Flacăra Sibiului, 1955 (Anul 12, nr. 2476-2578)

1955-01-05 / nr. 2476

Anul XII — Nr. 2476 warn I 0­­-i PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂI W SIBIULUI ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P. M. R. Şl AL­­SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Miercuri, 5 ianuarie 1955 4 pagini — 20 bani Pentru extinderea metodelor zootehnice avansate Recent s-a împlinit un an de la apariţia legii cu privire la dezvol­tarea creşterii animalelor în ţara noastră. In acest timp, crescătorii de animale, muncitorii din gospodă­rii agricole de stat, colectivişti, în­tovărăşiţi sau ţărani muncitori cu gospodării individuale, au obţinut rezultate remarcabile în ce priveşte creşterea numărului de animale, creşterea rezistenţei şi a producti­vităţii lor, îmbunătăţirea rasei lor. Traducerea în fapt a sarcinilor re­ieşite din această lege de a da oa­menilor muncii mai multă carne, mai mult lapte, mai multe ouă, etc., a contribuit la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii, la trecerea la comerţul desfăşurat. O verigă principală în dezvol­tarea creşterii animalelor o consti­tuie aplicarea pe scară largă a me­todelor zootehnice avansate in hră­­nirea, îngrijirea şi reproducţia ani­malelor. Printr-o îngrijire meto­dică şi printr-o hrănire pe bază de raţii, brigada zootehnică condusă de Ştefan Gross de la gospodăria de Stat „Vasile Roaită“ din Cisnă­­die a obţinut cite 12 litri de lapte de la unele vaci, iar de la altele chiar cite 15—16 litri de lapte pe zi. De exemplu, vaca Carolina cu nr. matricol 59 a fost planifi­cată pentru anul 1954 să producă 1.860 litri lapte. Insă, printr-o hră­nire şi îngrijire bună, ea a reali­zat o producţie de 3.049 litri pe întreaga perioadă de lactaţie. La această gospodărie de stat mulsul vacilor se face mecanic cu aju­torul energiei electrice, uşurind foarte mult munca îngrijitorilor­­mulgători. Aplicînd heterospermia la scroafe (montă repetată cu doi vieri) sub îngrijirea muncitorului Samuil Kas­tenhuber, prolificitatea la gospodă­ria agricolă de stat „Dealul Ocnei“ a crescut mult. Sunt aci scroafe care au fătat cite 13—14 purcei reu­­şindu-se ca planul prolificităţii de 7,5 să fie depăşit la 8,9. Cu mult succes funcţionează in comuna Sălişte o staţiune de insă­­mînţări artificiale la vaci. Peste 170 vaci de rasă Pintzgau ale ţăra­nilor muncitori au fost montate artificial în cursul anului trecut la această staţiune, condusă de Ni­­colae Munteanu, sub îndrumarea tehnicienilor de la raion. Aplicarea însămînţării artificiale la vaci pre­zintă avantajul că se exploatează în mod raţional taurii, se evită răspîndirea bolilor infecţioase (febra aftoasă, vaginita granuloasă) se poate face ameliorarea rasei ori­cărei vaci, etc. Tot in comuna Jiste funcţionează o staţiune de v­ie compusă din 5 incuba­­suprafaţă cu gaz de ilu­­ă staţiune prin munca v. Ecaterina Maurer, •s anul trecut 3.500 ciile agricole, co­­•nostru. fost îmbră­­tul Ilie agricolă­­a zoo­­iţei­­-e­d­e ,icii ,gri­­■r. In tarlale la agri­­ir şi la unui sor­­,e pentru o etă a anima­lelor nu a constituit o preocupare de seamă pentru conducerile gos­podăriilor agricole de stat şi mai ales pentru consiliile de conducere ale gospodăriilor agricole colec­tive. Cum poate fi mărită producţia­­ de lapte la vacile gospodăriei co- j lective din comuna Roşia dacă pri-­­ mesc in hrană un fin de calitate­­ inferioară (rogoz) ? Şi aceasta pen-­­ tru faptul că tov. Traian Barbu,­­ preşedintele gospodăriei a neglijat­­ să mobilizeze braţele de muncă ale­­ gospodăriei pentru stringerea otavei de pe circa 7 ha. teren. Pe lingă­­ aceasta brigadierul zootehnic al acestei gospodării, Vaier Borcia este­­ delăsător şi lipsit de iniţiativă. De lipsă de răspundere faţă de­­ munca încredinţată dă dovadă şi­­ tov. Aurel Damian, brigadier zoo­tehnic la gospodăria agricolă co­lectivă din Săcădate, care nu ţine evidenţa zootehnică la zi, nu urmă­reşte producţia de lapte, nu ţine evidenţa montelor, fără să mai vor­bim de preocuparea de a promova metodele zootehnice avansate ca masajul ugerului, excitarea cu apă caldă a glandelor mamare, etc. pen­tru mărirea producţiei de lapte. Consiliul de conducere din această gospodărie in frunte cu tov. pre­şedinte Ioan Toader este mulţumit de construcţia grajdurilor pentru bovine şi acum priveşte cu nepăsare grajdurile porcinelor, care sunt într-o stare deplorabilă. Trebuie în­să să se ştie că adăposturile ani­malelor au o influenţă