Flacăra Sibiului, 1960 (Anul 17, nr. 2292-3094)

1960-01-16 / nr. 2994

Din adunările, de dări de seamă şi ateved în Q­.A.C. - Bilanţul unui an de rodnică activitate - Drapelele roşii şi trico­lore de la sediul gospodă­riei agricole colective „Dru­mul libertăţii“ din Şura Mică vesteau trecătorului că aici este o sărbătoare. Grupurile de colectivişti care se grăbeau să intre în sediu întăreau această con­vingere. într-adevăr în această zi avea loc adunarea generală de dare de seamă şi alegeri a consiliului de conducere al G.A.G, eveni­ment central în viaţa aces­tor colectivişti. în curînd, sala de şedinţe a devenit neîncăpătoare. Toţi aşteptau cu nerăbdare să asculte darea de seamă pentru a vedea care sunt rezultatele finale ale muncii depuse în anul 1959. Gospodăria agricolă co­lectivă din Şura Mică a luat fiinţă în urmă cu aproape 10 ani. De atunci încoace fiecare bilanţ însemna un salt înainte pe drumul fău­ririi belşugului şi al bunei stări, în anul care a trecut acest salt a fost mai mare ca oricînd. Din darea de seamă a reieşit că venitul obţinut a ajuns la 904.702 lei, iar fondul de bază al gospodăriei la peste 1.800.000 lei. Aceste cifre ilustrează elocvent solidita­tea acestei unităţi agricole. Majoritatea producţiilor ve­getale au fost depăşite, în sectorul zootehnic, sector ce constituie mîndria colecti­viştilor din Şura Mică, s­au ■obţinut cele mai frumoase rezultate. Numărul taurine­lor, planificat să crească în 1959 la 170 capete, a ajuns­­la 210, din care vaci cu lapte 102 capete. Din punct de vedere al densităţii taurinelor la suta de hectare, G.A.C. din Şura Mică ocupă locul II pe re­giune. Comitetul executiv al Sfatului popular regional, apreciind eforturile şi buna orientare a colectiviştilor de aici în dezvoltarea sec­torului zootehnic, i-a pre­miat cu un televizor în va­loare de 3.200 de lei. Pentru adăpostirea numă­rului crescînd de animale, consiliul de conducere a luat măsuri concrete. Cu ajutorul echipei de construcţii a ridi­cat un grajd modern pentru 100 capete animale mari, plus două silozuri din zid a cite patru baterii fiecare, cu o capacitate de 100 tone. în toamna anului trecut s-au însilozat peste 1.200 tone nu­treţuri, ceea ce scoate în evi­denţă grija pentru o furajare de calitate a animalelor. Adăposturile bune, hrana abundentă, atenţia şi con­ştiinciozitatea îngrijitorilor­­mulgători în deservirea ani­malelor au făcut ca planul producţiei de lapte să fie substanţial depăşit. Faţă de 176.000 litri lapte de vacă planificat, s-au realizat 209.282 litri, revenind în medie cîte 2.433 litri pe cap de vacă furajată. La lapte de oaie, de asemenea s-a înregistrat o producţie bună, 48 de litri în medie de la fiecare oaie. Din marile cantităţi de produse vegetale şi animale obţinute, gospodăria a vîndut statului în anul trecut 68.000 kg cereale, 134.404 kg car­tofi, 10.377 kg floarea soa­relui, 162.842 litri lapte de vacă, 16.694 litri lapte de oaie, 1.385 kg lină şi 5.146 kg carne de diferite specii de animale. în urma achitării obliga­ţiilor către stat şi a reţine­rilor pentru diversele fon­duri ale gospodăriei au fost împărţite colectiviştilor la ziua-muncă următoarele: 5,2 kg cereale, 3 kg cartofi, 2 kg paie, 3 kg sfeclă furajeră, 4 kg fin, 0,022 kg brînză, 0,085 kg zahăr şi alte pro­duse, precum şi bani.