Flacăra Sibiului, 1966 (Anul 22 [23], nr. 3614-3717)

1966-01-04 / nr. 3614

im Succesele Hotarul dintre anul care abia s-a sfîrşit şi cel nou în care am intrat a marcat un moment deosebit în viaţa poporului nostru: încheierea semnalului — perioada unor bogate realizări în toate do­meniile de activitate — pre­cum şi păşirea la înfăptuirea noului program adoptat de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. pentru anii 1966— 1970, menit să ridice patria noastră pe o treaptă și mai înaltă de înflorire și progres. Prevederile planului de stat pe 1965 au fost reali­zate înainte de termen, în­­făptuindu-se astfel sarcinile fundamentale trasate de Di­rectivele Congresului al VIII-lea al partidului cu pri­vire la planul de şase ani. Reflectînd dinamismul pro­cesului de industrializare a ţării, producţia globală a fost realizată în anul trecut cu cca. 13% mai mult decît în 1964, depăşindu-se preve­derile planului cu peste 1,3 miliarde Iei. In 1965, ca şi în anii pre­cedenţi, ramurile producătoa­re de mijloace de producţie, hotărîtoare pentru progresul întregii economii, s-au dez­voltat intr-un ritm superior celui înregistrat pe ansam­blul echirului ei. Industria construcţiilor de maşini şi-a adus şi în anul trecut con­tribuţia sa la înzestrarea cu tehnică modernă a întregii economii. Pe baza dezvoltării indus­triei producătoare de mijloa­ce de producţie şi corelat cu consumul, producţia indus­triei uşoare şi alimentare a crescut de asemenea. Spori­rea volumului producţiei bu­nurilor de consum, o data cu lărgirea sortimentelor şi ridicarea calităţii, a asigurat satisfacerea în mai bune condiţii a cerinţelor popu­laţiei. La succesele obţinute de poporul nostru muncitor o contribuţie însemnată şi-au adus şi colectivele de muncă din unităţile economice ale oraşului Sibiu. Datorită num­iARLHEINZ RESCHNER, secretar al Comitetului orăşenesc Sibiu al P.C.R. cii politice şi organizatorice desfăşurate de organizaţiile de partid, a elanului cu care colectivele întreprinderilor au muncit, principalii indicatori de plan au fost realizaţi şi chiar depăşiţi de toate uni­tăţile economice sibiene. Din datele preliminare planul producţiei globale a fost de­păşit cu 2,2%, dîndu-se pro­duse în plus în valoare de peste 75 milioane lei, iar productivitatea muncii a fost depăşită cu 1,4%. S-au ob­ţinut suplimentar economii în valoare de aproape 20 milioane lei şi beneficii de circa 15 milioane lei. Se remarcă în mod deo­sebit faptul că unităţile e­­conomice sibiene şi-au reali­zat înainte de termen prin­cipalii indicatori ai planului de şase ani, iar sarcinile re­venite pe anul 1965 la data de 23 decembrie. Cele mai însemnate succese le-au în­registrat colectivele de mun­că de la Uzina mecanică, „Independența“, „Automeca­­nica“, Iprofil „Republica“, „7 Noiembrie“, „Elastic“, ,,Li­­ber­tatea'’, „Viclon­a", Intre­­prinderea poligrafică, coope­rativele „Munca tîmplarului“, „Gheaţa“ şi altele. Realizările din anul care s-a încheiat sînt o nouă mărturie a hărniciei şi pri­ceperii întregului nostru po­por care înfăptuieşte cu con­secvenţă politica partidului, convins că îşi făureşte astfel propriul său viitor, mai bun, mai fericit. Înscriindu-se în bilanţul înfăptuirilor poporu­lui român din perioada 1960 —1965 ele întăresc şi mai mult temelia pe care se vor clădi realizările viitoare. Luptînd pentru îndeplinirea sarcinilor planului de stat pe 1966, primul an al vii­toarei perioade cincinale, în­tregul nostru popor, călăuzit de Directivele Congresului al IX-lea al partidului, va par­curge încă o etapă pe dru­mul vieţii sale noi, va con­tinua pe o treaptă superioa­ră opera de desăvârşire a construcţiei socialiste, în darea de seamă pre­zentată de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedin­tele Consiliului de Miniştri, la recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale s-a su­bliniat: „în liniile sale gene­rale şi caracteristice, planul de stat pe 1966 preia ele­mentele esenţiale ce s-au do­vedit a fi factorii determi­nanţi în crearea şi susţine­rea dinamismului pe care l-a cunoscut­­dezvoltarea econo­miei noastre în anii con­strucţiei socialiste“. Astfel, sporirea producţiei globale industriale, continuind dez­voltarea ascendentă marcată pînă în prezent, se situează la nivelul ritmului mediu de 10,5%, prevăzut de Directi­vele celui de-al IX-lea Con­gres al P.C.R. In compara­ţie cu 1965, în industria pro­ducătoare de mijloace de producţie este prevăzut un spor de 10,7%, în producţia bunurilor de consum de 9,7%, iar productivitatea muncii va creşte cu 7,4%, spre noi înfăptuiri la masa metalurgiştilor. