Flacăra Sibiului, 1957 (Anul 14, nr. 2681-2782)

1957-07-03 / nr. 2732

ESTE HOTÁR Vechiul şi „noul“ colonialism şi-au dat mîna pentru înăbuşirea aspiraţiilor naţionale ale popoarelor arabe Departamentul de Stat a respins cererea ţărilor arabe ca S. U. A. să înceteze ajutorul militar dat Franţei NEW YORK (Agerpres).­­ Intr-o ştire din Wa­shington, ziarul „New York Times“ relatează că Depar­­tentul de Stat al S.U.A. a respins cererea celor 11 ţări arabe ca S.U.A. să înceteze să acorde ajutor militar Franţei. Reprezentanţii arabi au adresat această cerere se­cretarului de stat Dulles la 24 mai pe motiv că fran­cezii folosesc ajutorul mi­litar american pentru repri­marea mişcării naţionale din Algeria, în răspunsul Departamen­tului de Stat al S.U.A. se spune că încetarea ajutoru­lui nu ar corespunde poli­ticii Statelor Unite şi „in­tereselor“ puterilor occiden­tale. După cum anunţă agenţia United Press, reprezentantul mişcării naţionale algeriene în S.U.A. a protestat cu ho­tărîre pe lingă Departamen­tul de Stat al S.U.A. pentru faptul că Departamentul de Stat a respins cererea state­lor arabe de a înceta aju­torul militar acordat Fran­ţei în Algeria. NEW YORK­­ (Agerpres). — Agenţia United Press ci­tează declaraţia senatorului MacLellan, care a anunţat că firma americană „United Auto Parts Company“ a cum-­­părat de la armată care blin­date şi le-a vîndut Franţei „prin Departamentul de Stat“ pentru a fi folosite în Alge­ria, realizînd beneficii uria­şe. In cercurile subcomisiei se­natoriale de anchetă s-a a­­nunțat că după aceasta gu­vernul francez a cumpărat direct de la Departamentul de Război al S.U.A. alte 69 care blindate. S. U. A. frânează tratativele pentru dezarmare NEW Y­ORK 30 (Agerpres). — Presa americană recunoaş­te că cercurile oficiale ale S.U.A. iau măsuri speciale pentru a împiedica succesul tratativelor de la Londra cu privire la dezarmare. Ziarul „New York Post“ scrie în­­tr-un articol redacţional că manevrele S.U.A. în jurul problemei dezarmării, ca şi faptui că autorităţile ame­ricane fac o largă publici­tate declaraţiilor provocatoa­re făcute de generalul Nor­­stad în comisiile Congresului, au avut drept scop să „fri­­neze“ tratativele de la Lon­dra cu privire la dezarmare. Intr-un articol intitulat „Un joc primejdios“, acest ziar subliniază că Washing­tonul a ştiut că aprobînd difuzarea declaraţiei lui Nor­­stad în lumea întreagă in timp ce la Londra au loc tratativele cu privire la de­zarmare, va aduce prejudicii acestor tratative. „Hotărîrea de a se frina tratativele, a­­rată „New York Post“, a fost evident pusă la cale în modul cuvenit în cadrul a­­cestor cercuri, în rîndul că­rora progresul rapid în do­meniul dezarmării provoacă mai curînd suspiciuni decît entuziasm...“ încă o victimă la Hiroşima HIROSIMA 30 (Agerpres). — Agenţia United Press re­latează că Taiko Nimoto, o femeie în vîrstă de 30 de ani, a murit de leucemie cronică, boală contractată de pe ur­ma bombardamentului ato­mic efectuat asupra acestui oraş de către americani în cursul celui de-al doilea răz­boi mondial. Guvernul Bourges Maunoury a obţinut votul de încredere In legătură cu proiectele sale financiare, guvernul Bourges Maunoury a obţinut votul de încredere din par­tea Adunării Naţionale Fran­ceze cu 251, voturi pentru şi 210 