hotăritoare asupra randamentului anim­alilor şi deci este necesar a se lua urgente măsuri pentru repararea grajdului porcinelor. Crescătorii de animale din gos­podăriile agricole de stat, colec­tive sau din sectorul individual, dacă sunt animaţi de dorinţa de a contribui la traducerea în viaţă a sarcinilor ce reies din recenta Hotă­­rîre a C.C. al P.M.R. şi a Consi­liului de Miniştri al R.P.R., prin dezvoltarea creşterii animalelor şi mărirea productivităţii lor, vor tre­bui să folosească în practica lor toate metodele zootehnice avansate. Să aplice gimnastica funcţională, heterospermia în reproducţie, hrăni­­rea prin amestecul furajelor şi pe grupe de animale, în raport cu producţia şi greutatea lor, păşu­­natul pe tarlale, etc. De asemenea, asigurarea unor adăposturi bune, călduroase şi luminoase lipsite de curenţi şi umezeală este o regulă elementară zootehnică. O datorie de cinste în această direcţie revine zootehnicienilor şi medicilor veterinari care trebuie să-şi sporească eforturile pentru îndrumarea şi lămurirea crescăto­rilor de animale in vederea dezvol­tării creşterii animalelor şi aplicării metodelor zootehnice avansate. Organizaţiile de bază şi comite­tele executive ale sfaturilor popu­lare comunale trebuie să intensifice munca de popularizare a zooteh­­minimului, să organizeze schim­buri de experienţă pentru răspîndi­rea metodelor înaintate ale crescă­torilor sovietici şi ale crescătorilor noştri fruntaşi, să organizeze vi­zite în gospodăriile agricole de stat şi col­­ive fruntaşe. S.R.S.C. va trebui să organizeze conferinţe la staţiile de radioficare şi la căminele culturale pentru popularizarea şi­ explicarea avan­tajelor metodelor zootehnice avan­sate. Crescătorii de animale fruntaşi să fie stimulaţi şi popularizaţi şi să vorbească despre metodele lor de lucru. Să ne străduim să mărim pro­ductivitatea animalelor noastre pen­tru a da oamenilor muncii carne, lapte, ouă, lină, etc. in cantităţi suficiente. aSTRALĂ . Lichidarea analfabetismului — una din problemele principale ac­tuale (pag. 2-a). Prin orăşelul copiilor (pag. 2-a). Revelionul — schiţă (pag. 2-a). O şezătoare literară (pag. 2-a). Pentru o producţie cit mai mare de lapte (pag. 2-a). In ajutorul agitatorului. Desfiin­ţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii creează condiţii pentru creşterea continuă a nivelului de trai al celor ce mun­cesc (pag. 3-a). ÎN NUMĂRUL DE AZI: La magazinul Univers, 3-a). Poporul României stă la strajă păcii (pag. 4-a). Să nu permitem reîna Germaniei occidentale (pag. 1-a). Mişcarea din Japonia pentru in­terzicerea armei atomice (pag. 4-a). Note politice: Dolari şi prietenie (pag. 4-a). împotriva tîrgului militar de la Paris (pag. 4-a). Răspunsurile tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. R., la întrebările puse de agenţia iugoslavă „higopress“ Agenţia iugoslavă „Iugopress" din Belgrad s-a adresat cu ocazia Anului Nou tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, soli­­citindu-i să răspundă la cîteva întrebări privind situaţia internaţională. Redăm mai jos întrebările agenţiei şi răspunsu­rile date de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. ÎNTREBARE: Cum apreciaţi actuala situaţie internaţională?% RĂSPUNS: Paşii făcuţi în anul care s-a scurs pe calea destinderii in relaţiile internaţionale, datorită eforturilor perseverente ale statelor iubi­toare de pace şi îndeosebi stingerea focarului de război din Indochina, la puţin timp după stin­gerea celui din Coreea, au neliniştit cercurile agresive din ţările occidentale, şi îndeosebi din S.U.A., care văd în destinderea internaţională o piedică în calea planurilor lor agresive şi a profiturilor uriaşe ale magnaţilor armamentului. Aceste cercuri depun toate eforturile pentru a agrava situaţia internaţională în scopul unor noi aventuri războinice în Europa şi în Asia. Ele trec la restabilirea militarismului german, care a cotropit nu odată prin forţa armelor popoarele europene. Aceasta creează in Europa o gravă ameninţare pentru cauza păcii. Popoarele europene se ridică însă cu tot mai multă hotărîre împotriva refacerii sub orice formă a militarismului german revanşard, fiind con­ştiente că acesta reprezintă o mare primejdie pentru ele şi pentru pacea lumii. Ia o amploare tot mai mare lupta poporului francez, a poporului italian şi a poporu­lui german însuşi împotriva remilitarizării Germaniei occi­dentale şi a includerii ei în blocuri militare agresive. Poporul român este