Flacăra Sibiului, 1962 (Anul 19, nr. 3199-3303)

1962-09-12 / nr. 3271

ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P. M. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XIX, nr. 3271 | Miercuri, 12 septembrie 1962 | 4 pagini — 20 bani Din gospodării mici, gospodării mari, puternice şi înfloritoare şi de sărbătoare la Haşag Haşag, 9 septembrie 1962. Satul şi-a îmbrăcat straiele de sărbătoare. Drapelele, lo­zincile, porţile împodobite cu crengi de stejar, toate vesteau că aici va avea loc un eveni­ment de seamă, încă de di­mineaţă au început să so­sească oaspeţi dragi din Mîn­­dra, Loamneş şi Sădinca. Împreună cu haşeganii s-au îndreptat spre sala mare a căminului cultural. Aici a avut loc o însufleţită adunare comună a colectiviştilor din cele patru sate, convocată la dorinţa lor, dorinţă manifes­tată de multă vreme, pentru a se uni intr-o singură unita­te socialistă înfloritoare. În­treaga atmosferă de entuzi­asm şi voie bună era o do­vadă grăitoare a acestei do­rinţe izvorită din înţelegerea justă a indicaţiilor date de Congresul al lll-lea al parti­dului nostru privind unirea gospodăriilor mici in gospo­dării mari şi puternice. Luînd cuvintul in cadrul adunării, tovarăşul Jurcă Ioan, preşedintele comitetu­lui executiv al Sfatului popu­lar raional, a arătat că prin unificarea celor patru gospo­dării se va putea trece la o dezvoltare şi mai armonioasă a tuturor ramurilor de pro­ducţie. Vorbitorul a subliniat că prin creşterea suprafeţelor se va putea realiza o mai justă amplasare a culturilor, in raport de fertilitatea so­lului, o utilizare mai chibzui­tă şi cu randament sporit a forţelor de muncă, se va ex­tinde mecanizarea lucrărilor, ceea ce va duce la obţinerea unor recolte tot mai îmbelşu­gate. Perspectiva luminoasă ce se deschide a întărit şi mai mult convingerea colectivişti­lor că unificarea este o cale sigură pentru creşterea bună­stării lor. Foarte mulţi au ţi­nut să-şi manifeste mulţumi­rea şi bucuria cu acest pri­lej. In cuvintul lor colecti­viştii Ilie Giurgiu, Ion Mun­teanu, Teodor Prodea, Traian Tomuţa şi alţii şi-au exprimat încrederea deplină că prin ti­ni­ficare munca lor va fi şi mai rodnică, gospodăria mai mare şi mai puternică. S-a trecut la vot. Cei pre­zenţi au aprobat in unanimi­tate unificarea gospodăriilor agricole colective din Mîndra, Sădinca, Loamneş şi Haşag, într-o singură gospodărie cu numele de „Loamneş". Sala a izbucnit in ropote de aplau­ze. S-a trecut apoi la alege­rea noului consiliu de condu­cere. Ca preşedinte a fost ales colectivistul Pavel Băilă. In unanimitate Păreri In faţa căminului cultural, grupuri, grupuri de colecti­vişti din cele patru sate dis­cută cu însufleţire despre ace­laşi lucru: unificarea. In ini­mile oamenilor acest cuvînt a sădit bucurie şi voie bună. Ne apropiem de unul din aceste grupuri. Facem cuno­ştinţă cu colectiviştii Gheor­­ghe Şipoş din Sădinca, Ioan Presecan din Mîndra şi Ştefan Suciu din Haşag.­ — Aşa e măi fraţilor — zice sădinceanul. Singuri n-am fi putut face cine ştie ce ispravă. Gospodăria noas­­tră-i mică, după cum o cu­noaşteţi. Oameni harnici a­­vem, nu-i vorbă, dar ca să ne dezvoltăm un sector zoo­tehnic puternic avem nevoie de suprafeţe întinse de pă­şune, şi voi le-aveţi. — Drept ai că Habaciugul nost’ nici nu-i bun de altceva — a intrat în vorbă haşega­­nul. Noi cu păşunile şi voi cu pămîntul bun, împreună cu viile şi-apoi las’ să fie rău. De fapt noi tot împreună am trăit. Acum ne apropiem şi mai mult. Uniţi vom fi mai puternici. Vorba cîntecului: „Unde-s doi puterea creşte..." — Unindu-ne laolaltă, nu avem decît de cîştigat şi unii şi alţii a zis apoi m­îndreanul. Gospodăria