Flacăra Sibiului, 1963 (Anul 20, nr. 3304-3406)
1963-01-05 / nr. 3304
Planurile de producţie pe 1963 — pas hotărîtor în consolidarea G.A.C. Ca în fiecare an, zilele acestea, în gospodăriile agricole colective are, loc un eveniment deosebit: întocmirea planurilor de producţie şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli pe 1963. Cu acest prilej colectiviştii, analizind succesele dobindite, cit şi lipsurile ce s-au mai semnalat în activitatea lor, stabilesc măsurile ce trebuie luate şi printr-o cit mai judicioasă şi reală planificare a muncii lor, anul acesta să facă un pas hotărîtor pe calea consolidării economico-organizatorice a G.A.C. Pentru atingerea acestui măreţ ţel este absolut necesar ca planurile de producţie să fie întocmite cu tot simţul de răspundere. La elaborarea noilor cifre de plan, consiliile de conducere, brigadierii, şefii de echipe, contabilii şi socotitorii trebuie să aibă în vedere experienţa acumulată pină acum şi să ţină cont de recomandările făcute în acest sens de către consiliile agricole regional şi raional. Bine se procedează în unele G.A.C. unde la alcătuirea planurilor de prodis-f.°. nu lingă oamenii de specialitate (ingineri agronomi, zootehnişti, medici veterinari), mai sunt consultaţi şi numeroşi colectivişti fruntaşi care folosind metode avansate de muncă, au reuşit să sporească producţiile vegetale şi animale. Sub îndrumarea permanentă a organizaţiilor de partid toţi aceşti factori trebuie să fie mobilizaţi ca prin propuneri şi iniţiative valoroase să-şi aducă din plin contribuţia la descoperirea rezervelor interne, la folosirea cu cut mai multă chibzuinţă a forţei şi mijloacelor de lucru existente, în fiecare gospodărie. La ora actuală aproape în toate G.A.C. din raionul nostru alcătuirea planurilor de producţie se desfăşoară din plin. In unele unităţi această acţiune este pe terminate. Deosebit de mobilizatoare sunt sarcinile prevăzute în planul pentru 1963 al G.A.C. Şelimbăr. indrumat de către comunişti, consiliul de conducere de aci s-a orientat în direcţia găsirii unor mari izvoare de venituri. Prin unificarea cu G.A.C. Veştem şi Mihu şi mai ales cu cea din Bingard unde a intrat în tradiţie grădinăritul, ei şi-au dat seama că-i bine să sporească suprafaţa cu legume şi zarzavaturi. Astfel, vor cultiva 141 ha, din care peste 80 numai la Bungard, acoloşi terenul fiind mai corespunzător. S-a ţinut de asemenea cont de posibilităţile gospodăriei unificate in vederea intensificării culturilor de grîu şi porumb. Pentru sectorul zootehnic, ce va spori mult în acest an, numai la taurine de la 500 la 700 capete, vor fi construite 2 grajduri mari şi 0 maternitate de scroafe. S-au prevăzut măsuri concrete în vederea îmbunătăţirii masei verzi pe păşune. Veniturile băneşti care se vor ridica la circa opt milioane lei au după cum se vede importante surse de producţie. Este uşor de înţeles cît de mult va creşte valoarea zileimuncă la G.A.C. Avrig. Prin mărirea grădinii de legume la 85 ha (de patru ori) aici este preconizat munţii din acest sector un venit de peste 1 milion lei. Ca să poată asigura o bază furajera corespunzatoare, colectiviştii din Şura Mică vor extinde în acest an suprafeţele cu trifoi-lucernic de la 80 ha la 256 ha. În felul acesta ei vor putea obţine cu peste 1.500 hl lapte de vacă mai mult decit în 1962. Referitor la planificarea lucrărilor în diferitele sectoar de activitate, la repartizarea forţei de muncă şi a celorlalte mijloace ce concură la realizarea producţiei vegetale şi animale, trebuie acordată o deosebită atenţie. Volumul zilelor-muncă să se stabilească în strinsă legătură cu condiţiile reale existente, cu felul lucrărilor şi absolut pe baza normelor aprobate de adunarea generală a colectiviştilor, fără a se umfla în detrimentul valorii zileimuncă. Acum este cel mai potrivit moment ca pe baza unui studiu amănunţit şi unei consultări largi cu masa de colectivişti, ţinîndu-se cont de condiţiile naturale, de tradiţiile locale de muncă să se extindă acele ramuri de producție care au adus mari (Continuare în pag. 3-a) A. W- Reconstruită din temelii, extinsă și înzestrat serve de carne din Sibiu a devenit, în ani aparatur ,uni popimentar mezeluri și conmuer de produse PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I