Flacăra Sibiului, 1960 (Anul 17, nr. 2292-3094)
1960-01-16 / nr. 2994
Din adunările, de dări de seamă şi ateved în Q.A.C. - Bilanţul unui an de rodnică activitate - Drapelele roşii şi tricolore de la sediul gospodăriei agricole colective „Drumul libertăţii“ din Şura Mică vesteau trecătorului că aici este o sărbătoare. Grupurile de colectivişti care se grăbeau să intre în sediu întăreau această convingere. într-adevăr în această zi avea loc adunarea generală de dare de seamă şi alegeri a consiliului de conducere al G.A.G, eveniment central în viaţa acestor colectivişti. în curînd, sala de şedinţe a devenit neîncăpătoare. Toţi aşteptau cu nerăbdare să asculte darea de seamă pentru a vedea care sunt rezultatele finale ale muncii depuse în anul 1959. Gospodăria agricolă colectivă din Şura Mică a luat fiinţă în urmă cu aproape 10 ani. De atunci încoace fiecare bilanţ însemna un salt înainte pe drumul făuririi belşugului şi al bunei stări, în anul care a trecut acest salt a fost mai mare ca oricînd. Din darea de seamă a reieşit că venitul obţinut a ajuns la 904.702 lei, iar fondul de bază al gospodăriei la peste 1.800.000 lei. Aceste cifre ilustrează elocvent soliditatea acestei unităţi agricole. Majoritatea producţiilor vegetale au fost depăşite, în sectorul zootehnic, sector ce constituie mîndria colectiviştilor din Şura Mică, sau ■obţinut cele mai frumoase rezultate. Numărul taurinelor, planificat să crească în 1959 la 170 capete, a ajunsla 210, din care vaci cu lapte 102 capete. Din punct de vedere al densităţii taurinelor la suta de hectare, G.A.C. din Şura Mică ocupă locul II pe regiune. Comitetul executiv al Sfatului popular regional, apreciind eforturile şi buna orientare a colectiviştilor de aici în dezvoltarea sectorului zootehnic, i-a premiat cu un televizor în valoare de 3.200 de lei. Pentru adăpostirea numărului crescînd de animale, consiliul de conducere a luat măsuri concrete. Cu ajutorul echipei de construcţii a ridicat un grajd modern pentru 100 capete animale mari, plus două silozuri din zid a cite patru baterii fiecare, cu o capacitate de 100 tone. în toamna anului trecut s-au însilozat peste 1.200 tone nutreţuri, ceea ce scoate în evidenţă grija pentru o furajare de calitate a animalelor. Adăposturile bune, hrana abundentă, atenţia şi conştiinciozitatea îngrijitorilormulgători în deservirea animalelor au făcut ca planul producţiei de lapte să fie substanţial depăşit. Faţă de 176.000 litri lapte de vacă planificat, s-au realizat 209.282 litri, revenind în medie cîte 2.433 litri pe cap de vacă furajată. La lapte de oaie, de asemenea s-a înregistrat o producţie bună, 48 de litri în medie de la fiecare oaie. Din marile cantităţi de produse vegetale şi animale obţinute, gospodăria a vîndut statului în anul trecut 68.000 kg cereale, 134.404 kg cartofi, 10.377 kg floarea soarelui, 162.842 litri lapte de vacă, 16.694 litri lapte de oaie, 1.385 kg lină şi 5.146 kg carne de diferite specii de animale. în urma achitării obligaţiilor către stat şi a reţinerilor pentru diversele fonduri ale gospodăriei au fost împărţite colectiviştilor la ziua-muncă următoarele: 5,2 kg cereale, 3 kg cartofi, 2 kg paie, 3 kg sfeclă furajeră, 4 kg fin, 0,022 kg brînză, 0,085 kg zahăr şi alte produse, precum şi bani.Din darea de seamă şi mai ales din discuţii, au reieşit şi o seamă de lipsuri care s-au manifestat în cursul anului trecut. Colectiviştii Oprişor Ioan, Laurenţiu Popovici şi alţii au criticat consiliul de conducere şi brigadierii că n-au luat măsuri pentru a îngrăşa uniform toate terenurile. De asemenea, nu s-au luat măsuri de a se achita la timp contractele, întîrziindu-se din această cauză împărţirea produselor la colectivişti. „Tratarea animalelor la noi se face totdeauna cu mare întîrziere“ - a spus îngrijitorul-mulgător Ioan Oprişor. Gheorghe Soneanu I, în cuvîntul său, a criticat unele lipsuri ale brigadierilor în repartizarea terenurilor semănate cu prăşitoare şi faptul că nu s-au ţinut cu regularitate adunările generale şi şedinţele consiliului. S-a mers pînă acolo încît tov. preşedinte, Nicolae Ivănuş, a luat unele hotărîri fără C. HOCIOTA (Continuare în pag. 4-a) Sprijin muncitorilor-elevi La uzina „Independenţa“, comitetul de partid, U.T.M. şi conducerea administrativă acordă atenţie deosebită felului cum îşi însuşesc materiile predate