noastră va fi mai mare, mai puternică. Va tre­bui numai ca toţi să muncim cu dragoste şi atunci în ca­sele noastre va fi belşug şi bucurie. In legătură cu perspectiva de dezvoltare a celor 4 gos­podării unificate, am luat un interviu tov. Lazu Eugen, in­ginerul agronom al gospodă­riei „Loamneş“. întrebare: Cum va fi pro­filat sectorul vegetal şi ce producţii sunt preconizate a se obţine ? Răspuns: Unificarea celor 4 gospodării agricole colecti­ve într-o singură unitate pu­ternică creează condiţiile cele mai bune pentru folosirea în mod raţional şi ştiinţific a terenului. Gospodăria dispu­ne de o suprafaţă de peste 1.600 hectare teren arabil. In satul Sădinca fiind so­lul mai fertil se vor cultiva mai mult cerealele. Prin apli­carea măsurilor agrotehnice înaintate se vor obţine pro­ducţii mari la hectar. La Ha­şag şi Loamneş avînd tere­nuri cu o scăzută productivi­tate cerealieră vom extinde plantaţiile de vii nobile pe circa 50 hectare şi de pomi pe o suprafaţă de 50 hectare. Restul terenului va fi folosit, în special, la cultura plante­lor furajere. La Loamneş şi Mîndra se vor cultiva mai mult plantele tehnice şi ali­mentare (cartofi, sfeclă de zahăr, legume şi zarzavaturi) întrucît condiţiile de sol cît şi forţele de muncă avanta­jează cultivarea acestora. întrebare: Care va fi dez­voltarea sectorului zootehnic şi ce construcţii se vor exe­cuta pentru adăpostirea ani­malelor ? Răspuns: Pînă în prezent, in Mîndra şi Sădinca dez­voltarea sectorului zootehnic era frînată din cauza lipsei de furaje. Odată cu unifica­rea, această problemă este rezolvată întrucît satul Haşag şi în parte Loamneşul asigură o bună bază furajeră. Numai aceste sate dispun de o su­prafaţă de circa 400 hectare fineţe. Avînd asemenea con­diţii vom dezvolta în 1963 creşterea oilor cu lînă fină şi semifină pină la 2.000 capete, a bovinelor la 500 din care 300 vaci cu lapte, a porcine­lor la 700 din care 70 scroa­fe. Vom pune un accent deo­sebit şi pe extinderea creşte­rii păsărilor. Pentru adăpostirea în bune condiţiuni a animalelor, în afară de cele 5 grajduri, 2 saivane şi o maternitate pen­tru scroafe existente, vom mai construi în anul viitor încă 3 grajduri, 2 materni­tăţi, 1 saivan pentru oi şi un coteţ pentru păsări. La rea­lizarea acestor construcţii se vor folosi în special materia­le din resurse locale, la un preţ de cost cît mai scăzut. Pentru creşterea producţiei animaliere, sectorul zootehnic va fi amplasat pe specii şi vîrste, în funcţie de condiţiile de furajare şi priceperea cres­cătorilor. Bunăoară, la Să­dinca vom amplasa tineretul bovin şi porcin, la Haşag­o­­vinele, îngrăşarea porcilor şi în parte vacile cu lapte. La Loamneş şi Mîndra restul de vaci cît şi tineretul sugar. întrebare: Ce ne puteţi spune despre structura orga­nizatorică a gospodăriei uni­ficate ? Răspuns: Pentru ca activi­tatea gospodăriei să se desfă­şoare cît mai bine, întregul proces de producţie va fi or­ganizat pe 6 brigăzi de cîmp, o brigadă hortiviticolă, o bri­gadă zootehnică cu mai multe ferme de creştere a animalelor şi o echipă de construcţii. O atenţie deosebită vom acorda selecţionării, creşterii şi per­manentizării cadrelor din sec­toarele cheie.Aceasta întrucît este vorba despre o unitate mare, puternică, în plină dez­voltare, care cere un complex de cunoştinţe agrozootehnice în vederea obţinerii unor re­zultate la nivelul gospodăriei. Traducînd în viaţă măsurile preconizate, gospodăria unită va merge cu paşi siguri pe drumul dezvoltării ei econo­­mico-organizatoric cît şi a creşterii nivelului de trai al tuturor membrilor săi. P. BUD şi I. CORLACIU Perspective luminoase Interviu cu inginerul