

Next