contra. Precum apreciază cercurile politice din Franţa, guvernul a obţinut încrederea Adună­rii numai datorită voturilor deputaţilor din grupul „in­dependenţilor” care n-au pre­cupeţit nimic spre a evita o nouă criză înainte de ratifi­carea tratatelor europene şi a împuternicirilor speciale în Algeria. Noile proiecte financiare prevăd realizarea de econo­mii bugetare de 250 miliarde franci în următoarele şase luni şi de 350 miliarde franci în 1958. Se prevăd noi impozite pe 1957 în valoare de 150 miliarde franci, precum şi alte măsuri ca scumpirea unor produse de larg con­sum, lucru ce va avea reper­cusiuni asupra condițiilor de viață ale maselor populare. S. U. A. deportează forţat chinezi din Taiwan Săptămînalul „Blitz” din Tokio, demască acţiunile Co­mandamentului militar ame­rican din Extremul Orient care a mobilizat toate nave­le de transport din Japonia, Indochina, Coreea şi Filipi­ne pentru operaţiuni speciale în regiunea Taiwanului. In conformitate cu relată­rile susnumitului săptămînal, este vorba de hotărîrea S.U.A. de a strămuta forţat 500.000 de chinezi din Taiwan pe diferite insule din Oceanul Pacific. „Blitz” scrie că ştiri pri­vind aceste deportări sosesc şi din Manila, unde echipa­jul unui vas de pescari ja­ponezi a declarat că la ră­sărit de Taiwan a întîlnit o navă americană de transport puternic excortată, de pe al cărui bord cîţiva deţinuţi chinezi au strigat că sînt deportaţi de americani din Taiwan. După aprecierile pes­carilor, nava americană se îndrepta spre insulele Mar­shall controlate de americani. Din nou calomnii antisovietice La conferinţa anuală a guvernatorilor statelor din 24 iunie, în cuvîntul său, preşe­dintele Eisenhower s-a dedat la un amestec nepermis în treburile interne ale unor ţări din estul Europei. Ponegrind situaţia din a­­ceste ţări prin afirmaţii cu totul ireale, preşedintele S.U.A. a arătat că nădăjdu­ieşte spre „recăpătarea liber­tăţii” de către unele state ca Germania răsăriteană, Polo­nia, Ungaria şi Iugoslavia. Ca de obicei, cuvîntarea preşedintelui Eisenhower n-a fost lipsită de calomnii anti­sovietice. Primul plan cincinal al Chinei poate fi depăşit în 1957 La sesiunea Adunării re­prezentanţilor populari din întreaga Chină, premierul Ciu En-Lai a declarat că pri­mul cincinal poate fi depă­şit în anul 1957. „In 1956 — a arătat Ciu En-Lai — a fost desăvîrşită în linii mari transformarea socialistă a agriculturii, a producţiei meşteşugăreşti, a comerţului şi a industriei particulare, transformarea proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie în proprietate socialistă. 120 de milioane de gospo­dării ţărăneşti şi peste 5 milioane de meşteşugari sunt cuprinşi în formele colective de muncă, 70.000 întreprin­deri industriale particulare au devenit întreprinderi de stat „ particulare”. Subliniind succesele obţi­nute în industrie în general şi în industria producătoare de oţel în special, Ciu En- Lai a anunţat că în 1956 a­­ceasta a crescut cu 1.610.000 tone. El a mai enumerat şi alte victorii ale industriei chineze între care, punerea la punct a producţiei de a­­vioane cu reacţie, autocami­oane, utilaj energetic, maşini­­unelte automate etc. Succesele obţinute şi în do­meniul îmbunătăţirii condiţi­ilor de viaţă ale poporului chinez, avîntul întregului po­por