muncitorii care urmează cursurile şcolii medii serale. Recent, a fost organizată o consfătuire la care au participat, în afară de membrii comitetului de partid al uzinei (care a şi organizat consfătuirea), U.T.M., muncitoriielevi şi cadre didactice. Cu acest prilej a reieşit că marea majoritate a elevilor care urmează cursurile serale în clasele VIII—XI, în număr de 115, au obţinut rezultate bune la încheierea primului trimestru. Printre primii la învăţătură sunt strungarii Stanciu Nicolae, Bors Gheorghe, precum şi Mitea Maria, Iorgulescu Elena şi mulţi alţii. Cu ocazia analizei s-a constatat că unii muncitori-elevi au lipsit mult de la cursuri, aşa cum sînt Giura Constantin, Boanţă Nicolae, Cătălin Simion, Băieş Dorel, care au slabe rezultate, fiind neclasificaţi sau corigenţi la 2—3 materii. De asemenea, din consfătuire a mai ieşit în evidenţă interesul depus, pentru a fi ajutaţi muncitorii-elevi, de unii şefi de secţii şi maiştri, aşa cum sînt ing. Negrila Miron, Nichifor Mihai, Adam Nicolae, Simionescu Emilian. Nu acelaşi lucru se poate spune despre ing. Florian Mircea (şeful strungăriei grele), Vereş Gheorghe şi Cost Aurel (maiştri), care nu acordă nici un sprijin, făcînd chiar greutăţi în participarea unor elevi la cursuri. Comitetul U.T.M. din uzină a înfiinţat o gazetă de perete, unde sînt popularizaţi toţi aceia care au rezultate bune la învăţătură şi criticaţi cei ce manifestă lipsuri. De asemenea, pentru ajutarea continuă a muncitorilor - elevi, comitetul de partid al uzinei a trasat sarcini precise comitetului U.T.M. sub conducerea căruia au luat fiinţă 28 grupe de consultaţii conduse de cei mai buni ingineri. Pentru anul şcolar 1960— 1961 s-au înscris în clasa 8-a, 174 muncitori care au început deja cursul de pregătire, astfel ca toţi să reuşească la examenul de admitere. Organizaţia de partid, U.T.M. şi conducerea administrativă sprijină pe toţi acei care, beneficiind de avantajele acordate de partid şi guvern, sînt dornici de a-şi ridica nivelul politic şi cultural, de a studia şi a deveni cadre cu un înalt nivel de calificare. S. SC HORSTEN, coresp. In această perioadă maeştrii preparării şi conservării vinurilor au o intensă activitate. După fermentarea vinului şi depozitarea lui în budane noi, are Ioc controlul conservării. Aceasta se face prin degustare şi complectarea scăzămîntului. In fotografia noastră, trei pricepuţi lucrători din acest domeniu de la întreprinderea Vinalcool Sibiu, maistrul vinificator Popa Constantin, pivnicerii Lorencz Weidenfelder și Ion Prică verificînd conservarea vinurilor în budane. aau_ Mereu spre indici mai înalţi încă de la începutul anului trecut, în dorinţa de a da patriei mereu mai multe ţesături, sub îndrumarea organizaţiei de partid, colectivul fabricii „Libertatea“ s-a angajat să ridice cu 10% indicele de utilizare a maşinilor. In vederea îndeplinirii acestui angajament, organizaţia de partid a desfăşurat o susţinută muncă politică de masă. Periodic, biroul organizaţiei de bază a analizat în mod temeinic preocuparea conducerii administrative în această direcţie, stabilind măsuri concrete, după specificul fiecărui sector. Totodată, după instruire, agitatorii Turuc Maria, Marcu Sofia, Pănăzan Gheorghe, Mărginean Rozalia şi alţii, au explicat filatoarelor, bobinatoarelor şi ţesătoarelor cum pot ele contribui prin mărirea randamentului maşinilor la sporirea producţiei de fire sau de ţesături. In sprijinul celor afirmate de agitatori au venit şi panourile afişate prin secţii şi în care se arăta de pildă, ce înseamnă să crească cu 1% randamentul maşinilor. La îndrumarea biroului organizaţiei de partid, au fost reorganizate, pe secţii, colective pentru urmărirea şi depistarea tuturor rezervelor interne. In faţa acestor colective a stat şi sarcina importantă de a urmări folosirea întregii capacităţi de producţie a maşinilor şi în acest scop de a sezisa toate staţionările nejustificate, propunînd măsuri imediate. Acest lucru a contribuit la îmbunătăţirea indicelui de folosire intensivă a utilajului în funcţiune, de la 87,44% în decembrie 1958, la 89,28% în decembrie 1959. Totodată randamentul la ringuri a crescut cu 12,12%ceea ce a făcut posibilă producerea peste plan, numai în luna decembrie 1959, a 3.131 kg fire pieptănate. In fruntea acestei importante acţiuni au fost comuniştii cît şi ceilalţi