Flacăra Sibiului, 1961 (Anul 18, nr. 3095-3198)

1961-01-04 / nr. 3095

-VY­V33 if IUL. MRPOLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P.M.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XVIII — nr. 3095 ] Miercuri, 4 ianuarie 1961 4 pagini — 20 bani Mărfuri în valoare de peste 6 milioane lei Oamenii muncii din o­­raşul şi raionul nostru, pregătindu-se pentru re­velion şi pomul de iarnă, au cumpărat, în ultimele zile ale anului 1960, măr­furi industriale în valoare de peste 6 milioane lei. Intre 26 şi 31 decem­brie 1960, s-au vîndut, de pildă, numai articole pen­tru copii, jucării, confec­ţii, tricotaje, metraje, în­călţăminte etc., pentru pomul de iarnă, în valoa­re de circa un milion lei. Ceea ce trebuie remar­cat este faptul că au fost cumpărate zeci de garni­turi de mobilă, sute de a­­parate de radio, garnituri de aragaz cu butelii, zeci de televizoare, mii de con­fecţii şi alte produse, în special de către ţăranii colectivişti. Aceasta este o dovadă în plus a grijii ce-o poar­tă partidul oamenilor muncii, ridicării nivelu­lui de trai material şi cultural al poporului mun­citor. MOŞ GERILA în mijlocul copiilor Sîmbătă, 31 decembrie 1960, a fost organizat pomul de iarnă cu copiii salariaţilor din cadrul sindicatului I.A.S. In faţa a sute de copii o for­maţie a Casei pionierilor din Sibiu a prezentat un bogat program artistic compus din cîntece corale, poezii şi din piesa „De ce a întirziat Moş Gerilă“? nouă copii in 35 de ore Personalul de gardă de la Maternitate ne-a telefonat că din clipa sosirii noului an şi pînă luni la orele 1100, aici s-au născut 19 copii dintre care 5 fetiţe. Lenuţa, Ursula, Toma, Adela şi ceilalţi au primit deja felicitările de ri­goare din partea fericiţilor lor părinţi. în noaptea d de revelion La „Steaua roşie" Intr-o atmosferă de entu­ziasm şi voie bună peste 250 muncitori, tehnicieni şi ingi­neri de la fabrica de confec­ţii „Steaua roşie“ au petre­cut împreună revelionul în sala de festivităţi a întreprin­derii­. Au participat la re­­velionul colectiv Petru Băn­cil­ă, secretarul organizaţiei de partid, Iacob Achim, pre­şedintele comitetului sindica­tului, Mircea Moldovan, ingi­ner şef, Constantin Grecu, şef de brigadă, ing. Romulus Opriş, şef de sector şi mulţi alţii. La cota 1.00O Peste 300 de oameni ai mun­cii din întreprinderile si­bie­ne şi din multe fabrici şi u­• ... „ . j.. i •u • ZuliC uuiU!uii.ţ un vlA*a­petreacă noaptea de revelion în pitoreasca staţiune de o­­dihnă, Păltiniş. La orele 12 noaptea, cînd noul an a ve­nit şi aici, ei au ridicat pa­harul urînd tradiţionalul „La mulţi ani !“ La căminul cultural Colectiviştii şi întovărăşi­­ţii din Cristian au sărbăto­rit revelionul împreună la căminul cultural „23 Au­-Momentele vesele,''' urările şi muzica au fost susţinute de artişti amatori şi fanfara căminului cultural respectiv. 3 nla**o singura Ricnple . . . Intre numerele pro­gramului artistic, tinerii dansau sub ploaia de con­­fete înlănţuiţi de serpen­tinele multicolore, în cas­cadele de rîs, glume si melodii. .. Cînd am primit invita­ţia la revelionul tinere­tului m-am bucurat şi, drept să vă spun, m-a mişcat această atenţie. Nu mi-am închipuit însă că noaptea petrecută în mijlocul fruntaşilor tineri am toate ramurile de ac­tivitate ale oraşului va constitui pentru mine cel mai frumos revelion de pînă acum. Îmi amintesc cum, in rumoarea gene­rală, au recitat cu mult brne actori apreciaţi ai teatrului nostru, printre care Costel Rădulescu, ar­tist emerit, şi Teodor Portărescu, cu cît „an­tren“ au cîntat tinerii Ra­­hoveanu Ion de la „înde­­pendenţa“, al cărui tim­bru ne-a dovedit un bari­ton în formare, Mariana Sălăjan, elevă de