agronom Lazu Eugen In clişeu: Colectiviştii Gheorghe Şipoş, Ioan Presecan şi Ştefan Suciu stind de vorbă. In numarul de azi: • Cea mai mare adunare a colectiviştilor din Şura Mare (pag. 2-a) • A dispărut piatra de hotar (pag. 2-a) • De la piciorul Negoiului pînă in albia Oltului (pag. 2-a) • Pleaşcă... la raţe, foile­ton (pag. 3-a) • Măsuri privind îmbunătă­ţirea calităţii produselor (pag. 3-a) • De peste hotare (pag. 4-a) Sport (pag. 4-a) Alegerile — eveniment important în viaţa organizaţiilor de partid NICOLAE GHIŞOIU secretar al Comitetului orăşenesc Sibiu al P.M.R. In curînd în viaţa organi­zaţiilor de partid din oraşul şi raionul nostru, ca de alt­fel din toată ţara, va avea loc un eveniment deosebit de important: adunările de dări de seamă şi alegeri. Cu prilejul adunărilor şi conferinţelor de dări de seamă şi alegeri, comuniştii fac bi­lanţul activităţii desfăşurate de la ultimele alegeri, dezbat problemele fundamentale ale construcţiei economice şi cul­turale şi ale vieţii de partid în lumina directivelor şi ho­­tărîrilor partidului şi a sar­cinilor concrete care Ie stau în faţă, apreciază munca de­pusă de birourile şi comite­tele de partid, stabilesc ce anume este de făcut în viitor, aleg noile organe de condu­cere ale organizaţiilor de partid. Oamenii muncii din oraşul şi raionul Sibiu, mobilizaţi şi conduşi de organizaţiile de partid, întîmpină alegerile or­ganelor locale de partid cu noi şi importante succese în îndeplinirea şi depăşirea in­dicatorilor de plan, în reali­zarea de economii şi beneficii suplimentare. Comitetul orăşenesc de par­tid, ţinînd cont de faptul că buna desfăşurare a alegerilor de partid este condiţionată de felul în care se face pre­gătirea adunărilor şi confe­rinţelor, a luat o serie de măsuri politice şi organiza­torice printre care instruirea temeinică a membrilor comi­tetului, a activului său, a birourilor organizaţiilor de bază. Cele mai pricepute ca­dre (membri, activişti şi to­varăşi din activul de partid al comitetului) au fost repar­tizate concret pe organizaţii de bază pentru a îndruma pregătirea şi desfăşurarea adunărilor şi conferinţelor de dări de seamă şi alegeri şi pentru a sprijini prin măsuri politice concrete realizarea angajamentelor luate de co­munişti în cinstea importan­tului eveniment din viaţa lor şi a organizaţiei din care fac parte. Măsuri asemănătoare au fost luate şi de către Co­mitetul raional de partid. Experienţa anilor trecuţi ne-a dovedit că acolo unde s-a depus o muncă susţinută în pregătirea adunărilor de dări de seamă şi alegeri aces­tea s-au desfăşurat la un înalt nivel, influenţînd pozitiv în continuare întreaga muncă de partid. De exemplu, la unele organizaţii de bază de la „Independenţa“, Uzinele textile Cisnădie, I.M.S., „Li­bertatea“, I.F., „Balanţa“ şi altele, alegerile de partid­ s-au desfăşurat sub semnul com­bativităţii, supunînd unui înalt spirit analitic esenţialele probleme economice şi ale vieţii de partid. Pentru reuşita adunărilor şi conferinţelor, pentru asigura­rea unor discuţii vii şi eficace foarte mult contează felul în care este întocmită darea de seamă, conţinutul ei. Darea de seamă trebuie să se o­­prească asupra principalelor aspecte ale muncii organi­zaţiei, să le analizeze concret şi temeinic, să ridice pro­bleme importante, căci numai aşa se pot desprinde con­cluzii practice pentru viitor, oferind totodată o serioasă bază de discuţii. Toate organizaţiile de bază din unităţile economice tre­buie să analizeze cu cea mai mare atenţie măsurile ce se impun a fi luate pentru ca sfîrşitul anului să găsească întreprinderile respective cu planul pe anul în curs reali­zat la toţi