spre cucerirea de noi şi importante victorii, ca şi a­­jutorul frăţesc de mare fo­los acordat de U.R.S.S., sînt factorii ce vor contribui la îndeplinirea înainte de ter­men a sarcinilor primului cincinal al Chinei Populare. AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA La „Balanţa“ atirnă mai greu lipsurile (Urmare din pag. I-a) răşii nu se prea grăbesc. Ei spun că mai au vreme, in timp ce muncitorii întîmpi­­nă greutăţi în procesul de producţie. Maşina de rinde­­lat de la atelierul de tîmplă­­rie bate, din care cauză nu dă întregul randament. Toate aceste lipsuri, după cum am aflat, sunt bine cu­noscute­ de către conducerea fabricii în frunte cu tov. Constantin Păpureanu, direc­tor. Totuşi, tov. Păpureanu nu s-a gîndit să ia măsuri de lichidarea lor. Oare ce mai aşteaptă? Rezerve interne şi... oameni cu rezerve Cînd am traversat curtea fabricii şi m-am îndreptat spre secţia de debitare m-am pomenit faţă în faţă ca vreo patru vagoane de bucăţi de tablă de diferite dimensiuni, de bucăţi de şine, rude de fier etc. aruncate vraişte. O tablă de peste 3 metri lungi­me şi un metru lăţime stă de-a dreptul în noroi. Cită risipă! Mi-am adus aminte atunci de nişte văicăreli. — N-avem, tovarăşe, ma­terie primă, n-a­vem. N-avem din ce realiza economii, n-avem din ce reduce pre­ţul de cost. E de-a dreptul revoltător nu numai să spui astfel de lucruri dar să te şi gîndeşti, cînd doar numai la cîţiva metri stau vagoane în­tregi de bucăţi de tablă că­rora un bun gospodar i-ar găsi o justă întrebuinţare. După cum se vede, şi o dovedesc şi faptele, la fa­brica „Balanţa” există multe rezerve interne numai că din păcate mai există şi ... „oa­meni cu rezerve”. Şi acum ceva despre maiştri Bine este cunoscut oricui rolul maistrului în procesul de producţie. Cu toate aces­tea am întîlnit la fabrica „Balanţa” maiştri care nu-şi înţeleg rostul şi menirea. Mai mult, unii maiştri de-aici ca, Dumitru Opriş şi Alfred Cul­­ciar nu numai că nu sprijină şi îndrumă pe muncitori în activitatea lor ci se ocupă cu favoritisme, schimbă oamenii de la locul de muncă după bunul lor plac fără să ţină cont de capacitatea şi expe­rienţa acestora. Altora, pur şi simplu le creează greutăţi. Maistrul Opriş în loc să sprijine pe muncitori, să spri­jine iniţiativa maselor, o în­­năbuşă. In timp ce pe mun­citorii vechi, cu experienţă, îi ignorează cu scopul de a-i înlătura de la lucrări bune, el şi-a adus feciorul şi l-a in­trodus în cel mai bun loc de muncă, deşi acesta nu are o calificare de cantaragiu. La prima vedere s-ar pă­rea (aşa cum de altfel mi se pare şi conducerii fabricii) că toate aceste lucruri nu ar fi atît de grave. Şi totuşi da­că pătrunzi mai adine în tai­na lor îţi dai uşor seama de gravitatea acestora. La con­ducerea cîtorva secţii s-au cuibărit elemente care nu au nimic comun cu interesele noastre de clasă. Ce interese comune îi poate lega pe mai­strul Dumitru Opriş sau Al­fred Culciar cu muncitorii din fabrică atîta timp cit ei au făcut parte din diferite organizaţii fasciste. Maistrul Alfred Culciar, din secţia po­duri bascule protejează anu­mite elemente dar în schimb pe comunistul Suscseg Ludo­vic îl persecută prin faptul că nu-i repartizează lucrări şi chiar atunci cînd îi repar­tizează are grijă să nu aibă de lucru mai mult decît