Flacăra Sibiului, 1960 (Anul 17, nr. 2292-3094)
1960-01-09 / nr. 2992
E REALIZĂRII PERSPECTIVE încă nu se făcuse ziuă de-a binelea şi în spatele noii hale a filaturii am zărit un grup de oameni. Printre ei era şi tov. Ştefan Iosif, directorul fabricii „Firul roşu". El a ţinut să mă informeze cu legitimă mîndrie despre dezvoltarea fabricii în anii puterii populare. Dinconvorbirea noastră au reieşit o serie de lucruri importante pe care le voi reda mai jos. * Vechea fabrică a capitalistului englez avea patru secţii productive unde lucrau în condiţii grele cîteva sute de muncitori. Specificul acestei fabrici (singura de acest fel din ţară) aducea venituri fabuloase. Dar ele nu-i ajungeau patronului să se lăfăiască în huzur şi desîrîu prin marile blocuri din Londra, în vilele cumpărate prin sudoarea muncitorilor în Elveţia sau pe coasta Adriaticei. De aceea, exploatarea creştea de la o zi la alta. Salariul de mizerie cîştigat de muncitori pe o lună nu ajungea acestora să-şi cumpere nici măcar pîinea pentru o săptămînă. Aşa declară vîrstnicii care au apucat acele vremuri. Nu mai vorbim de celelalte „drepturi şi libertăţi" ale muncitorilor care erau scrise în constituţia burgheză şi pe care ei le-au înmormîntat odată cu alungarea monarhiei. Care din muncitorii de pe vremea „marilor drepturi cetăţeneşti“, au fost trimişi de patron să-şi petreacă concediul de odihnă în fostele staţiuni de pe litoral, Carmen Sylva, Techirghiol, Mamaia sau altele? Putem răspunde cu cea mai mare exactitate. Nici unul. Dar să privim acum tabloul fabricii, în regimul dictaturii proletariatului. De la intrarea pe poarta fabricii, alături de vechea clădire, te întîmpină noile hale semețe, caracteristice socialismului. Pentru a exemplifica cît mai elocvent situaţia din trecut şi din prezent este suficient să arătăm că vechea filatură dispunea de 9.779 fuse, răsucitoria de 6.000. Acum filatura este dotată prin grija statului cu peste 44.000 de fuse, respectiv 20.000 fuse la răsucitorie. Productivitatea muncii a crescut în ultimii 10 ani mai bine de două ori, iar numărul muncitorilor a crescut considerabil. Noile hale construite pe o suprafaţă de 10.000 metri patraţi sunt înzestrate cu maşini de cea mai înaltă productivitate. Condiţiile de muncă create muncitorilor de aci sînt optime. Aerisirea perfectă, iluminatul fluorescent, încălzirea, sunt numai cîteva din condiţiile bune puse la dispoziţie muncitorilor de aci de statul nostru democrat-popular. Dar să vedem mai departe. In acest an se va construi şi se va pune în funcţie noua secţie de gazat fire iar în planul de perspectivă al fabricii s-a prevăzut modernizarea altor secţii. Pînă în 1961 fabrica va produce cu toată capacitatea iar numărul muncitorilor va creşte de aproape 2,5 ori faţă de cel existent. Paralel cu dezvoltarea impetuoasă a fabricii, regimul nostru a creat muncitorilor şi condiţii optime de locuit. In acest an se vor da în folosinţă cele două cămine muncitoreşti cu o capacitate de 360 locuri. In incinta fabricii se va termina noul grup social prevăzut cu cele mai moderne instalaţii, birouri şi alte, încăperi destinate bunei funcţionări a procesului de producţie. Experienţa înaintată a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii evidenţiată la consfătuirea de la Constanţa a dovedit că creşterea animalelor este una dintre ramurile agricole cele mai rentabile, în plus, în condiţiile raionului nostru nici nu poate fi concepută o agricultură raţională, fără dezvoltarea proporţională a sectorului zootehnic paralel cu dezvoltarea sectorului cerealier. O serie de gospodării agricole colective din raionul