căra [baooDoua Anul XX, nr. 3304 | Sîmbătă, 5 ianuarie 1963 14 pagini — 20 bani în numârul de azi: • Revelion (pag. 2-a) • Moş Tintaşu la revelion (pag. 2-a) • Inginerul agronom luptător activ pentru promovarea noului (pag. 3-a) • Invăţămîntul agrozootehnic de masă trebuie să se desfăşoare la nivelul cerinţelor (pag. 3-a) • De peste hotare (pag. 4-a) • Sport (pag. 4-a) Un nou succes al Teatrului de stat din Sibiu Teatrul de stat din oraşul nostru a încheiat anul 1962 cu un nou succes, in cadrul celui de-al IV-lea concurs republican al tinerilor artişti, care s-a desfăşurat la Bucureşti intre 21 şi 28 decembrie 1962, spectacolul cu piesa „Prima zi de libertate" (re pla CăUn Florian, scenografia Fermin Nuttier) de scriitorul polonez Leon Kurczkowski a fost distins cu premiul III. Cu același premiu a fost J.LbUd'6 al SpCC'rZCC lului, iar actorul Ion Besoiu (interpretul lui Ian) a orinut premiul II pentru interpretare. Atit premiera acestui zbecacol de valoare a teiului ,biancii si cronicile deosebit de favorabile apărute in ultima vreme in presa centrală de specialitate (nu numai pentru acest spectacol, ci si pentru „I ghemonicon cu năpristoc", „îndrăzneala" etc.), dovedesc că Teatrul de stat din Sibiu se află pe o linie ascendentă in activitatea sa — şi care ii va asigura şi in noul an succese binemeritate. Concursul tinerilor artişti a marcat in general un succes al vieţii teatrale din regiunea noastră, Teatrul de stat din Braşov situindu-se şi el, in cadrul acestei competiţii artistice, pe locul II, premiu cu care a fost distins spectacolul cu piesa „Chiriţa in Iaşi" de Vasile Alecsandri. Premiul II pentru regie a fost atribuit lui Ion Simionescu, care a pus in scenă piesa , iar premiul III pentru scenografie, a fost atribuit Elenei Simiriad- Munteanu care a semnat decorurile și costumele spectacolului. ,vi. AVRAM secretar literar al Teatrului de stat din Sibiu La fabrica „Drapelul roşu“ au fost realizate în anul trecut peste 90 noi sortimente. In fotografie câteva modele realizate la atelierul de creație. mini Vacanţa Şi iat-o... Vacanţa cred că e neschimbată ca semnificaţie a termenului încă de la antici. Ceea ce s-a schimbat in zilele noastre este felul de a o înţelege, „pe dinăuntru" cum spun elevii. Vremea, cind frumoasăi, , cind schimbătoare, nu poate bineînţeles să oprească explozia de tinereţe a elevilor din toate şcolile ţării. Şi in oraşul nostru, şcolile au organizat programe bogate pentru timpul vacanţei. Alcătuite cit mai variat şi mai plăcut, ele sunt o parte, e adevărat, mică, insă foarte semnificativă din ceea ce se face acum pentru tineret. La noi in oraş, şcolile medii au organizat cunoscutul club de la Şcoala medie nr. 2, unde se poate petrece timpul intr-un chip foarte ■ plăcut şi instructiv: filme, ' conferinţe distractive, tenis '■ de masă, reuniuni tovărăşeşti etc. Amintim apoi organizarea acelor entuziaste taberei sportive, pentru amatorii de schi la Păltiniş, Prejba etc. De asemenea, in această vacanţă, tineretul a fost atras intr-o serie de manifes- I ţări artistice in care foarte mulţi s-au dovedit plini de sensibilitate faţă de artă. • Serile literare închinate lui , 30 Decembrie, cu toată gama lor de recitări şi de cin- t rece, au fost concludente in acest sens. Alte seri literare şi medalioane au fost programate pentru cursul vacanţei. De exemplu, medalionul Shakespeare se anunţă farte interesant. Dacă vom aminti şi revelionul, petrecut in condiţii excelente in aproape toate şcolile din oraş, suntem totuşi departe de a epuiza lista programelor de vacanţă pentru elevi. Pentru elevii „mari". Celor mici li s-a creat un univers frumos colorat in piaţa 6 Martie, cu un înalt pom de iarnă, cu prăvălii de basm ascunse sub incintătoare scene din poveştile cunoscute. In fiecare zi trecătorul ii vede pe copilaşi rizind şi cintind in jurul bradului. Dar acesta e frumos mai ales seara. Atunci, cu toate becurile sale, el pare intr-adevăr un personaj ireal, coborit atunci din zăpezile depărtate ale Nordului. Casa pionierilor, departe de a-şi înceta activitatea, a pus şi ea la dispoziţie elevilor numeroase moduri instructive şi interesante de a-şi exprima această ardere entuziastă pe care le-o provoacă vacanţa. In această