cîte­­va ore. * Toate aceste lipsuri sînt bine cunoscute atît de con­ducerea fabricii cit şi de or­ganizaţia de bază, dar nu s-au gîndit să ia măsurile necesare. Lipsurile semnalate mai sus sînt grave şi dăunătoare. Acest lucru trebuie să dea de gîndit. Conducerea fabricii îndrumată de organizaţia de bază va trebui să ia măsu­rile corespunzătoare pentru lichidarea lor. P. BUD — SPORT----------­Progresul Sibiu a cîştigat seria l­a (cat. B) Filmul jocului Oaspeţii încep jocul foarte rapid şi insistă aproape la fiecare fază. In minutul 9, Roman e pe punctul de a marca însă Apro salvează în corner. Două minute mai tîrziu, Vă­carii interceptează o minge, porneşte rapid în cursă pe extrema stingă, centrează la Roman care de la 8 metri reia plasat în gol: 1:0. Un schimb de pase la care a participat toată înaintarea (min. 15) îl găseşte pe Ro­man în poziţie de şut, dar Zarici printr-un reflex extra­ordinar reţine. Jocul se des­făşoară într-un ritm foarte rapid şi Zarici în formă de zile mari se remarcă apărînd aproape în fiecare minut mingi dificile şi salvînd e­­chipa sa de la o înfrîngere mai grea. Dacă la începutul sezonului Pain (Locomotiva Timişoara) entuziasmase pe sibieni, cel puţin acelaşi lu­cru l-a făcut şi reşiţeanul Zarici duminică. Min. 37: Dragoman porneşte în cursă personală pe partea dreaptă şi şutează fulgerător: 2:0! Zarici n-a avut timp nici să schiţeze vreun gest... golul a fost imparabil. In minutul 39 Potoceanu comite hands în careu, dar arbitrul nu acor­dă. Pînă la sfîrşitul reprizei jocul se menţine mai mult la centru. Amintim lovitura de la 25 ip executată foarte pu­ternic de Dragoman. Şi la începutul reprizei a doua gazdele domină insis­tent. Din minutul 55, profi­­tînd de căderea gazdelor, oaspeţii pun stăpînire de joc şi ratează cîteva ocazii bu­ne prin Husek, min. 58, Scîn­­teie, min. 60 şi Vida min. 62. In min. 63 Vida (Energia Reşiţa) „speculînd” ezitarea lui Frunzescu introduce min­gea în plasă pe sub Mun­­teanu. Este primul gol pe care-l primesc gazdele pe te­ren propriu în Cupa primă­verii. După acest „duş” gaz­dele revin în atac şi Roman (min. 84) pierde o ocazie clară (singur cu Zarici vrea să ridice mingea peste el în gol dar i-o trimite în braţe). In ultimele secunde de joc, Dragoman pecetluieşte scorul partidei şutînd pe jos de la distanţă: 3:1. Cu concursul arbitrului „Independenţa“ a egalat în trei minute în primul sfert de oră E­­nergia joacă bine dar nu reuşeşte să-şi concretizeze neta superioritate din cauza excesului de combinaţii. Du­pă aceea oaspeţii pun stă­pînire pe joc şi domină in­sistent. Primul gol este mar­cat de oaspeţi în minutul 29, în urma unei greşeli a lui Păşteanu. In minutul 31, la o ezitare a apărării sibienilor, oaspeţii marchează din nou şi scorul este ridicat la 2:0. In repriza a II-a tot oas­peţii domină. Energia „In­dependenţa“ joacă numai in 10 oameni (Belaşcu II a fost accidentat). Cu toată dominarea oaspeţilor, în mi­nutul 76 Toma înscrie pri­mul gol pentru sibieni din 11 metri. Remarcăm că a­­cest 11 metri este discutabil şi credem că arbitrul Covo­­ran (Făgăraş) l-a acordat cu prea multă uşurinţă. După 3 minute, Jeleriu înscrie din nou şi astfel rezultatul de­vine egal 2:2, cu care se termină şi jocul. Rezultatul de egalitate îi dezavantajează pe medieşeni, care