Flacăra Sibiului, 1961 (Anul 18, nr. 3095-3198)
1961-01-04 / nr. 3095
-VYV33 if IUL. MRPOLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P.M.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XVIII — nr. 3095 ] Miercuri, 4 ianuarie 1961 4 pagini — 20 bani Mărfuri în valoare de peste 6 milioane lei Oamenii muncii din oraşul şi raionul nostru, pregătindu-se pentru revelion şi pomul de iarnă, au cumpărat, în ultimele zile ale anului 1960, mărfuri industriale în valoare de peste 6 milioane lei. Intre 26 şi 31 decembrie 1960, s-au vîndut, de pildă, numai articole pentru copii, jucării, confecţii, tricotaje, metraje, încălţăminte etc., pentru pomul de iarnă, în valoare de circa un milion lei. Ceea ce trebuie remarcat este faptul că au fost cumpărate zeci de garnituri de mobilă, sute de aparate de radio, garnituri de aragaz cu butelii, zeci de televizoare, mii de confecţii şi alte produse, în special de către ţăranii colectivişti. Aceasta este o dovadă în plus a grijii ce-o poartă partidul oamenilor muncii, ridicării nivelului de trai material şi cultural al poporului muncitor. MOŞ GERILA în mijlocul copiilor Sîmbătă, 31 decembrie 1960, a fost organizat pomul de iarnă cu copiii salariaţilor din cadrul sindicatului I.A.S. In faţa a sute de copii o formaţie a Casei pionierilor din Sibiu a prezentat un bogat program artistic compus din cîntece corale, poezii şi din piesa „De ce a întirziat Moş Gerilă“? nouă copii in 35 de ore Personalul de gardă de la Maternitate ne-a telefonat că din clipa sosirii noului an şi pînă luni la orele 1100, aici s-au născut 19 copii dintre care 5 fetiţe. Lenuţa, Ursula, Toma, Adela şi ceilalţi au primit deja felicitările de rigoare din partea fericiţilor lor părinţi. în noaptea d de revelion La „Steaua roşie" Intr-o atmosferă de entuziasm şi voie bună peste 250 muncitori, tehnicieni şi ingineri de la fabrica de confecţii „Steaua roşie“ au petrecut împreună revelionul în sala de festivităţi a întreprinderii. Au participat la revelionul colectiv Petru Băncilă, secretarul organizaţiei de partid, Iacob Achim, preşedintele comitetului sindicatului, Mircea Moldovan, inginer şef, Constantin Grecu, şef de brigadă, ing. Romulus Opriş, şef de sector şi mulţi alţii. La cota 1.00O Peste 300 de oameni ai muncii din întreprinderile sibiene şi din multe fabrici şi u• ... „ . j.. i •u • ZuliC uuiU!uii.ţ un vlA*apetreacă noaptea de revelion în pitoreasca staţiune de odihnă, Păltiniş. La orele 12 noaptea, cînd noul an a venit şi aici, ei au ridicat paharul urînd tradiţionalul „La mulţi ani !“ La căminul cultural Colectiviştii şi întovărăşiţii din Cristian au sărbătorit revelionul împreună la căminul cultural „23 Au-Momentele vesele,''' urările şi muzica au fost susţinute de artişti amatori şi fanfara căminului cultural respectiv. 3 nla**o singura Ricnple . . . Intre numerele programului artistic, tinerii dansau sub ploaia de confete înlănţuiţi de serpentinele multicolore, în cascadele de rîs, glume si melodii. .. Cînd am primit invitaţia la revelionul tineretului m-am bucurat şi, drept să vă spun, m-a mişcat această atenţie. Nu mi-am închipuit însă că noaptea petrecută în mijlocul fruntaşilor tineri am toate ramurile de activitate ale oraşului va constitui pentru mine cel mai frumos revelion de pînă acum. Îmi amintesc cum, in rumoarea generală, au recitat cu mult brne actori apreciaţi ai teatrului nostru, printre care Costel Rădulescu, artist emerit, şi Teodor Portărescu, cu cît „antren“ au cîntat tinerii Rahoveanu Ion de la „îndependenţa“, al cărui timbru ne-a dovedit un bariton în formare, Mariana Sălăjan, elevă de şcoală