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA anala ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XXII, nr. 3614­­ Marţi, 4 ianuarie 1966­­ 4 pagini — 20 bani îContinuare în. nag­y-?). Revelion 1966 La intersecţie de ani lumină Deprinşi cu drumurile, am pornit şi-n noaptea Anului Nou să colindăm satele şi oraşele raionului nostru, în­­cercînd să facem un film al bucuriei colective. Tineri chipeşi ca brazii La intrarea în sală ne-am pomenit mai întîi sub o boltă de panglici viu colorate din care curgeau torenţial alte panglici ţâşnitoare, confeti. Entuziasmul molipsitor ne întîmpină în prag şi melo­diile orchestrei ce domină sala de pe un podium, che­mau pe ringul de dans me­reu alte şi alte perechi. Prin intermediul corespondentului nostru voluntar, Ilie Andrei, in­vitat şi el la revelionul tinerilor din raion, am cunoscut cîţiva din cei 300 de entuziaşti care s-au întîlnit aci, în sala can­tinei Uzinelor textile din Cis­­nădie. Prima cunoştinţă, Ni­­culina I­aneş — ţesătoare de stofe —■ ne-a relatat că în­cheie un an rodnic cu multe satisfacţii în ceea ce pri­veşte meseria care a îndră­git-o. „Faptul că in fiecare lună am fost evidenţiată în întrecerea socialistă, am ţe­sut numai stofe de bună ca­litate şi am realizat peste 1000 metri ţesături peste plan, îmi va asigura un loc alături de zecile de nume in dreptul cărora se va scrie: fruntaş pe anul 1965.“ Cu asemenea mulţumiri au întîmpinat noul an şi : ţesă­­toarea Susana Popa, fila­­toarea Maria Giurcă, repan­­satoarea Silvia Vesa, ţesă­torii Ioana Ciocan, Aurel Rac, Ilie Constantin şi Maria Isza de la Uzinele textile din Cisnădie. Se aflau printre invitaţi tineri ale căror nume se fac tot mai cunoscute: frezorul Gheorghe Marcu şi munci­torul loan Văduva de la Uzina mecanică Mîrşa, teh­­nicanul Gheorghe Konnerth de­­la G.A.S. Noul, sculerul loan David şi montorul Va­ier Sălişteanu de la Fabrica de iuţire din Ocna Sibiului, macaragiul Toader Paşcalău de la întreprinderea fores­tieră Pe filatoarea Cristina şi lăcătuşul Vasile Sîrbu de la „11 Iunie“ i-am găsit la o masă încărcată cu de toate, discutînd în intimitate în mijlocul unui grup restrîns d­e tineri, recent căsătoriţi ca şi ei, în fundal, bradul frumos împodobit sclipea sub ghir­landele argintii de beteală, în luminile artificiilor şi glo­burilor colorate. Intre dan­suri, la mese, tinerii închină pahare cu „Otonel“, toastea­ză pentru tinereţea lor fe­ricită, pentru succesele mă­reţelor idealuri ce le au, pen­tru acel ce le-a dăruit toate acestea — Partidul Comunist Român. Printre metalurgişti Ca-n fiecare an, construc­torii de maşini de la uzina „Independenţa“ au petrecut revelionul într-un colectiv de aproape 300 de tineri şi vârst­nici, muncitori, ingineri, teh­nicieni şi funcţionari. Atmo­sfera caldă, prietenească, programele de cîntece la ca­re şi-au adus contribuţia cei mai buni instrumentişti de muzică populară şi uşoară din cadrul formaţiilor uzi­nei, meniul bogat, vizionarea simultană a programului de televiziune au contribuit la înscrierea acestui revelion printre cele mai bine orga­nizate şi plăcute care s-au ţinut aici în ultimii ani. Ca şi la Cisnădie, ajunşi în mijlocul metalurgiştilor de la „Independenţa“, am fost întâmpinaţi de cunoscutul co­respondent voluntar — Ro­mulus Hila — care „recol­tase“ deja cîteva declaraţii de la unii invitaţi. Iată ce ne-a relatat corespondentul: „Am stat de vorbă cu Mihai Găldeanu, şeful secţiei me­canică III, care îmi spunea că de fapt această sărbătoare de sfîrşit de an, pentru el şi colectivul de muncă din secţia ce o conduce este oarecum tardivă. „Noi — îmi spunea inginerul Găl- Al. CONSTANTINESCU Foto: Fr. NUSS (Continuare în pag. 2-a) Belşug și bucurie. .p­­rimele realizări Uzinele, fabricile, institu­ţiile au recăpătat iar pulsul muncii. Primele lovituri ale f­orjelor de la „Independenţa“, primele cusături ale croitori­lor de la „Steaua roşie“ sau primele linii trase în tuş pe hîrtia de cale de către pro­iectanţii de la I.P.R.A.N. sunt totodată şi succesele primei zile de muncă a anului 1966, pe care