vreme a anului, toată ţara răsună de chiote de veselie şi vacanţa ne reflectă, in felul ei, tot ceea ce oamenii au creat aici prin munca lor încordată de zi cu zi. Vacanţa fiind şi ea o stare poetică, aş încheia cu citeva versuri ale poetului Adrian Munţiu, simbolice pentru entuziasmul caracteristic tineretului nostru nou: „Şi tinereţea spadă vreau să mi-o înfig in timp Sub noul arc voltaic ce-mi luminează ţara, Chemări fără de virstă imi deschid un nou Olimp Şi grave imi instrună cu-n nou acord vioara". ANDREI STEIU An nou, succese noi Dimineaţa de 3 ianuarie. O sirenă sparge văzduhul cu sunetul ei strident. Se începe un nou an de muncă. Străzile sunt inundate de oameni, de. .maşini, mntrirlete. Pe poarta uzinei „Independenţa" muncitorii intră unul cite unul. Sunt voioşi. In vestiarul secţiei a IlI-a mecanică intră un tinăr, brunet, cu ochi căprui. Agerimea mişcărilor ii trădează buna dispoziţie de muncă. A venit cu zece minute mai repede să-şi revadă locul de muncă, să-şi pună la punct strungul. Pe uşă a intrat şi maistrul Cheţan Ilie. — Noroc Hampule. Nu ne-am mai văzut de un an, glumi meşterul. — Adevărat, răspunse Frampu. — Ei, cum ai petrecut revelionul la uzină ? — Apoi, maistre, e poveste lungă. Dar nu citeva cuvinte am să-ţi spun. Au fost toţi fruntaşii uzinei. Au mincat şi s-au înveselit oamenii ca-n basme. Au avut şi de ce. Uzina a obţinut succese frumoase in 1962. Petrecerea metalurgiștilor a venit să încununeze de succes strădaniile tuturor. Noul an a sosit pe aripi de vînt. Pe buzele fiecăruia se vedea surisul, iar in ochi puteai citi încrederea in viitor. — Tu unde ai sărbător velionul Zack ? — Aleasă, cu niște prietene la „Balanţa", , .E.M.E. şi, S.M.T. Am avut un pik-up şi plăci de toată minunea. Mincăruri nu mai vorbesc ... Intre timp vestiarul se umpluse de muncitori. E ora 7. Curentul electric care a stat cuminte timp de 3 zile s-a năpustit ca fulgerul asupra motoarelor dindu-le glas. Secţia pulsează din nou. Oamenii, aceşti harnici muncitori care deţin drapelul de secţie fruntaşă pe uzină, au început clocotul muncii. Fiecare dintre ei este animat dorinţa de a produce cut ■ mult şi mai bun. Şi iată, prmele minute, primele piesdin acest an. L-am reinfilnit la strung pe Hampu Nicolae. Era ex cu Pop Vasile, secretarulrganizaţiei de partid din secţie. Nu l-am deranjat. Avea de strunjit coloane telescopice. Cină la ora 12 a strunjit deja pesi° plan citeva coloane telescopice. L-am revăzut de asemenea pe strungarul Zack Ioan. Şi el a depăşit norma pină la acea oră cu 20 la sută. Asemenea lui au obţinut rezultate bune şi Beer Mihai, Hodirnău Maria, Bărbat Roman, Neag Stelian şi am putea spune toţi muncitorii secţiei. — Nici unul nu vrea să lucreze sub normă — mi-a spus tovarăşul Pop Vasile. Angajamentul muncitorilor cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan este sintetizat in două cifre: Vom da peste plan pină la sfirşitul anului 1.700 unelte pneumatice şi 40.000 m lanţ cu role pentru r.„r. ul. Aşa cum s-a început munca din prima zi cu siguranţă a angaţamentul metalureisti ntrecere pasionantă în trecerea socialistă a pornit cu mult succes, din prima zi de muncă a anului 1963 şi la întreprinderea „Drapelul roşu“. Aprovizionarea locurilor de muncă s-a făcut din timp aşa că fiecare muncitoare a lucrat din plin. In pasionanta întrecere desfăşurată, la capătul zilei de muncă, secţia Il-a confecţii mătase s-a dovedit cea mai bună. Ea a depăşit planul de producţie pe ziua de 3 ianuarie cu 23 la sută. In imediată apropiere s-a clasat secţia l-a confecţii, care a depăşit sarcina de plan in ziua respectivă cu 4 la sută. Planul pe .ntreprindere a fost realizat proporţie de 102 la sută. In fruntea întrecerii socialiste după prima zi de muncă s-au situat muncitoarele Sistor Elna, Baiint Eva, Borbely i n.n de la secția 11-a. Popa Melania, Lederer Susana Be., u Octavia, de la secția l 1 He altele. ncă au ••• coehniintre-Re -uitate bune fost c'.-'inute si I lectivul de r cieni si ingi prinderea i “ton". Planul de producţin prima zi de muncă a fost îndeplinit in proporţie de 102,2 la sută. întrecerea socialistă din prima zi a fost ciştigată de secţia dextrină care a depăşit sarcina de plan cu 11,1 la sută. 1. NISTOR î Depăşiri di zi de m prima za