nostru, în urma consfătuirii de la Constanţa, au pus un accent serios pe creşterea efectivelor de animale la suta de hectare. Bilanţul anului 1959 a demonstrat însă că, deşi s-au obţinut unele succese în această direcţie, şeptelul unităţilor noastre agricole de stat şi cooperatiste nu întruneşte numărul satisfăcător, pe măsura posibilităţilor. Faţă de această situaţie statul nostru a venit din nou să ajute cu credite gospodăriile agricole colective pentru cumpărări de animale. Astfel, comitetul executiv al Sfatului popular regional Stalin a aprobat de curîndun fond de aproape 4 milioane lei, de patru ori mai mult decît în anul trecut, pentru cumpărări de vaci cu lapte, scroafe și oi. Cele 23 gospodării agricole colective din raionul nostru au primit 3.080.000 lei pentru a cumpăra 770 vaci cu lapte, 750.000 lei pentru a cumpăra 2.500 de oi și 25.000 lei pentru a cumpăra 50 de scroafe. Cele mai mari credite au fost acordate G.A.C. din Şura Mică.400.000 lei pentru 100 vaci In anii puterii populare nivelul de trai al muncitorilor a crescut considerabil. Mulţi dintre ei şi-au construit case noi cu ajutor de la stat. Cîştigul realizat de muncitori după Plenara C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959, în comparaţie cu veniturile realizate în anul 1948, a crescut de 2 ori. în prezent peste 20 muncitori urmează cursurile liceului seral, iar circa 70% au urmat şcoli profesionale, medii sau şcoli de calificare la locul de muncă, cu lapte din Săcădate, (300.000 lei pentru 1.000 de oi) din Noul, (430.000 lei pentru 500 de oi şi 70 de vaci) din Roşia, (245.000 lei pentu 60 de vaci şi 10 scroafe). în general se prevede ca in anul 1960 în majoritatea G.A.C. efectivele de vaci, oi şi porci să se dubleze. Acest număr sporit de animale necesită desigur adăposturi în plus şi o bază furajeră mai mare. Consiliile de conducere ale G.A.C. trebuie să privească cu tot simţul de răspundere aceste probleme şi să prevadă în noile planuri de producţie o mărire considerabilă a suprafeţelor destinate culturilor furajere, construirea prin efort propriu a noi grajduri, noi coteţe de porci, noi saivane. Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la Plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959 arată că ,,... alături de ajutorul tehnic şi financiar pe care statul îl acordă gospodăriilor agricole colective, acestea au posibilitatea de a mobiliza în mai mare măsură mijloacele materiale şi băneşti din fondurile şi resursele lor proprii pentru lucrări de investiţii. In felul acesta ele vor putea să-şi construiască mai multe grajduri pentru bovine sau porcine, saivane pentru oi, să amenajeze noi terenuri penIn cadrul întreprinderii se desfăşoară o bogată activitate cultural-educativă de masă. Muncitorii de aci au la dispoziţie în timpul liber un club şi o bibliotecă. Ei participă fie în echipa de dansuri populare, fie în brigada artistică de agitaţie, în echipa de fotbal etc. Iată pe scurt cîteva aspecte din nepreţuitul tezaur dat de puterea populară muncitorilor de la „Firul roşu" Tălmaci, I. NISTOR tru culturi irigate etc. Aceste indicaţii preţioase pot şi trebuie să fie traduse în fapt de multe G.A.C. din raionul nostru. în acest sens este bine să fie urmat exemplul G.A.C. din Ruși, care a amenajat un grajd bun dintr-o șură, sau al G.A.Cura Mică, care a construit un saivan de mare capacitate în bună parte cu mijloace locale. Exemple de acest fel sunt încă multe. Important este că animalele cumpărate ca şi cele existente să fie întreţinute şi hrănite în aşa fel încît să se obţină de la ele maximum de randament. Brigăzile zootehnice să fie întărite