­Din darea de seamă şi mai ales din discuţii, au reieşit şi o seamă de lipsuri care s-au manifestat în cursul anului trecut. Co­lectiviştii Oprişor Ioan, Lau­­renţiu Popovici şi alţii au criticat consiliul de condu­cere şi brigadierii că n-au luat măsuri pentru a îngrăşa uniform toate terenurile. De asemenea, nu s-au luat mă­suri de a se achita la timp contractele, întîrziindu-se din această cauză împărţirea produselor la colectivişti. „Tratarea animalelor la noi se face totdeauna cu mare întîrziere“ - a spus îngrijito­­rul-mulgător Ioan Oprişor. Gheorghe Soneanu I, în cu­­vîntul său, a criticat unele lipsuri ale brigadierilor în repartizarea terenurilor se­mănate cu prăşitoare şi fap­tul că nu s-au ţinut cu regula­ritate adunările generale şi şedinţele consiliului. S-a mers pînă acolo încît tov. preşedinte, Nicolae Ivănuş, a luat unele hotărîri fără C. HOCIOTA (Continuare în pag. 4-a) Sprijin­­ muncitorilor-elevi La uzina „Independenţa“, comitetul de partid, U.T.M. şi conducerea administrativă a­­cordă atenţie deosebită felu­lui cum îşi însuşesc materiile predate muncitorii care ur­mează cursurile şcolii medii serale. Recent, a fost organizată o consfătuire la care au parti­cipat, în afară de membrii co­mitetului de partid al uzinei (care a şi organizat consfă­tuirea), U.T.M., muncitorii­­elevi şi cadre didactice. Cu acest prilej a reieşit că ma­rea majoritate a elevilor care urmează cursurile serale în clasele VIII—XI, în număr de 115, au obţinut rezultate bune la încheierea primului trimestru. Printre primii la învăţătură sunt strungarii Stanciu Nicolae, Bors Gheor­ghe, precum şi Mitea Maria, Iorgulescu Elena şi mulţi al­­ţii. Cu ocazia analizei s-a con­statat că unii muncitori-elevi au lipsit mult de la cursuri, aşa cum sînt Giura Constan­tin, Boanţă Nicolae, Cătălin Simion, Băieş Dorel, care au slabe rezultate, fiind neclasi­ficaţi sau corigenţi la 2—3 materii. De asemenea, din consfă­tuire a mai ieşit în evidenţă interesul depus, pentru a fi ajutaţi muncitorii-elevi, de unii şefi de secţii şi maiştri, aşa cum sînt ing. Negrila Miron, Nichifor Mihai, Adam Nicolae, Simionescu Emilian. Nu acelaşi lucru se poate spune despre ing. Florian Mircea (şeful strungăriei gre­le), Vereş Gheorghe şi Cost Aurel (maiştri), care nu a­­cordă nici un sprijin, făcînd chiar greutăţi în participarea unor elevi la cursuri. Comitetul U.T.M. din uzi­nă a înfiinţat o gazetă de pe­rete, unde sînt popularizaţi toţi aceia care au rezultate bune la învăţătură şi criticaţi cei ce manifestă lipsuri. De asemenea, pentru ajutarea continuă a muncitorilor - e­­levi, comitetul de partid al uzinei a trasat sarcini precise comitetului U.T.M. sub con­ducerea căruia au luat fiinţă 28 grupe de consultaţii con­duse de cei mai buni ingineri. Pentru anul şcolar 1960— 1961 s-au înscris în clasa 8-a, 174 muncitori care au început deja cursul de pregă­tire, astfel ca toţi să reu­şească la examenul de admi­tere. Organizaţia de partid, U.T.M. şi conducerea admi­nistrativă sprijină pe toţi a­­cei care, beneficiind de avan­tajele acordate de partid şi guvern, sînt dornici de a-şi ridica nivelul politic şi cultu­ral, de a studia şi a deveni cadre cu un înalt nivel de calificare. S. SC HORSTEN, coresp. In această perioadă maeştrii preparării şi conservării vi­nurilor au o intensă activitate. După fermentarea vinului şi depozitarea lui în budane noi, are Ioc controlul conser­vării. Aceasta se face prin degustare şi complectarea scă­­zămîntului. In fotografia noastră, trei pricepuţi lucrători din acest domeniu de la întreprinderea Vinalcool Sibiu, maistrul vi­­nificator Popa Constantin, pivnicerii Lorencz Weidenfelder și Ion Prică verificînd conservarea vinurilor în budane.