neclintit în voinţa sa de a se împotrivi, alături de toate popoarele iubi­toare de pace, politicii de refacere a militarismu­lui german. Poporul român, ca şi celelalte popoare europene, este profund interesat în rezolvarea problemei germane prin unificarea Germaniei pe baze paşnice şi democratice şi în crearea unui sistem de securitate colectivă a tuturor statelor europene, aşa cum se propune în Declaraţia co­mună a statelor participante la conferinţa de la Moscova, convocată din iniţiativa Uniunii Sovie­tice, în înţelegere cu Polonia şi Cehoslovacia. Conferinţa de la Moscova a urmărit împiedi­carea împărţirii Europei în blocuri militare opuse şi a cursei înarmărilor prin înfăptuirea securităţii colective. Statele participante la conferinţă au arătat că dacă totuşi se va proceda la ratificarea acor­durilor de la Paris ele vor fi nevoite să ia măsuri pentru sporirea capacităţii lor de apărare, în vederea asigurării securităţii şi muncii paşnice a popoarelor lor. Aceasta este urmarea logică şi singurul răspuns care poate fi dat capetelor în­­fierbîntate din Occident în cazul ratificării acor­durilor amintite. Nu încape îndoială că energia de care dau dovadă popoarele în apărarea păcii, forţele uriaşe care se ridică împotriva uneltirilor de război vor face să eşueze în cele din urmă planurile cercuri­lor agresive. ÎNTREBARE: Care sunt perspectivele pentru realizarea coexistenţei paşnice între ţări cu sisteme sociale diferite? RĂSPUNS: Experienţa istorică arată că ţări cu sisteme sociale diferite pot coexista în mod paşnic. Astăzi un număr tot mai mare de ţări, care cuprind majoritatea covîrşitoare a omenirii, fruntaşi ai vieţii publice din toate ţările lumii, de diferite opinii şi din diverse pături sociale, sprijină ideea coexistenţei paşnice promovată de Uniunea Sovietică din primele zile a existenţei sale. După cum se ştie, cu privire la principiile coexistenţei paşnice au avut loc in cursul anu­lui 1954 declaraţiile comune ale premierului Re­publicii Populare Chineze, Ciu En-lai, şi a primu­lui ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru, a lui Ciu En-lai şi a primului ministru al Birmaniei, U Nu, iar recent declaraţia comună a preşedinte­lui Republicii Populare Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, şi a primului ministru indian, Jawaharlal Nehru. Aplicarea principiilor respec­tului suveranităţii, independenţei şi integrităţii fiecărei ţări, a principiilor neagresiunii, egalităţii şi neamestecului în afacerile interne ale altor ţări ar face în adevăr posibilă coexistenţa paşnică. Cercurile conducătoare ale puterilor occiden­tale, opuiAid securităţii colective şi metodei tra­tativelor paşnice politica lor „de pe poziţii de forţă“, acţionează însă împotriva perspectivei,­­coexistenţei paşnice. Nimic nu e mai absurd la afirmaţia acestor cercuri că remilitarizarea Ger­maniei occidentale „va îmbunătăţi şansele trata­tivelor cu Răsăritul“. Dimpotrivă, aceasta nu ar putea decât să înrăutăţească situaţia internaţională­­şi să agraveze pericolul unui n­ou război. Popoarele iubitoare de pace văd în înfăptuirea unui sistem de securitate colectivă prin colabo­rarea tuturor statelor europene, indiferent de regimul lor social, calea cea mai sigură pentru menţinerea şi consolidarea păcii în Europa şi în lume.­­ Guvernul Republicii Populare Române este călăuzit în politica sa externă de dorinţa de a-şi da contribuţia activă la cauza apărării păcii, de a dezvolta şi întări relaţiile de colaborare şi prietenie cu toate popoarele şi ţările iubitoare de pace. încheind răspunsurile la întrebările Dvs., mă folosesc de acest prilej pentru a arăta că poporul român întîmpină cu satisfacţie îmbunătăţirea pro­dusă în relaţiile dintre Republica Populară Ro­mina şi Republica Populară Federativă Iugoslavia. Prietenia popoarelor noastre are rădăcini adinei în lupta comună pe care au dus-o de-a lungul istoriei pentru libertate şi independenţă. In amin­tirea lor sunt încă proaspete suferinţele îndurate de ele sub cotropirea duşmanului comun, mili­tarismul german, îmbunătăţirea continuă a relaţiilor dintre Iugo­slavia şi Romînia corespunde intereselor şi nă­zuinţelor popoarelor noastre şi e menită să aducă o contribuţie însemnată la consolidarea păcii în Europa. Urăm din toată inima poporului iugoslav prieten succese în munca pentru prosperitatea patriei sale şi pentru înfăptuirea năzuinţelor de pace ale popoarelor noastre şi ale tuturor po­poarelor lumii. (Agerpres)

Next