cu colectivişti capabili, avînd o experienţă îndelungată în creşterea animalelor, oameni cu simţ de răspundere în muncă. Consiliile de conducere ale G.A.C. trebuie să controleze periodic activitatea acestor brigăzi încît sectorul zootehnic să fie în fiecare unitate unul dintre cele mai rentabile sectoare. Ajutorul financiar primit din partea statului trebuie valorificat în cele mai bune condiţiuni, într-un timp scurt cantitatea de carne, lapte, lină produsă în G.A.C. trebuie să se dubleze pentru a satisface intr-o măsură şi mai mare cerinţele oamenilor muncii. C.H. MILIOANE DE LEI credite pentru cumpărări de animale Iarna aceasta a fost zgîrcită cu vestmîntu-i alb. Recenta ninsoare a adus însă copiilor, ca în toţi anii, clipe de bucurie. LA RAMPĂ AMATORII Cu „File din viaţa noastră", revistă de satiră şi umor, Palatul cultural „Ştefan Gheorghiu" ne face cunoscută o nouă formă de manifestare a mişcării artistice de amatori din oraş, spectacolul de estradă. Pornind de la spiritualele momente de satiră şi umor şi ajungind pină la amplele reviste de estradă, genul acesta de spectacol a avut şi are un rol hotăritor in educarea maselor. Convinşi de forţa şi necesitatea criticii făcută şi sub formă de spectacol, echipele de amatori au atacat la riodul lor, entuziaste, acest gen concretizindu-l in brigăzile artistice de agitaţie. Cu atit mai îmbucurător ne pare, deci, curajul de a prezenta in faţa spectatorilor, nu doar un scurt program de brigadă, ci un adevărat spectacol de revistă. Şi „File din viaţa noastră" este primul pas. O reuşită certă a spectacolului o constituie desigur axarea lui pe diferite probleme specifice oraşului şi regiunii noastre. Se vorbeşte despre depăşirile de plan de la „Independenţa", despre „Balanţa" şi cintarele de bună calitate; se vorbeşte despre noile blocuri şi despre ospătarii prea puţin operativi. In tabloul „Bob de aur" autorul C. Alexandrescu, sezisind una din marile probleme ale actualităţii noastre, abordează cu succes problema colectivizării. Am sugera ca în finalul acestui tablou şi ca o întcununare a izbinzii colectiviştilor, care au reuşit să-l aducă şi pe moş Angheluţă printre ei, regizorul să introducă o suită de dansuri populare, gen mult gustat de public. De asemenea ar fi bine ca regizorul să introducă şi un moment sau două de balet şi mai multe melodii populare, melodii,in care am văzut că poate excela Silvia Coşteţeanu. Tot la rubrica realizări mai trecem şi tabloul „Cei 4“, tablou în care autorul ridiculizează periuţele şi birocraţii, oameni fără personalitate. Reţinem din acest tablou pe Titus Şerban, Ion Ghimpău, Rezeş Iulian şi in special pe Ion Cimpeanu, tinăr încă, (in ciuda vîrstei care-i argintează părul) şi care utilizează un text o voce bine nuanţată şi adecvată mimicei. La fel, reţinem din tabloul „Prin oraşul nostru drag" cupletul „Una şi două, aspecte" pe melodia Garofiţei, in care remarcăm cu multă vervă pe Rodica Luca şi Mina Lascu. Din prolog reţinem prezenţele vocale ale cintăreţelor Maria Bozgovici, Lazăr Viorica, Mioara Moga, Renate Weidenfelder şi melodiile de muzică uşoară din tabloul „In voiaj" ale lui Cătoiu Ion. Mai reţinem tot din prolog intervenţiile tăioase şi pline de semnificaţii ale recitatorilor Annemaria Iacşa, Gabi Duţă, Mina Lascu, la adresa rămăşiţelor burgheze ce mai stăruie printre noi. Credem că s-a trecut totuşi uşor in acest prolog şi peste alte aspecte negative din viaţa noastră. S-ar fi putut vorbi aici despre scandalagii şi huligani, despre rebutori şi risipitori. Viaţa noastră de astăzi, complexă şi bazată pe noi concepţii faţă de lume şi faţă de om, oferă o multiplă