Flacăra Sibiului, 1957 (Anul 14, nr. 2681-2782)
1957-01-05 / nr. 2681
ii eciferni r*; •tuivd c. « luWulu 10;: ică ÎH CU U J inti-.. 3F.‘ C ’«V-- ;• ⣠-j ) mas» : fiii VCol j: rici, SîSlicOC^ **■ ■ (ji* la Sint Ft de pîine prii- cor^tr^t; dîte iu iitUîlCiî t, - C . s. • lia?dc it i .L bucata tc acorde 1 neve s' r* s r . Proletari din toate ţările, uniţi-vă! %g plenara a Comitetului Central Partidului Muncitoresc Român COMUNICAT , iurie 1956 a avut 1 . R., cu următoarea 1957. 1 . at .e 1957. salarizare. itituire a fondului agricolal. * îpuse plenarei și a fost făcut de ținerea cu privire de t pe 1957 a fost xpunerea cu pri- Miniştri și ale ■ în vederea îme a fost prezenta-ti planului de stat ...at- anul 1957, celiul de Miniştri vonale, sînt coresii economice şi iar- T amine. S-a hotărît că odată cu dezvoltarea continuă a industriei producătoare de mijloace de producţie este necesară concentrarea eforturilor asupra dezvoltării agriculturii şi producţiei bunurilor de larg consum. Trebuie sporită partea din venitul naţional destinată consumului şi ridicării nivelului de trai, făcîndu-se în acest scop unele reduceri ale fondului de investiţii, îndreptările corespunzătoare în Directivele Congresului al îl-lea al P.M.R. pentru cel de-al II-lea plan cincinal vor fi supuse de Comitetul Central aprobării tuturor organizaţiilor de partid. Plenara a aprobat propunerile privind îmbunătăţirea sistemului de salarizare care va avea drept urmare o creştere în 1957 a cîştigurilor medii ale salariaţilor. In vederea stimulării producţiei agricole şi îmbunătăţirii aprovizionării oamenilor muncii cu produse agro-alimentare, plenara a hotărît adoptarea sistemului de constituire a fondului central de grîu, porumb, secară, floarea-soarelui, cartofi, lapte, pe calea achiziţiilor şi contractărilor, desfiinţîndu-se cotele obligatorii la produsele arătate mai sus. Odată cu aceasta, s-a hotărît îmbunătăţirea preţurilor la colectările de carne. Călăuzindu-se după principiul centralismului democratic în viaţa de stat şi economică, plenara a stabilit o serie de măsuri pentru înlăturarea centralismului excesiv, îmbunătăţirea şi simplificarea planificării producţiei, lărgirea drepturilor şi atribuţiilor sfaturilor populare şi conducerilor de întreprinderi socialiste din industrie şi agricultură, stimularea iniţiativei creatoare a maselor de oameni ai muncii. Plenara a arătat că hotărîrile luate vor determina un nou avînt în activitatea oamenilor muncii, sub conducerea organizaţiilor de partid, pentru ridicarea producţiei industriale şi agricole, creşterea productivităţii muncii, aplicarea regimului de economii în toate ramurile vieţii economice şi în administraţie. Plenara a adoptat in unanimitate o rezoluţie asupra problemelor dezbătute. f îl cS ai. : *. o jf. a;;tuîk, cA'.te ac • Ttr ;aCg C*:! , . 1 ? ortul tovarăşului la plenara C. Gh. Gheorghiu-Dej C. al P. M. R. e la Congresul alongres care a pus ntru ridicarea conopolului din ţara noastră pentru a înfăptui seamă în dezvol- ■ tipe; a luat un mare - n industria petrotrotehnică i constructoare de lustria uş,ră şi alimentară; rinderi prcrcătoare de bunuri a fost apibcată cu entuziasm î*eniî mun . Dar ca în orice eÎ3ptui ( noi nu am avutşi* şi gr« li, atît în ce pripi între deritele ramuri ale rea sarduri principale de a » a obţinit o îmbunătăţire a i mai mic decît am prevăzut planurile■lî construcţie eco-Ha îioastr s-a dezvoltat corn eresem cu «este 10% faţă de avut loc î producţia mijloaProduct. bunurilor de con«70 . j o easta a contribuit laba din, eist an. nocentrale î de înait şi Paross ■ie îa Bichibav, fal dea în funcţiune ^ţi î struct ii ,iar culturale cum şi bateria, doua de cocs şi «talaţii (bprelucrare a ţiţeiu■jen, al 4-lea grup Steaua Roşie“ de ensiune Borzeşti-Reşiţa, fabrica de instalaţii pentru i de conserve şi iinţa 16.00 apartamente atît şi prin detrucţia prin creiull de populaţie din mirtivităţii industriei ia productivităţii c• *; ?r pe precţie şi de circulom ia toti de circa 1,8 mi! 1 în curs anului să se îm? ramuri ar spre sfîrşitul e mici şi să se •u copii; sporit grija faţă ‘ÎUdeine jetare pentru aane lei cele din de stat . iriaţii au primit « . In mis sâ Si In agricultură, aşa cum a constatat Congresul al 11-lea al P.M.R., s-au realizat progrese însemnate, însă producţia vegetală şi animală a rămas în urma dezvoltării industriei şi a cerinţelor crescînde provenite din sporirea continuă a consumului populaţiei de la oraşe şi sate. Aceasta se reflectă în sens negativ in dezvoltarea producţiei bunurilor de consum şi mai cu seamă a produselor alimentare, precum şi în domeniul circulaţiei mărfurilor, creindu-ne periodic greutăţi în aprovizionarea oamenilor muncii şi îmbunătăţirea nivelului de trai. Astfel, anul acesta producţia de grîu şi celelalte cereale păioase, de porumb şi plante uleioase, a fost insuficientă; recolte mai bune am avut la cartofi, sfeclă de zahăr şi la plantele textile. Pe baza rezervelor de furaje din recolta 1955 a crescut producţia de carne şi alte produse animale, populaţia fiind mai bine aprovizionată în cursul anului cu aceste produse. Consumul populaţiei a crescut în primul semestru, dar spre sfîrşitul anului au început să se resimtă