­­ aau_ Mereu spre indici mai înalţi încă de la începutul anu­lui trecut, în dorinţa de a da patriei mereu mai multe ţe­sături, sub îndrumarea orga­nizaţiei de partid, colectivul fabricii „Libertatea“ s-a an­gajat să ridice cu 10% indi­cele de utilizare a maşinilor. In vederea îndeplinirii aces­tui angajament, organizaţia de partid a desfăşurat o sus­ţinută muncă politică de masă. Periodic, biroul orga­nizaţiei de bază a analizat în mod temeinic preocuparea conducerii administrative în această direcţie, stabilind mă­suri concrete, după specificul fiecărui sector. Totodată, du­pă instruire, agitatorii Turuc Maria, Marcu Sofia, Pănăzan Gheorghe, Mărginean Rozalia şi alţii, au explicat filatoare­lor, bobinatoarelor şi ţesătoa­relor cum pot ele contribui prin mărirea randamentului maşinilor la sporirea produc­ţiei de fire sau de ţesături. In sprijinul celor afirmate de agitatori au venit şi panou­rile afişate prin secţii şi în care se arăta de pildă, ce înseamnă să crească cu 1% randamentul maşinilor. La îndrumarea biroului or­ganizaţiei de partid, au fost reorganizate, pe secţii, colecti­ve pentru urmărirea şi de­pistarea tuturor rezervelor in­terne. In faţa acestor colecti­ve a stat şi sarcina impor­tantă de a urmări folosirea întregii capacităţi de produc­ţie a maşinilor şi în acest scop de a sezisa toate staţio­nările nejustificate, propu­­nînd măsuri imediate. Acest lucru a contribuit la îmbu­nătăţirea indicelui de folosire intensivă a utilajului în func­ţiune, de la 87,44% în decem­brie 1958, la 89,28% în de­cembrie 1959. Totodată ran­damentul la ringuri a cres­cut cu 12,12%ceea ce a făcut posibilă producerea peste plan, numai în luna decem­brie 1959, a 3.131 kg fire pieptănate. In fruntea acestei importante acţiuni au fost co­muniştii cît şi ceilalţi frun­taşi în producţie. Ţesătoarele Jurca Maria, Miercurian Aurelia şi Constantin Lucia membre de partid, au reuşit ca prin folosirea deplină a capacităţii de producţie a războaielor de ţesut, să pro­ducă în medie cu 26% mai multe ţesături. Tot datorită acestui fapt şi comunistele Strujan Ecaterina, Faur Au­relia, de la filatura pieptă­nată şi Schlosser Elisabeta, Cristea Maria şi altele, de la filatura cardată, au produs în medie cu 18% mai multe fire. Cu ocazia dezbaterii pe secţii a sarcinilor privind creşterea randamentului ma­şinilor, s-au stabilit o serie iQQQQQ0QQOQO00QQQQQQC-7iQ0QQ0QOOOOOOOOG>QOQQQQO0QOQQG>G>OOOQQ0QG( de măsuri tehnico-organiza­­torice. Dintre cele mai im­portante merită să fie subli­niate: „Reglarea corespunză­toare a maşinilor de pieptă­nat“, „Schimbarea la timp a epuratoarelor de la maşinile de dublat“ şi „Şablonarea bobinelor la maşinile de bo­binat“. Aceste măsuri au in­fluenţat în mod serios creşte­rea randamentului. De exem­plu, reglarea corespunzătoare a maşinilor de pieptănat a făcut posibilă eliminarea în timpul lucrului a fibrelor