Flacăra Sibiului, 1957 (Anul 14, nr. 2681-2782)
1957-07-03 / nr. 2732
ESTE HOTÁR Vechiul şi „noul“ colonialism şi-au dat mîna pentru înăbuşirea aspiraţiilor naţionale ale popoarelor arabe Departamentul de Stat a respins cererea ţărilor arabe ca S. U. A. să înceteze ajutorul militar dat Franţei NEW YORK (Agerpres). Intr-o ştire din Washington, ziarul „New York Times“ relatează că Departentul de Stat al S.U.A. a respins cererea celor 11 ţări arabe ca S.U.A. să înceteze să acorde ajutor militar Franţei. Reprezentanţii arabi au adresat această cerere secretarului de stat Dulles la 24 mai pe motiv că francezii folosesc ajutorul militar american pentru reprimarea mişcării naţionale din Algeria, în răspunsul Departamentului de Stat al S.U.A. se spune că încetarea ajutorului nu ar corespunde politicii Statelor Unite şi „intereselor“ puterilor occidentale. După cum anunţă agenţia United Press, reprezentantul mişcării naţionale algeriene în S.U.A. a protestat cu hotărîre pe lingă Departamentul de Stat al S.U.A. pentru faptul că Departamentul de Stat a respins cererea statelor arabe de a înceta ajutorul militar acordat Franţei în Algeria. NEW YORK (Agerpres). — Agenţia United Press citează declaraţia senatorului MacLellan, care a anunţat că firma americană „United Auto Parts Company“ a cum-părat de la armată care blindate şi le-a vîndut Franţei „prin Departamentul de Stat“ pentru a fi folosite în Algeria, realizînd beneficii uriaşe. In cercurile subcomisiei senatoriale de anchetă s-a anunțat că după aceasta guvernul francez a cumpărat direct de la Departamentul de Război al S.U.A. alte 69 care blindate. S. U. A. frânează tratativele pentru dezarmare NEW YORK 30 (Agerpres). — Presa americană recunoaşte că cercurile oficiale ale S.U.A. iau măsuri speciale pentru a împiedica succesul tratativelor de la Londra cu privire la dezarmare. Ziarul „New York Post“ scrie într-un articol redacţional că manevrele S.U.A. în jurul problemei dezarmării, ca şi faptui că autorităţile americane fac o largă publicitate declaraţiilor provocatoare făcute de generalul Norstad în comisiile Congresului, au avut drept scop să „frineze“ tratativele de la Londra cu privire la dezarmare. Intr-un articol intitulat „Un joc primejdios“, acest ziar subliniază că Washingtonul a ştiut că aprobînd difuzarea declaraţiei lui Norstad în lumea întreagă in timp ce la Londra au loc tratativele cu privire la dezarmare, va aduce prejudicii acestor tratative. „Hotărîrea de a se frina tratativele, arată „New York Post“, a fost evident pusă la cale în modul cuvenit în cadrul acestor cercuri, în rîndul cărora progresul rapid în domeniul dezarmării provoacă mai curînd suspiciuni decît entuziasm...“ încă o victimă la Hiroşima HIROSIMA 30 (Agerpres). — Agenţia United Press relatează că Taiko Nimoto, o femeie în vîrstă de 30 de ani, a murit de leucemie cronică, boală contractată de pe urma bombardamentului atomic efectuat asupra acestui oraş de către americani în cursul celui de-al doilea război mondial. Guvernul Bourges Maunoury a obţinut votul de încredere In legătură cu proiectele sale financiare, guvernul Bourges Maunoury a obţinut votul de încredere din partea Adunării Naţionale Franceze cu 251, voturi pentru şi 210 contra. Precum apreciază cercurile politice din Franţa, guvernul a obţinut încrederea Adunării numai datorită voturilor deputaţilor din grupul „independenţilor” care n-au precupeţit nimic spre a evita o nouă criză înainte de ratificarea tratatelor europene şi a împuternicirilor speciale în Algeria. Noile proiecte financiare prevăd realizarea de economii bugetare de 250 miliarde franci în următoarele şase luni şi de 350 miliarde franci în 1958. Se prevăd noi impozite pe 1957 în valoare de 150 miliarde franci, precum şi alte măsuri ca scumpirea unor produse de larg consum, lucru ce va avea repercusiuni asupra condițiilor de viață ale maselor populare. S. U. A. deportează forţat chinezi din Taiwan Săptămînalul „Blitz” din Tokio, demască acţiunile Comandamentului militar american din Extremul Orient care a mobilizat toate