medie şi elevă la Şcoala populară de artă, Ana Crişcă, muncitoare la o fabrică textilă şi de asemenea elevă la Şcoala populară de artă (fata ta ne-a cucerit pe toţi!) tînăra Zopek, care ne-a delectat cu cîntece populare germane. Cu puţin înaintea miezului nopţii, tovarăşul Vasile Bărbuleţ, prim-secretar al Comitetului orăşenesc U.T.M. Sibiu, a ridicat paharul felicitînd călduros invitaţii, urîndu-le noi succese, sănătate şi fericire ! Un actor tînăr a anunţat apoi că peste cîteva secunde, la bordul unei astronave, va sosi anul 1961, plin de noi speranţe. In urma „aterizării" corpului cosmic s-a produs inevitabilul „accident“ care a stins toate luminile. Cînd filamentele becurilor şi reflectoarelor s-au reaprins încet, pe estradă am descoperit cu toţii o fată frumos şi sugestiv costumată toastînd pentru noul an. Vorbele ei au fost reluate de zecile de meseni şi acum toată sala răsuna de „Mulţi ani trăiască“ ! A urmat pluguşorul, au mai urmat multe. Începînd de la punctualitate, muzică, program artistic, menu, dans, pînă la jocurile distractive şi pomul de iarlementele acestui revelion au fost caracterizate — cum am spune într-o şedinţă a brigăzii de tineret — printr-un înalt nivel calitativ. * Privind perechile ce dansau, văzînd zîmbetul înflorit de pe toate feţele, m-am gîndit la „revelionul* de altădată al tinerilor muncitori, al funcţionarilor, elevilor şi studenţilor de condiţie modestă, pentru care ceva cît de cît asemănător cu belşugul, luxul şi veselia de la restaurantul „Veneţia“ părea nu numai un vis irealizabil dar şi o ironie. O sfidare a aspiraţiilor lor strivite încă de la începutul noului an, care nu avea să se deosebească cu nimic de cel precedent, în ceea ce priveşte exploatarea şi umilinţele de tot felul. Dar toate acestea au rămas definitiv în domeniul trecutului. Tinerii noştri, educaţi de partid, îşi dau perfect seama nu numai de deosebirile, ca între cer şi pămînt dintre revelioanele de azi şi cele de ieri ale celor ce muncesc, ci de tot ceea ce a făcut partidul pentru ei, de tot ce ei datorează partidului. Aşa gîndesc şi Bala Andrei, Moraru Pavel, şi V. Konschi de la „Elastic“, Bucşe Emil, Suciu Zamfir, Răhăianu Ion de la „Independenţa“, Maria Marinca şi Luca Minerva de la „7 NoiembrieHoadăr Veronica și Z. BALTASIU (Continuare în pag. 3-a) CacuU cU cepactec Oraşul de basm al copiilor Privit din depărtare oraşul nostru se împodobeşte în fiecare seară cu o aureolă alburie, reflectată de numeroasele becuri electrice şi fluorescente. In seara lui 30 decembrie însă, peste culoarea obişnuită a luminilor oraşului s-a adăugat în mod distinct un rubiniu aprins, încadrat de mii de nuanţe galbene, roşii, albastre. Pe măsură ce te apropiai de parcul „1 Mai", izvorul luminilor neobişnuite devenea tot mai puternic. Aici, o stea mare, roşie, domina din vîrful unui brad uriaş beculeţele aprinse în pomul de iarnă. Atmosfera de basm ce domneşte în acest orăşel miniatural începe încă din Bulevardul „1 Mai", cu cele două intrări străjuite de portaluri luminoase. Chioşcurile încărcate de jucării, firmele luminoase şi vitrinele „înzăpezite" oferă copiilor imagini care, în minte, li se asociază cu scene din poveştile citite. Ursuleţii, iepuraşii, jucăriile de tot felul încîntă privirile lacome ale micilor citadini. Aleile parcului au îmbrăcat, în lipsa zăpezii, haina nouă a nisipului proaspăt, iar peste pajiştile odată înverzite strălucesc ariM şi lumini multicolore închise în cristale mari, de diferite forme. In acea seară, purtat de mulţime m-am îndreptat împreună cu micii vizitatori spre bradul încărcat cu daruri. Aici, ca la un