corespondenţii noş­tri voluntari au căutat să Ie transmită cît mai repede redacţiei. Iată cîteva din a­­ceste prime ştiri, într-un schimb 6% din decadă Avîntul cu care metalur­­giştii de la „Independenţa“ au pornit ieri dimineaţă la muncă, s-a concretizat prin­­tr-un frumos succes. Bilan­ţul încheiat după 8 ore de­­muncă arată că în schimbul I s -a realizat o producţie egală cu 6% din sarcina de plan a primei decade din luna ia­nuarie a.c. în fruntea în­­tre­cerii pentru obţinerea a­­cest­or succese se află trasa­torii şi tăietorii din echipa condu­să de comunistul Du­mitru Sică. Ei au depăşit cu 32% s­arcina de plan, econo­misind totodată 3 000 kg tablă die oţel. In proporţie de 111% s-a realiza­­ planul şi în schim­bul I­­de la atelierul de forjă. Munci­torii Gheorghe Bîtiu şi Iosif­­Armenciu, de pildă, au forjat în matriţe cu figuri multip­le 55 cilindri pentru ciocane pneumatice, cu 15 bu­căţi m­ai mult decît prevedea sarci­na zilnică. A­semenea importante rea­­lizi­­ri au dobândit şi munci­torii celorlalte secţii şi ate­liere ale uzinei. Sudoriţa Jo­­hannna Loreni din secţia me­­canică III a şanfrenat peste sarcina de plan cu 26% mai H. ROMULUS lăcătuş • I'n nor* A. Un dar preţios populaţiei Sibiul­ui Extinderea oraşului, dez­voltarea industriei şi creşte­rea populaţiei Sibiului, deter­minând un consum de apă mereu sporit, au ridicat la prim rang cerinţa construc­ţiei unei noi uzine de apă. Pentru a satisface această dorinţă a cetăţenilor oraşului nostru, conducerea partidului şi a statului nostru a alocat suma de 63 milioane lei. Lu­crarea a fost executată în termen de Grupul de şantie­re nr. 2 Sibiu, al T.R.C.L. Braşov. Ieri la amiază, în prezenţa conducătorilor organelor lo­cale de partid şi de stat a avut loc festivitatea de inau­gurare a noii uzine de apă. Luînd cuvîntul cu acest pri­lej, tov. Constantin Buzdu­­gnină, preşedintele comitetu­lui executiv al Sfatului popu­­lar orăşenesc, a spus printre altele: „începînd din acest moment este rezolvată una dintre cele mai mari doleanţe ale populaţiei Sibiului. Noua uzină de apă, care intră par­ţial în funcţiune, are debit suficient pentru a face faţă consumului actual de apă. Uzina nouă este un dar preţios dat de P.C.R. popu­laţiei Sibiului. Este o nouă dovadă grăitoare a grijii partidului faţă de ridicarea continuă a nivelului condi­ţiilor de viaţă ale populaţiei“. în continuare, vorbitorul a adus mulţumiri şi a felicitat pe constructori — Grupul de şantiere nr. 2 şi uzinele co­laboratoare: „Independenţa“, „Automecanica“, I.R.M.E., I.R.U.M., „Electromontaj“, „Balanţa“ şi altele — pentru execuţia ireproşabilă a lucră­rilor şi pentru încadrarea în termenele planificate. Noua uzină, a cărei capa­citate finală este de 440 litri pe secundă, a intrat în func­ţiune cu o capacitate de 240 litri pe secundă, urmînd ca în acest an să continue lu­crările. Ea este compusă din­­tr-un baraj de priză tip tiro­lez pe rîul Cibin, la Gura Rîului, din două de risipitoa­­re, de la care apa este adusă pînă la staţia de tratare, printr-o conductă de 0 600 mm, pe o lungime de 14 km. Staţia de tratare are ca obiective principale: o staţie de coagulant­ă unde se tra­tează apa cu var (pentru ri­dicarea durităţii), cu sulfat de aluminiu (pentru decanta­rea suspensiilor) şi cu clor (pentru sterilizare). Decan­­torul radial, rezervorul şi hala filtrelor intrate în funcţiune dau apă cu de 2,5 ori mai mult decît consumul anterior. Staţia este mecanizată, semi­­automatizată şi dotată cu laborator chimic şi biologic. Calităţile apei sunt mult îmbunătăţite faţă de staţia veche. Ea are o duritate mai mare, fiind totodată fără suspensii şi miros. Prin creşterea debitului se ajunge pe reţea la 3,5 at­mosfere. Această creştere a presiunii poate da naştere la deranjamente. Este necesar, implicit, să fie cît mai atent verificate instalaţiile de către consumatori — băile, chiuve­tele etc. — mai ales la nive­lele unde apa a ajuns mai greu pînă acum. Pentru orice defecţiuni, locatarii se pot adresa I.R.C. şi secţiei insta­laţii a cooperativei „Tehnica nouă“. Intrarea în funcţiune a noii uzine de apă este un prilej de bucurie pentru popu­laţia Sibiului care are o sem­nificaţie deosebită acum în primele zile ale lui 1966 şi la începutul unei noi perioa­de de înflorire a patriei, pe­rioada unui nou cincinal. M. CATANA

Next