gamă de culori. Şi aici intervine o primă greşeală a spectacolului. Lipsa de variaţie. In mare parte se reflectă aceleaşi idei, îmbrăcate doar in alte haine! O altă lipsă evidentă, este lipsa unui text de legătură adecvat dintre tablouri. Momentele le vedem rupte unele de altele şi, cu toate apariţiile periodice ale prezentatorilor, vorbindune de noi instantanee, spectacolul ne pare puţin dezlinat şi numerele prea risipite. Trecînd insă peste aceste mici scăderi aproape inerente începutului, nu putem să nu felicităm întregul ansamblu din care mai amintim pe Nely Mustafa, Schuster Hans, Fredy Savu şi Vasiloiu Mihai. ADRIAN MUNŢIU activist voluntar la Palatul cultural „Ştefan Gheorghiu" însemnăti pe marginea spectacandui sibiatv„FILE DIN VIAŢA NOASTRĂ“ SFATUL zootehnicianului Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la Plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959 a scos în relief importanţa hrănirii animalelor cu furaje însilozate, pentru a se obţine producţii de lapte şi carne ridicate, la un preţ de cost scăzut. Nutreţul însilozat este un foarte bun furaj, suculent gustos, ajută digestia, are un miros uşor acrid plăcut (de mere murate sau pîine coaptă) şi conţine un procent ridicat de vitamina A şi de săruri minerale. Un nutreţ bine însilozat se păstrează în condiţiuni optime o perioadă destul de îndelungată de timp. Dintre toate plantele, porumbul verde se păstrează cel mai bine la însilozat, datorită atît producţiei de masă verde ridicată la hectar, cît şi conţinutului mare de substanţe zaharoase care favorizează fermentaţia lactică în masa de nutreţ. Furajele însilozate pot fi consumate de aproape toate speciile de animale, dar cel mai mult se folosesc în hrana taurinelor şi în special a vacilor cu lapte Pentru a se putea face o hrănire raţională a animalelor este bine să cunoaştem şi modul de folosire a furajelor însilozate. Dacă însilozarea furajelor nu s-a făcut, după indicaţiile tehnice, nutreţul însilozat este expus la alterări. Hrănirea cu un asemenea furaj poate duce la îmbolnăvirea animalelor. Cînd se observă modificări în culoare, miros şi structura morfologică a nutreţurilor însilozate, trebuie luate toate măsurile pentru evitarea intoxicaţiilor şi îmbolnăvirilor, prin înlăturarea lor din consumaţie sau reducerea raţiei şi completarea ei cu alte furaje, în general stratul superior mai frecvent expus alterării trebuie înlăturat. Recomandăm a se adăuga regulat în raţia cu nutreţuri însilozate şi praf de cretă. Se vor lua măsuri de înlăturare a nutreţurilor însilozate care-s mucegăite sau putrede şi se vor curăţa jghiaburile (ieslele) după fiecare masă. Furajele însilozate au proprietatea de a reţine cu uşurinţă mirosurile, de aceea nu recomandăm a se păstra în grajd, cantităţile de siloz de la o masă la alta. Furajul însilozat îngheţat se dă în consumaţie numai după ce a fost desgheţat, însă îndată după desgheţare, fiindcă acest furaj dacă stă la cald se strică mai repede decît unul normal. Unei vaci cu lapte i se dă în medie pe zi» 15-2îT~kg furaj însilozat de calitate bună, iar cîndproducţia*de lapte este mare i se dă 25-80 kg. Tineretul bovin de la vîrsta de 3-4 luni începe să primească furaj însilozat. Pînă la vîrsta de 1 an raţia zilnică poate fi de 6-8 kg. Porcilor li se poate da în medie 3-4 kg pe zi, iar oilor 1-2 kg. Furajarea tuturor animalelor cu siloz trebuie să înceapă cu cantităţi moderate şi progresive. Dacă vom ţine cont de recomandările arătate mai sus, vom reuşi să mărim productivitatea animalelor, iar preţul de cost al producţiei să scadă în mod simţitor. GHEORGHE RAŢIU inginer zootehnist