navele de transport din Japonia, Indochina, Coreea şi Filipine pentru operaţiuni speciale în regiunea Taiwanului. In conformitate cu relatările susnumitului săptămînal, este vorba de hotărîrea S.U.A. de a strămuta forţat 500.000 de chinezi din Taiwan pe diferite insule din Oceanul Pacific. „Blitz” scrie că ştiri privind aceste deportări sosesc şi din Manila, unde echipajul unui vas de pescari japonezi a declarat că la răsărit de Taiwan a întîlnit o navă americană de transport puternic excortată, de pe al cărui bord cîţiva deţinuţi chinezi au strigat că sînt deportaţi de americani din Taiwan. După aprecierile pescarilor, nava americană se îndrepta spre insulele Marshall controlate de americani. Din nou calomnii antisovietice La conferinţa anuală a guvernatorilor statelor din 24 iunie, în cuvîntul său, preşedintele Eisenhower s-a dedat la un amestec nepermis în treburile interne ale unor ţări din estul Europei. Ponegrind situaţia din aceste ţări prin afirmaţii cu totul ireale, preşedintele S.U.A. a arătat că nădăjduieşte spre „recăpătarea libertăţii” de către unele state ca Germania răsăriteană, Polonia, Ungaria şi Iugoslavia. Ca de obicei, cuvîntarea preşedintelui Eisenhower n-a fost lipsită de calomnii antisovietice. Primul plan cincinal al Chinei poate fi depăşit în 1957 La sesiunea Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, premierul Ciu En-Lai a declarat că primul cincinal poate fi depăşit în anul 1957. „In 1956 — a arătat Ciu En-Lai — a fost desăvîrşită în linii mari transformarea socialistă a agriculturii, a producţiei meşteşugăreşti, a comerţului şi a industriei particulare, transformarea proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie în proprietate socialistă. 120 de milioane de gospodării ţărăneşti şi peste 5 milioane de meşteşugari sunt cuprinşi în formele colective de muncă, 70.000 întreprinderi industriale particulare au devenit întreprinderi de stat „ particulare”. Subliniind succesele obţinute în industrie în general şi în industria producătoare de oţel în special, Ciu En- Lai a anunţat că în 1956 aceasta a crescut cu 1.610.000 tone. El a mai enumerat şi alte victorii ale industriei chineze între care, punerea la punct a producţiei de avioane cu reacţie, autocamioane, utilaj energetic, maşiniunelte automate etc. Succesele obţinute şi în domeniul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale poporului chinez, avîntul întregului popor spre cucerirea de noi şi importante victorii, ca şi ajutorul frăţesc de mare folos acordat de U.R.S.S., sînt factorii ce vor contribui la îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor primului cincinal al Chinei Populare. AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA La „Balanţa“ atirnă mai greu lipsurile (Urmare din pag. I-a) răşii nu se prea grăbesc. Ei spun că mai au vreme, in timp ce muncitorii întîmpină greutăţi în procesul de producţie. Maşina de rindelat de la atelierul de tîmplărie bate, din care cauză nu dă întregul randament. Toate aceste lipsuri, după cum am aflat, sunt bine cunoscute de către conducerea fabricii în frunte cu tov. Constantin Păpureanu, director. Totuşi, tov. Păpureanu nu s-a gîndit să ia măsuri de lichidarea lor. Oare ce mai aşteaptă? Rezerve interne şi... oameni cu rezerve Cînd am traversat curtea fabricii şi m-am îndreptat spre secţia de debitare m-am pomenit faţă în faţă ca vreo patru vagoane de bucăţi de tablă de diferite dimensiuni, de bucăţi de şine, rude de fier etc. aruncate vraişte. O tablă de peste 3 metri lungime şi un metru lăţime stă de-a dreptul în noroi. Cită risipă! Mi-am adus aminte atunci de nişte văicăreli. — N-avem, tovarăşe, materie primă, n-avem. N-avem din ce realiza economii, n-avem din ce reduce preţul de cost. E de-a dreptul revoltător nu numai să spui astfel de lucruri dar să te şi gîndeşti, cînd doar numai la cîţiva metri stau vagoane întregi de bucăţi de tablă cărora un bun gospodar i-ar găsi o justă întrebuinţare. După cum se vede, şi o dovedesc şi faptele, la fabrica „Balanţa” există multe rezerve interne numai că din