şcoală medie şi elevă la Şcoala populară de artă, Ana Crişcă, muncitoare la o fabrică textilă şi de ase­menea elevă la Şcoala populară de artă (fata ta ne-a cucerit pe toţi!) tînăra Zopek­, care ne-a delectat cu cîntece populare germane. Cu puţin înaintea mie­zului nopţii, tovarăşul Va­­sile Bărbuleţ, prim-secre­­tar al Comitetului orăşe­nesc U.T.M. Sibiu, a ri­dicat paharul felicitînd călduros invitaţii, urîn­du-le noi succese, sănă­tate şi fericire ! Un actor tînăr a anunţat apoi că peste cîteva secunde, la bordul unei astronave, va sosi anul 1961, plin de noi speranţe. In urma „a­­terizării" corpului cosmic s-a produs inevitabilul „accident“ care a stins toate luminile. Cînd fila­mentele becurilor şi re­flectoarelor s-au reaprins încet, pe estradă am des­coperit cu toţii o fată frumos şi sugestiv costu­mată toastînd pentru noul an. Vorbele ei au fost re­luate de zecile de meseni şi acum toată sala răsu­na de „Mulţi ani tră­iască“­ ! A urmat plugu­­şorul, au mai urmat mul­te. Începînd de la punc­tualitate, muzică, pro­gram artistic, menu, dans, pînă la jocurile distrac­tive şi pomul de iar­lementele acestui revelion au fost caracterizate — cum am spune într-o şe­dinţă a brigăzii de tineret — printr-un înalt nivel calitativ. * Privind perechile ce dansau, văzînd zîmbetul înflorit de pe toate fe­ţele, m-am gîndit la „re­velionul* de altădată al tinerilor muncitori, al funcţionarilor, elevilor şi studenţilor de condiţie modestă, pentru care ce­va cît de cît asemănător cu belşugul, luxul şi ve­selia de la restaurantul „Veneţia“ părea nu nu­mai un vis irealizabil dar şi o ironie. O sfidare a aspiraţiilor lor strivite încă de la începutul nou­lui an, care nu avea să se deosebească cu nimic de cel precedent, în ceea ce priveşte exploatarea şi umilinţele de tot felul. Dar toate acestea au rămas definitiv în dome­niul trecutului. Tinerii noştri, educaţi de partid, îşi dau perfect seama nu numai de deosebirile, ca între cer şi pămînt dintre revelioanele de azi şi cele de ieri ale celor ce mun­cesc, ci de tot ceea ce a făcut partidul pentru ei, de tot ce ei datorează partidului. Aşa gîndesc şi Bala Andrei, Moraru­ Pavel, şi V. Konschi de la „Elastic“, Bucşe Emil, Suciu Zamfir, Răhăianu Ion de la „Independenţa“, Maria Marinca şi Luca Minerva de la „7 Noiem­brieHoadăr Veronica și Z. BALTASIU (Continuare în pag. 3-a) CacuU cU cepactec Oraşul de basm al copiilor Privit din depărtare ora­şul nostru se împodobeşte în fiecare seară cu o aureolă alburie, reflectată de nume­roasele becuri electrice şi fluorescente. In seara lui 30 decembrie însă, peste culoa­rea obişnuită a luminilor o­­raşului s-a adăugat în mod distinct un rubiniu aprins, încadrat de mii de nuanţe galbene, roşii, albastre. Pe măsură ce te apropiai de parcul „1 Mai", izvorul lu­minilor neobişnuite devenea tot mai puternic. Aici, o stea mare, roşie, domina din vîr­­ful unui brad uriaş beculeţele aprinse în pomul de iarnă. Atmosfera de basm ce domneşte în acest orăşel mi­niatural începe încă din Bu­levardul „1 Mai", cu cele două intrări străjuite de por­taluri luminoase. Chioşcurile încărcate de jucării, firmele luminoase şi vitrinele „înză­pezite" oferă copiilor imagini care, în minte, li se asociază cu scene din poveştile citite. Ursuleţii, iepuraşii, jucăriile de tot felul încîntă privirile lacome ale micilor citadini. Aleile parcului au îmbrăcat, în lipsa zăpezii, haina nouă a­­ nisipului proaspăt, iar peste pajiştile odată înverzi­te strălucesc ariM şi lumini multicolore închise în crista­le mari, de diferite forme. In acea seară, purtat de mulţime m-am îndreptat îm­preună cu micii vizit­atori spre bradul încărcat cu da­ruri. Aici, ca la un