unele urmări ale recoltei slabe. Am înlăturat o parte mare a acestora, pe baza ajutorului în cereale pe care-l primim din partea U.R.S.S. S-au luat şi alte măsuri pentru a îmbunătăţi aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare şi industriale. Sporirea producţiei industriale şi a unor produse agricole ne-a dat posibilitatea să mărim vînzările de mărfuri prin comerţul socialist cu peste 2,5 miliarde lei în cursul anului 1956. In perioada care urmează, continuînd să dezvoltăm cu precădere industria producătoare de mijloace de producţie, este necesar să punem în centrul atenţiei noastre sarcina dezvoltării sistematice şi hotărite a agriculturii şi industriei producătoare de bunuri de consum, concentrînd în aceste ramuri în mai mare măsură decît pînă acum mijloace materiale şi financiare. Ridicarea nivelului de viaţă al poporului — sarcină centrală Tovarăşi, Biroul Politic al Comitetului Central a examinat în perioada ce s-a scurs de la Congresul partidului o serie de probleme ale politicii economice în lumina sarcinii centrale trasate de Congresul al II-lea al partidului — îmbunătăţirea sistematică a condiţiilor de viaţă şi de muncă ale oamenilor muncii. Concluziile şi propunerile proiectelor elaborate cu privire la planul de stat, bugetul statului, la măsurile pentru îmbunătăţirea actualului sistem de salarizare, cu privire la înlocuirea actualului mod de constituire a fondului centralizat de produse agricole prin extinderea relaţiilor comerciale între oraş şi sat sunt supuse acum dezbaterii plenarei C.C. al P.M.R. Pe baza calculelor preliminare rezultă că realizarea tuturor investiţiilor prevăzute prin Directivele pentru cel de-al 11-lea plan cincinal ar cere eforturi în economie care ar îngreuna înfăptuirea prevederilor privitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. De aceea propunem să se reexamineze unele prevederi ale Directivelor în direcţia micşorării investiţiilor de stat pe perioad 1956—1960. Considerăm necesară îmbunătăţirea proporţiei între fondul de acumulare şi fondul de consum al populaţiei, pentru a se repartiza o parte mai mare din venitul naţional satisfacerii cerinţelor materiale şi culturale ale poporului muncitor. Volumul investiţiilor va trebui să asigure dezvoltarea continuă a industriei socialiste, deşi într-un ritm mai lent, corespunzător resurselor şi posibilităţilor reale ale economiei naţionale. Existenţa puternicului sistem mondial al economiei socialiste, colaborarea frăţească economică cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări socialiste ne dau posibilitatea să procurăm din aceste ţări în condiţii convenabile maşinile, instalaţiile industriale, semifabricatele şi alte produse industriale pe care nu le fabricăm în ţară. Trebuie să orientăm eforturile spre dezvoltarea masivă a producţiei agricole precum şi a producţiei industriei uşoare şi alimentare, a construcţiilor de locuinţe, de care se leagă astăzi nemijlocit ridicarea nivelului de viaţă a populaţiei muncitoare. Odată cu aceasta se va asigura dezvoltarea continuă a industriei grele, temelia progresului tuturor ramurilor economiei naţionalei şi a reproducţiei socialiste lărgite. O atenţie deosebită se va acorda ramurilor minieră, petroliferă, chimică, energetică, materialelor de construcţii, marilor lucrări de la Hunedoara, Bicaz şi Borzeşti, începute în primul cincinal, dării în funcţiune în a doua jumătate a anului 1957 a laminorului de ţevi de la Roman. In industria construcţiilor de maşini ne orientăm spre producţia de maşini şi utilaj destinate agriculturii, de utilaj petrolifer, minier şi mijloace de transport; industria chimică o îndreptăm în special spre producţia masivă de îngrăşăminte chimice şi insecto-fungicide destinate agriculturii, precum şi a fibrelor sintetice şi a maselor plastice pentru mărirea producţiei bunurilor de larg consum. Toate ramurile economiei naţionale trebuie să conlucreze la mecanizarea şi chimizarea agriculturii, la creşterea producţiei agricole şi a bunurilor de larg consum, necesare îmbunătăţirii continue a aprovizionării populaţiei. După definitivarea îndreptărilor ce urmează să fie aduse Directivelor, propunem ca ele să fie supuse aprobării tuturor organizaţiilor de partid. Consiliul de Miniştri va trebui să elaboreze proiectul de lege cu privire la cel de-al II-lea plan cincinal, care să fie prezentat Marii Adunări Naţionale. In orientarea politicii noastre de investiţii avem în vedere că baza trainică a creşterii productivităţii muncii o constituie progresul tehnic, înlocuirea a ceea ce este învechit în procesul tehnologic. Trebuie să accentuăm însă că dezvoltarea producţiei şi a productivităţii muncii poate fi obţinută în primul rînd prin mai buna folosire a utilajului de pro(Continuare în pag 2a) ULUI ţîihfdiC Şl RAIONAL P.M.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Sîmbătă, 5 ianuarie 1957 ( 6 pagini — 20 bani luL 1005 ) Considerăm necesară îmbunătăţireaproporţiei între fondul de acumulare şi fondul de consum alpopulaţiei, pentru a se repartiza o parte mai mare din venitul naţional satisfacerii cerinţelor materiale şi culturale ale poporului muncitor. (Din Raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R.).