păcate mai există şi ... „oameni cu rezerve”. Şi acum ceva despre maiştri Bine este cunoscut oricui rolul maistrului în procesul de producţie. Cu toate acestea am întîlnit la fabrica „Balanţa” maiştri care nu-şi înţeleg rostul şi menirea. Mai mult, unii maiştri de-aici ca, Dumitru Opriş şi Alfred Culciar nu numai că nu sprijină şi îndrumă pe muncitori în activitatea lor ci se ocupă cu favoritisme, schimbă oamenii de la locul de muncă după bunul lor plac fără să ţină cont de capacitatea şi experienţa acestora. Altora, pur şi simplu le creează greutăţi. Maistrul Opriş în loc să sprijine pe muncitori, să sprijine iniţiativa maselor, o înnăbuşă. In timp ce pe muncitorii vechi, cu experienţă, îi ignorează cu scopul de a-i înlătura de la lucrări bune, el şi-a adus feciorul şi l-a introdus în cel mai bun loc de muncă, deşi acesta nu are o calificare de cantaragiu. La prima vedere s-ar părea (aşa cum de altfel mi se pare şi conducerii fabricii) că toate aceste lucruri nu ar fi atît de grave. Şi totuşi dacă pătrunzi mai adine în taina lor îţi dai uşor seama de gravitatea acestora. La conducerea cîtorva secţii s-au cuibărit elemente care nu au nimic comun cu interesele noastre de clasă. Ce interese comune îi poate lega pe maistrul Dumitru Opriş sau Alfred Culciar cu muncitorii din fabrică atîta timp cit ei au făcut parte din diferite organizaţii fasciste. Maistrul Alfred Culciar, din secţia poduri bascule protejează anumite elemente dar în schimb pe comunistul Suscseg Ludovic îl persecută prin faptul că nu-i repartizează lucrări şi chiar atunci cînd îi repartizează are grijă să nu aibă de lucru mai mult decît cîteva ore. * Toate aceste lipsuri sînt bine cunoscute atît de conducerea fabricii cit şi de organizaţia de bază, dar nu s-au gîndit să ia măsurile necesare. Lipsurile semnalate mai sus sînt grave şi dăunătoare. Acest lucru trebuie să dea de gîndit. Conducerea fabricii îndrumată de organizaţia de bază va trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru lichidarea lor. P. BUD — SPORT----------Progresul Sibiu a cîştigat seria la (cat. B) Filmul jocului Oaspeţii încep jocul foarte rapid şi insistă aproape la fiecare fază. In minutul 9, Roman e pe punctul de a marca însă Apro salvează în corner. Două minute mai tîrziu, Văcarii interceptează o minge, porneşte rapid în cursă pe extrema stingă, centrează la Roman care de la 8 metri reia plasat în gol: 1:0. Un schimb de pase la care a participat toată înaintarea (min. 15) îl găseşte pe Roman în poziţie de şut, dar Zarici printr-un reflex extraordinar reţine. Jocul se desfăşoară într-un ritm foarte rapid şi Zarici în formă de zile mari se remarcă apărînd aproape în fiecare minut mingi dificile şi salvînd echipa sa de la o înfrîngere mai grea. Dacă la începutul sezonului Pain (Locomotiva Timişoara) entuziasmase pe sibieni, cel puţin acelaşi lucru l-a făcut şi reşiţeanul Zarici duminică. Min. 37: Dragoman porneşte în cursă personală pe partea dreaptă şi şutează fulgerător: 2:0! Zarici n-a avut timp nici să schiţeze vreun gest... golul a fost imparabil. In minutul 39 Potoceanu comite hands în careu, dar arbitrul nu acordă. Pînă la sfîrşitul reprizei jocul se menţine mai mult la centru. Amintim lovitura de la 25 ip executată foarte puternic de Dragoman. Şi la începutul reprizei a doua gazdele domină insistent. Din minutul 55, profitînd de căderea gazdelor, oaspeţii pun stăpînire de joc şi ratează cîteva ocazii bune prin Husek, min. 58, Scînteie, min. 60 şi Vida min. 62. In min. 63 Vida (Energia Reşiţa) „speculînd” ezitarea lui Frunzescu introduce mingea în plasă pe sub Munteanu. Este primul gol pe care-l primesc gazdele pe teren propriu în Cupa primăverii. După acest „duş” gazdele revin în atac şi Roman (min. 84) pierde o ocazie clară (singur cu Zarici vrea să ridice mingea peste el în gol dar i-o trimite în braţe). In ultimele secunde de joc, Dragoman pecetluieşte scorul partidei şutînd pe jos de la distanţă: 3:1. Cu concursul arbitrului „Independenţa“ a egalat în trei minute în primul sfert de oră Energia joacă bine dar nu reuşeşte