semn, zeci de pionieri, di­n corul „Casei pionierilor" au înăl­ţat primul lor cîntec de inau­gurare a oraşului de basm. Era salutul cravatelor roşii închinat grijii părinteşti a partidului, vieţii fericite a co­piilor de azi. Pionierii au re­citat apoi poezii. La încheierea festivităţii, micii vizitatori împreună cu părinţii ori cu învăţătorii s-au oprit şi au admirat chioşcu­rile încărcate, ,au cumpărat fie o jucărie ori o punguţă cu bomboane, fie păpuşi pen­tru fetiţe şi cîte şi mai cîte. La chioşcul încărcat de fruc­te după o mică „înghesuială" mulţi copii şi-au ales porto­cale sau mere, după dorinţă. Apoi după ce au admirat un Guliver uriaş, căruia piticii nu-i depăşeau înălţimea şire­turilor de la pantofi, s-au în­dreptat spre alte căsuţe, cu alte noutăţi. Acolo, unde Barbă-Cot s-a pregătit să plece într-o lungă călătorie călare pe-un melc, copiii şi-au cumpărat bilete pentru tombolă. Toate numerele erau cîştigătoare, „norocul" deci a fost asigurat. N-au fost uita­te nici cărţile. O librărie în stil „cubist", minus compli­caţiile arhitectonice, se bucu­ra de afluenţă prin cărţile sale prezentabile după pozele colorate ale copertelor. Era o atmosferă cu adevărat săr­bătorească, încărcată, e drept, de multe expresii ca „Hai înămice", „Uite, vezi ce fru­mos", care umpluseră între­gul parc. Noua lumină rubinie ce se înalţă de atunci în fiecare seară peste întregul oraş păstrează în sine pe lîngă feeria încîntătoare privirii, simbolul vieţii fericite pe ca­re o făuresc zi de zi, clipă de clipă, părinții pentru co­piii lor. G. N. Pe întinsul hotar al nopţii care coborîse pentru ultima oară in anul trecut, se aşter­nuse liniştea. Străzile erau pustii. Ultimii invitaţi ajun­seseră de mult la casele un­de urmau să intimpine noul an. Acele ceasornicului îna­intau febril spre miezul nop­ţii, spre început de an nou, în noapte, o scinteie înain­tează tot mai repede, tot mai aproape, în gară, agitaţie neobişnuită. E ora 0. Mă în­drept spre locomotivă gîn­­dindu-mă la acest om care adusese primul tren in noul an. Mecanicul Aleman Ilie, un bărbat voinic, cu privirea veselă, cobora din locomoti­vă ca dintr-un salon in care şi-a petrecut revelionul. Aşa şi era. Comunistul Aleman­die lucrase in această noapte pentru noi. Pentru toţi acei care au ridicat un pahar in cinstea acestor oameni neo- INTERVIU irosiţi. Ajutat, de fochistul Binder Mihai au remorcat in această cursă 150 tone supra­­tonaj economisind peste 1.200 kg combustibil convenţional, îl întreb: —­ Ce v-aţi propus pentru anul 1961, tovarăşe Alemar-7 — Vreau să realizez in primul rind economii de 120 tone combustibil. Cred că a­­ceastă cantitate nu depăşeşte posibilităţile mele. De ase­menea, doresc să-mi termin casa, să asigur confortul do­rit mie, soţiei mele şi celor doi copii ai noştri. Priveam cu admiraţie pe acest om gindindu-mă la toţi acei care in noaptea aceasta au muncit pe întinsul patriei voastre dragi. Vouă, dragi o­­ţelari, turnători, feroviari, lucrători ai arterelor de tele­comunicaţii,­­medici şi tutu­ror acelora care aţi contri­buit cu braţul şi mintea voas­tră la intimpinarea acestui an muncind, vă urăm noi succe­se, noi bucurii. AL. CONSTANTINESCU Ou­ţi­­n NUMĂRUL DE AZI: Satisfacţia muncii (Pag. 2-a) Taică, am o idee (Pag. 2-a) Din experienţa unui cerc de economie concretă (Pag. 3-a) Calitatea — prestigiul fabricii (Pag. 3-a) Ştiri externe (Pag. 4-a) Sport (Pag. 4-a) . UM STRĂLUCIT SUCCES Filmul „Darclée“ s-a bucurat în oraşul nostru de aprecierea unanimă a publicului spectator. Rulînd la cele două cinematografe, „Pacea“ şi „Arta“, noua pro­ducţie a cinematografiei romîneşti a fost vizionată de peste 30.000 spectatori.

Next