fruntaşi în producţie. Ţesătoarele Jurca Maria, Miercurian Aurelia şi Constantin Lucia membre de partid, au reuşit ca prin folosirea deplină a capacităţii de producţie a războaielor de ţesut, să producă în medie cu 26% mai multe ţesături. Tot datorită acestui fapt şi comunistele Strujan Ecaterina, Faur Aurelia, de la filatura pieptănată şi Schlosser Elisabeta, Cristea Maria şi altele, de la filatura cardată, au produs în medie cu 18% mai multe fire. Cu ocazia dezbaterii pe secţii a sarcinilor privind creşterea randamentului maşinilor, s-au stabilit o serie iQQQQQ0QQOQO00QQQQQQC-7iQ0QQ0QOOOOOOOOG>QOQQQQO0QOQQG>G>OOOQQ0QG( de măsuri tehnico-organizatorice. Dintre cele mai importante merită să fie subliniate: „Reglarea corespunzătoare a maşinilor de pieptănat“, „Schimbarea la timp a epuratoarelor de la maşinile de dublat“ şi „Şablonarea bobinelor la maşinile de bobinat“. Aceste măsuri au influenţat în mod serios creşterea randamentului. De exemplu, reglarea corespunzătoare a maşinilor de pieptănat a făcut posibilă eliminarea în timpul lucrului a fibrelor scurte, care, rămînînd în pretuni şi prelucrate la ring duceau la ruperi dese. Eliminarea lor a făcut ca indicii de utilizare la ringuri să crească considerabil. Totodată, s-a putut trece şi la creşterea turaţiei medii realizate la ring, de la 5.124 turaţii pe minut, cît a fost în 1958, la 5.638 în 1959. Tot în scopul creşterii randamentului maşinilor, organizaţia de partid a desfăşurat o intensă muncă politică de masă pentru îmbunătăţirea continuă a mişcării de inovaţii şi raţionalizări. Biroul organizaţiei de bază a cerut cabinetului tehnic şi cercului A.S.I.T. să acorde o mai mare atenţie acestei mişcări. In urma muncii desfăşurate s-au primit la cabinetul tehnic 132 inovaţii. Multe din acestea au atins direct problema creşterii randamentului. Să luăm numai un exemplu: comunistul Vinţan Vasile, şeful sectorului filatură cardată, a realizat un dispozitiv pentru înclinarea cureluşelor divizoare la aparatul divizor, prin care timpii de staţionare a sortimentului de cardă, au scăzut cu 50%. Subliniind importanţa folosirii întregii capacităţi de producţie a maşinilor şi utilajelor, tov. Gh. Gheorghiu- Dej, în expunerea făcută la Plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, a arătat că: „Folosirea mai intensă a utilajului întreprinderilor, utilizarea cît mai eficientă a suprafeţelor existente constituie surse importante în vederea creşterii capacităţilor de producţie cu investiţii minime şi eliberării de fonduri pentru construirea de noi uzine şi fabrici“. Ţinînd cont de aceste preţioase indicaţii, colectivul fabricii „Libertatea" a pornit cu avînt sporit la îndeplinirea noilor sarcini pentru 1960. Acest lucru a făcut ca încă din primele zile ale lunii ianuarie indicii de utilizare prevăzuţi pe 1960 să fie depăşiţi. Totodată aceasta dovedeşte că la fabrica „Libertatea“ mai sînt încă multe rezerve interne care descoperite şi aplicate vor asigura un volum sporit de produse. P. BUD Abonaţi-vă la ziarul „Jlacăra Sibiului" CRONICA JUDICIARĂ Pentru arte de huliganism Dumitru Kredea din Sibiu, în ziua de 20 noiembrie 1959, după ce a consumat cantităţi însemnate de băutură, a făcut scandal în restaurant aducînd injurii consumatorilor şi chiar organelor de miliţie, care sosiseră intre timp. Pentru huliganism, Tribunalul popular al raionului Sibiu l-a condamnat pe Iredea Dumitru la 2 ani şi 6 luni închisoare corecţională. Acesta, de mai multă vreme făcea speculă cu carne. El cumpăra viţei şi oi, animale pe care le sacrifica vînzind carnea. Recidivistul a fost condamnat Individului Braica Trandafir, originar din Sibiu, nu-i plăcea să muncească. El se ocupa cu furturi fapt pentru care a mai suferit citeva condamnări. Totuşi nu a înţeles nici după aceea să se încadreze in cîmpul muncii şi să-şi cîştige existenţa în mod cinstit. Recent a fost prins incercind să fure obiecte şi bani din buzunarele unor cetăţeni ce se aflau intr-un magazin. Judecat pentru furt, fiind recidivist în această infracţiune, Tribunalul popular al raionului Sibiu l-a condamnat pe individul Braica Trandafir la 5 ani închisoare corecţională. Speculantul şi-a primit pedeapsa Recent, Tribunalul popular al raionului Sibiu l-a condamnat pentru speculă pe Lotreanu Ioan, domiciliat in comuna Sadu, la 2 ani închisoare corecţională.