să-şi concretizeze neta superioritate din cauza excesului de combinaţii. După aceea oaspeţii pun stăpînire pe joc şi domină insistent. Primul gol este marcat de oaspeţi în minutul 29, în urma unei greşeli a lui Păşteanu. In minutul 31, la o ezitare a apărării sibienilor, oaspeţii marchează din nou şi scorul este ridicat la 2:0. In repriza a II-a tot oaspeţii domină. Energia „Independenţa“ joacă numai in 10 oameni (Belaşcu II a fost accidentat). Cu toată dominarea oaspeţilor, în minutul 76 Toma înscrie primul gol pentru sibieni din 11 metri. Remarcăm că acest 11 metri este discutabil şi credem că arbitrul Covoran (Făgăraş) l-a acordat cu prea multă uşurinţă. După 3 minute, Jeleriu înscrie din nou şi astfel rezultatul devine egal 2:2, cu care se termină şi jocul. Rezultatul de egalitate îi dezavantajează pe medieşeni, care au fost mai buni şi au jucat mai frumos. Sibienii au jucat bine numai primul sfert de oră, iar mai departe nu am văzut altceva decît execuţii tehnice greşite, pase fără adresă, etc. etc. Ne miră că acești jucători tineri, anul trecut juniori, majoritatea din ei juniori la Progresul, au „uitat“ să joace fotbal. Acești jucători, anul trecut, cînd jucau în echipa de juniori a Progresului I.A.S. entuziasmau publicul prin jocul calitativ pe care-l prestau. Ce explicaţii poate da colectivul sportiv şi antrenorul Kucerak? Flamura roşie „Flaro“ Sibiu — FI. roşie Mediaş 4:2 (3:0) Pregătindu-se pentru întîlnirea internaţională de mîine, handbalistele de la Flamura roşie au făcut un reuşit antrenament de acomodare pe stadionul Energia, jucînd în compania Flamurei roşii Mediaş. Menţionăm că gazdele au jucat cu o formaţie incompletă şi n-au forţat jocul. Din formaţia întrebuinţată o impresie foarte bună a lăsat portarul Knopp, care de altfel va apăra poarta echipei în campionatul 1957—1958. Golurile au fost marcate de Cazacu 2, Schenker şi Haberpursch, pentru gazde, iar pentru medieşene au înscris Szántó şi Krauss. De remarcat că Knopp a prins două lovituri de la 14 metri. Au jucat formaţiile: „Flamura roşie” Sibiu: Knopp-Schenker Schneider, Buta, Kapp, Hoffmann, Waltzer, Cacazu, Haberpursch, Dandler. FI. roşie Mediaş: Klein I — Kleter, Boandy, Szanto, Klein II, Schvartz, Covacs, Vasiu, Iuga, Krauss, Zintz, Ludwig, Pelger. In întîlnirea internaţională pe care gazdele o vor susţine mîine după amiază pe stadionul Energia în compania echipei maghiare Ferencvaros Budapesta vor alinia următoarea formaţie: Knopp (Todor) — Schenker, Schneider, Buta, Kapp, Haberpursch, Cazacu, Starck, Nora Windt, Scheipp, Waltzer. Rezerve: Dobre, Spina, Dandler și Hoffman. SPECTACOLE Concert. Filarmonica de Stat din Sibiu prezintă în sala Teatrului de Stat, joi, 4 iulie matineu ora 11 şi seara ora 20.30 un concert simfonic. Dirijor Mircea Lucescu, solistă (vioară) Erce Bacs din Cluj. In program: Mozart: Simfonia nr. 33 în Sibemolmajor (primă audiţie); Dvorak: Concertul pentru vioară şi orchestră în la minor; Vieru: Concertul pentru orchestră în Re-major (1954) — primă audiţie. Opera din Cluj va prezenta în cursul acestei săptămîni la Sibiu: „Trubadurul“ (4 iulie, ora 20); „Bărbierul din Sevila“ (5 iulie, ora 20); „Carmen“ (6 iulie, ora 20); „Rusalia“ (7 iulie, ora 20). Cinematografe: „Arta“, Moştenire însîngerată; „Pacea“, Taina nopţii eterne; Tineretului, Carola Lamberti: „Victoria“, Coasta lui Adam. Vînzare în rate In dorinţa de a veni în ajutorul celor ce muncesc, O.C.L. Produse industriale Sibiu, a pus în vînzare în sortimente bogate în unităţile sale nr. 21 şi 26 din piaţa Republicii şi unitatea nr. 96 din str. Molotov nr. 13, confecţiuni în rate. Informaţii detailate asupra condiţiilor de vînzare se pot primi de la unitățile mai sus arătate. Redacția: Sibiu, Str. Octombrie Roşu nr. 2, Telefon nr. 2810, 2156. — Administrația: Str. Octombrie Roşu nr. 2, Telefon nr. 2810. — Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA SIBIU Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Direcțiunii Generale P.T.T. nr. 1/1945. — Cont: R.R.P.R nr. 071.005. — Abonamente: lei 5.25 pe trei luni.