au fost mai buni şi au jucat mai frumos. Sibienii au jucat bine numai primul sfert de oră, iar mai departe nu am văzut altceva decît execuţii tehnice greşite, pase fără adresă, etc. etc. Ne miră că acești jucători ti­neri, anul trecut juniori, ma­joritatea din ei juniori la Progresul, au „uitat“ să joa­ce fotbal. Acești jucători, a­­nul trecut, cînd jucau în echipa de juniori a Progre­sului I.A.S. entuziasmau­ pu­blicul prin jocul calitativ pe care-l prestau. Ce explicaţii poate da colectivul sportiv şi antrenorul Kucerak? Flamura roşie „Flaro“ Sibiu — FI. roşie Mediaş 4:2 (3:0) Pregătindu-se pentru în­­tîlnirea internaţională de mîine, handbalistele de la Flamura roşie au făcut un reuşit antrenament de aco­modare pe stadionul Ener­gia, jucînd în compania Fla­­murei roşii Mediaş. Menţio­năm că gazdele au jucat cu o formaţie incompletă şi n-au forţat jocul. Din formaţia întrebuinţată o impresie foarte bună a lăsat porta­rul Knopp, care de altfel va apăra poarta echipei în campionatul 1957—1958. Go­lurile au fost marcate de Ca­­zacu 2, Schenker şi Haber­­pursch, pentru gazde, iar pentru medieşene au înscris Szántó şi Krauss. De remar­cat că Knopp a prins două lovituri de la 14 metri. Au jucat formaţiile: „Flamura roşie” Sibiu: Knopp-Schenker Schneider, Buta, Kapp, Hoffmann, Waltzer, Cacazu, Haber­­pursch, Dandler. FI. roşie Mediaş: Klein I — Kleter, Boandy, Szanto, Klein II, Schvartz, Covacs, Vasiu, Iu­­ga, Krauss, Zintz, Ludwig, Pelger. In întîlnirea internaţională pe care gazdele o vor susţine mîine după amiază pe sta­dionul Energia în compania echipei maghiare F­erencva­­ros Budapesta vor alinia ur­mătoarea formaţie: Knopp (Todor) — Schenker, Schnei­der, Buta, Kapp, Haber­­pursch, Cazacu, Starck, Nora Windt, Scheipp, Waltzer. Rezerve: Dobre, Spina, Dan­dler și Hoffman. SPECTACOLE Concert. Filarmonica de Stat din Sibiu prezintă în sala Teatrului de Stat, joi, 4 iulie matineu ora 11 şi seara ora 20.30 un concert simfonic. Dirijor Mircea Lu­­cescu, solistă (vioară) Erce Bacs din Cluj. In program: Mozart: Sim­fonia nr. 33 în Si­bemol­­major (primă audiţie); Dvo­rak: Concertul pentru vioa­ră şi orchestră în la­ minor; Vieru: Concertul pentru or­chestră în Re-major (1954) — primă audiţie. Opera din Cluj va prezen­ta în cursul acestei săptă­­mîni la Sibiu: „Trubadurul“ (4 iulie, ora 20); „Bărbie­rul din Sevila“ (5 iulie, ora 20); „Carmen“ (6 iulie, ora 20); „Rusalia“ (7 iulie, ora 20). Cinematografe: „Arta“, Moştenire însîngerată; „Pa­cea“, Taina nopţii eterne; Tineretului, Carola Lamberti: „Victoria“, Coasta lui Adam. Vînzare în rate In dorinţa de a veni în ajutorul celor ce muncesc, O.C.L. Produse industriale Si­biu, a pus în vînzare în sor­timente bogate în unităţile sale nr. 21 şi 26 din piaţa Republicii şi unitatea nr. 96 din str. Molotov nr. 13, con­­fecţiuni în rate. Informaţii detailate asu­pra condiţiilor de vînzare se pot primi de la unitățile mai sus arătate. Redacția: Sibiu, Str. Octombrie Roşu nr. 2, Telefon nr. 2810, 2156. — Administrația: Str. Octombrie Roşu nr. 2, Telefon nr. 2810. — Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA SIBIU Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Direcțiunii Generale P.T.T. nr. 1/1945. — Cont: R.R.P.R nr. 071.005. — Abonamente: lei 5.25 pe trei luni.

Next