semn, zeci de pionieri, din corul „Casei pionierilor" au înălţat primul lor cîntec de inaugurare a oraşului de basm. Era salutul cravatelor roşii închinat grijii părinteşti a partidului, vieţii fericite a copiilor de azi. Pionierii au recitat apoi poezii. La încheierea festivităţii, micii vizitatori împreună cu părinţii ori cu învăţătorii s-au oprit şi au admirat chioşcurile încărcate, ,au cumpărat fie o jucărie ori o punguţă cu bomboane, fie păpuşi pentru fetiţe şi cîte şi mai cîte. La chioşcul încărcat de fructe după o mică „înghesuială" mulţi copii şi-au ales portocale sau mere, după dorinţă. Apoi după ce au admirat un Guliver uriaş, căruia piticii nu-i depăşeau înălţimea şireturilor de la pantofi, s-au îndreptat spre alte căsuţe, cu alte noutăţi. Acolo, unde Barbă-Cot s-a pregătit să plece într-o lungă călătorie călare pe-un melc, copiii şi-au cumpărat bilete pentru tombolă. Toate numerele erau cîştigătoare, „norocul" deci a fost asigurat. N-au fost uitate nici cărţile. O librărie în stil „cubist", minus complicaţiile arhitectonice, se bucura de afluenţă prin cărţile sale prezentabile după pozele colorate ale copertelor. Era o atmosferă cu adevărat sărbătorească, încărcată, e drept, de multe expresii ca „Hai înămice", „Uite, vezi ce frumos", care umpluseră întregul parc. Noua lumină rubinie ce se înalţă de atunci în fiecare seară peste întregul oraş păstrează în sine pe lîngă feeria încîntătoare privirii, simbolul vieţii fericite pe care o făuresc zi de zi, clipă de clipă, părinții pentru copiii lor. G. N. Pe întinsul hotar al nopţii care coborîse pentru ultima oară in anul trecut, se aşternuse liniştea. Străzile erau pustii. Ultimii invitaţi ajunseseră de mult la casele unde urmau să intimpine noul an. Acele ceasornicului înaintau febril spre miezul nopţii, spre început de an nou, în noapte, o scinteie înaintează tot mai repede, tot mai aproape, în gară, agitaţie neobişnuită. E ora 0. Mă îndrept spre locomotivă gîndindu-mă la acest om care adusese primul tren in noul an. Mecanicul Aleman Ilie, un bărbat voinic, cu privirea veselă, cobora din locomotivă ca dintr-un salon in care şi-a petrecut revelionul. Aşa şi era. Comunistul Alemandie lucrase in această noapte pentru noi. Pentru toţi acei care au ridicat un pahar in cinstea acestor oameni neo- INTERVIU irosiţi. Ajutat, de fochistul Binder Mihai au remorcat in această cursă 150 tone supratonaj economisind peste 1.200 kg combustibil convenţional, îl întreb: — Ce v-aţi propus pentru anul 1961, tovarăşe Alemar-7 — Vreau să realizez in primul rind economii de 120 tone combustibil. Cred că această cantitate nu depăşeşte posibilităţile mele. De asemenea, doresc să-mi termin casa, să asigur confortul dorit mie, soţiei mele şi celor doi copii ai noştri. Priveam cu admiraţie pe acest om gindindu-mă la toţi acei care in noaptea aceasta au muncit pe întinsul patriei voastre dragi. Vouă, dragi oţelari, turnători, feroviari, lucrători ai arterelor de telecomunicaţii,medici şi tuturor acelora care aţi contribuit cu braţul şi mintea voastră la intimpinarea acestui an muncind, vă urăm noi succese, noi bucurii. AL. CONSTANTINESCU Ouţin NUMĂRUL DE AZI: Satisfacţia muncii (Pag. 2-a) Taică, am o idee (Pag. 2-a) Din experienţa unui cerc de economie concretă (Pag. 3-a) Calitatea — prestigiul fabricii (Pag. 3-a) Ştiri externe (Pag. 4-a) Sport (Pag. 4-a) . UM STRĂLUCIT SUCCES Filmul „Darclée“ s-a bucurat în oraşul nostru de aprecierea unanimă a publicului spectator. Rulînd la cele două cinematografe, „Pacea“ şi „Arta“, noua producţie a cinematografiei romîneşti a fost vizionată de peste 30.000 spectatori.