scurte, care, rămînînd în pre­tuni şi prelucrate la ring du­ceau la ruperi dese. Elimina­rea lor a făcut ca indicii de utilizare la ringuri să crească considerabil. Totodată, s-a putut trece şi la creşterea tu­raţiei medii realizate la ring, de la 5.124 turaţii pe minut, cît a fost în 1958, la 5.638 în 1959. Tot în scopul creşterii ran­damentului maşinilor, organi­zaţia de partid a desfăşurat o intensă muncă politică de masă pentru îmbunătăţirea continuă a mişcării de ino­vaţii şi raţionalizări. Biroul organizaţiei de bază a cerut cabinetului tehnic şi cercului A.S.I.T. să acorde o mai ma­re atenţie acestei mişcări. In urma muncii desfăşurate s-au primit la cabinetul tehnic 132 inovaţii. Multe din acestea au atins direct problema creşterii randamentului. Să luăm numai un exemplu: co­munistul Vinţan Vasile, şeful sectorului filatură cardată, a realizat un dispozitiv pentru înclinarea cureluşelor divizoa­­re la aparatul divizor, prin care timpii de staţionare a sortimentului de cardă, au scăzut cu 50%. Subliniind importanţa fo­losirii întregii capacităţi de producţie a maşinilor şi uti­lajelor, tov. Gh. Gheorghiu- Dej, în expunerea făcută la Plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, a ară­tat că: „Folosirea mai intensă a utilajului întreprinderilor, utilizarea cît mai eficientă a suprafeţelor existente consti­tuie surse importante în ve­derea creşterii capacităţilor de producţie cu investiţii mi­nime şi eliberării de fonduri pentru construirea de noi u­­zine şi fabrici“. Ţinînd cont de aceste pre­ţioase indicaţii, colectivul fa­bricii „Libertatea" a pornit cu avînt sporit la îndeplini­rea noilor sarcini pentru 1960. Acest lucru a făcut ca încă din primele zile ale lu­nii ianuarie indicii de utiliza­re prevăzuţi pe 1960 să fie depăşiţi. Totodată aceasta do­vedeşte că la fabrica „Liber­tatea“ mai sînt încă multe rezerve interne care descope­rite şi aplicate vor asigura un volum sporit de produse. P. BUD Abonaţi-vă la ziarul „Jlacăra Sibiului" CRONICA JUDICIARĂ Pentru arte de huliganism Dumitru K­redea din Sibiu, în ziua de 20 noiembrie 1959, după ce a consumat cantităţi însemnate de băutură, a făcut scandal în re­staurant aducînd injurii consumatorilor şi chiar organelor de miliţie, care sosiseră intre timp. Pentru huliganism, Tribunalul popular al raionului Sibiu l-a condamnat pe I­redea Du­mitru la 2 ani şi 6 luni închisoare corecţională. Acesta, de mai multă vreme făcea speculă cu carne. El cumpăra viţei şi oi, animale pe care le sacrifica vînzind carnea. Recidivistul a fost condamnat Individului Braica Trandafir, originar din Sibiu, nu-i plăcea să muncească. El se ocupa cu furturi fapt pentru care a mai suferit citeva condamnări. Totuşi nu a înţeles nici după a­­ceea să se încadreze in cîmpul muncii şi să-şi cîştige existenţa în mod cinstit. Recent a fost prins incercind să fure obiecte şi bani din bu­zunarele unor cetăţeni ce se aflau intr-un ma­gazin. Judecat pentru furt, fiind recidivist în a­­ceastă infracţiune, Tribunalul popular al raio­nului Sibiu l-a condamnat pe individul Braica Trandafir la 5 ani închisoare corecţională. Speculantul şi-a primit pedeapsa Recent, Tribunalul popular al raionului Si­biu l-a condamnat pentru speculă pe Lotreanu Ioan, domiciliat in comuna Sadu, la 2 ani închisoare corecţională.

Next