indicii şi să asi­gure condiţii în vederea înde­plinirii şi depăşirii planului pe anul 1963. In centrul dezbaterilor adu­nărilor şi conferinţelor de partid se vor afla probleme hotărîtoare pentru îndeplini­rea planului cum sunt: creş­terea producţiei şi productivi­tăţii muncii; reducerea pre­ţului de cost şi îndeplinirea angajamentelor cu privire la realizarea de economii şi be­neficii peste cele planificate; folosirea capacităţilor şi spa­ţiilor de producţie existente precum şi a mijloacelor cir­culante; creşterea rentabili­tăţii; introducerea şi extinde­rea în producţie a tehnicii noi şi a celor mai moderne procedee tehnologice; tot ceea ce s-a făcut şi mai trebuie întreprins pentru creşterea ca­lităţii produselor. Din dările de seamă şi din dezbateri nu pot lipsi pro­bleme cum sunt: preocupările organizaţiilor de partid pen­tru continua îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi de trai ale oamenilor muncii; exercitarea, în unităţile de producţie şi comerţ, a dreptu­lui de control asupra condu­cerii administrative, cum se aplică şi se respectă normele leniniste ale vieţii de partid şi principiul muncii colective; activitatea desfăşurată pentru întărirea compoziţiei sociale a partidului; educarea marxist­­leninistă şi călirea partinică a membrilor şi candidaţilor de partid; problemele muncii politice şi cultural-educative; modul în care se realizează conducerea şi îndrumarea or­ganizaţiilor de masă; lărgi­rea şi folosirea activului fără de partid etc. Pentru a cuprinde proble­mele esenţiale este bine ca organizaţiile de partid să fo­losească la întocmirea dărilor de seamă un număr cît mai mare de comunişti. Proiectele de hotărîri trebuie să conţină de asemenea măsuri eficace, corespunzătoare cerinţelor vieţii. De aceea este necesar ca şi acestea să fie elaborate de colective largi de comu­nişti, care au experienţă în munca de partid, de stat şi economică. La adunările de dări de seamă şi alegeri organizaţiile de partid au sarcina de a mobiliza din timp pe fiecare comunist în aşa fel ca nici unul să nu lipsească. Ei tre­buie să vină pregătiţi pentru a contribui creator la ridica­rea nivelului dezbaterilor din adunări. Comuniştii au datoria de a veghea ca în noile birouri să fie aleşi cei mai buni şi mai activi membri de partid, de­votaţi cauzei partidului, cu experienţă şi prestigiu în faţa maselor. Pregătirea temeinică asi­gură desfăşurarea la un înalt nivel a adunărilor şi confe­rinţelor de partid, contribu­ind­ la dezvoltarea democraţiei interne şi a disciplinei de partid, la activizarea tuturor comuniştilor, ceea ce va duce la creşterea rolului conducător al partidului în toate dome­niile, la mobilizarea maselor de oameni ai muncii pentru înfăptuirea măreţelor sarcini trasate de cel de-al III-lea Con­gres al P.M.R. în desăvîrşirea construcţiei socialismului. Rezultate bune în întrecerea socialistă Antrenat în întrecerea socialistă, sub îndrumarea şi cu spri­jinul permanent al organizaţiei de partid, colectivul de muncă de la „Flamura roşie“ a obţinut frumoase realizări în procesul de producţie. Astfel, pe luna august, planul producţiei globale a fost înde­plinit în proporţie de 114,27%. S-au realizat peste plan 20.000 bucăţi plinii pentru industria textilă, 600 kg plăci de galalit, 20.000 cutii pioneze şi agrafe de birou, 4.000 bucăţi minere de bachelită pentru biciclete, precum şi însemnate cantităţi de spete, cocleţi, garnituri de cardă rigidă şi alte materiale textile. Printre cei care au contribuit la succesele de mai sus se află muncitorii din brigăzile conduse de comuniştii Focşa Nicolae, Hilea Lucreţia şi Farcaş Silvia. BUCERZAN T., coresp.

Next