Flacăra Sibiului, 1966 (Anul 22 [23], nr. 3614-3717)
1966-01-04 / nr. 3614
CUM SUNT FOLOSITE CONDICILE DE SUGESTII fii RECLAMAŢII f * — Raid-anchetă — Zilnic, un mare număr de cetăţeni se perindă prin faţa ghişeelor unor instituţii pentru rezolvierea anumitor probleme de serviciu sau de in- teres personal. Astfel, pe unii îi întîlnim la telefoane, pe alţii în faţa ghişeelor de la poştă, la agenţiile C.E.C. sau la filiala Băncii Naţionale.Recent,„ am întreprins un raidanchetă pentru a cunoaşte felul cum sunt privite şi rezolvate însemnările din condicile de sugestii şi reclamaţii. Grijă la răspunsuri Condica de sugestii şi reclamaţii este unul din mijloacele de legătură dintre instituţie şi cetăţenii pe care-i deserveşte. In ea, de cele mai multe ori, cetăţeanul exprimă nemulţumirile, îşi spune părerea, face propuneri sau alteori pur şi simplu înserează mulţumirea deosebită încercată atunci cînd a fost servit prompt şi ireproşabil. Răsfoind paginile acestora cunoşti „pulsul“ sugestiilor şi reclamaţiilor îndreptate spre îmbunătăţirea unor aspecte din munca instituţiei respective. Sunt însemnări care nu implică şi răspunsuri. Ne referim la aprecierile pozitive făcute asupra activităţii unor funcţionari. Aşa, bunăoară, în condica de sugestii şi reclamaţii de la Casa raională de economii Sibiu, cetăţeanul Petru Pîncotan îşi exprimă mulţumirea faţă de felul în care a fost servit de Lucia Zaharia şi Angela Nohai. Este însă adevărat că cele mai multe însemnări din condici se referă la aspecte negative. Răspunsul la acestea trebuie chibzuit, cercetat, motivat, argumentat. Cetăţeanul e curios să vadă roadele sesizării sale, măsurile luate şi cum se reflectă „ele în îmbunătăţirea activităţii. Cercetînd condica de la Oficiul orăşenesc I P.T.T.R. am constatat că în anul trecut s-au făcut peste 20 de sesizări şi reclamaţii. Pe contrapagină se dă răspunsul la sesizare de dirigintele Ioan Fleşeriu. Un fapt edificator al atenţiei acordate la această instituţie sesizărilor oamenilor muncii îl constituie trimiterea de răspunsuri la domiciliul acelor cetăţeni care-şi indică adresa. La Oficiul T.T. Sibiu sînt două condici de sugestii şi reclamaţii. Una care se află la telefonista de serviciu de la ghişeul de cabină, în care cetăţenii îşi exprimă direct nemulţumirile lor şi alta în care sunt înserate reclamaţiile făcute prin telefon de diferiţi abonaţi. In primul caz răspunsurile se dau în condică, uneori şi prin adrese (în special la cei din alte localităţi care şi-au indicat domiciliul), şi prin telefon sau adresă, în cel de-al doilea caz. Dar să exemplificăm. La sesizarea făcută în 22 octombrie 1965 în condica de sugestii şi reclamaţii de Aurel Dragoş din Sibiu cu privire la faptul că a fost avizat cu o oră mai devreme decit era fixată convorbirea cu Dorohoiul, se răspunde: „In legătură cu reclamaţia dvs., vinovată se face telefonista 3D care a copiat avizul greşit. Pentru această abatere telefonista respectivă a fost trecută cu rebut pe luna octombrie nemaibeneficiind de primă. Cazul respectiv face obiectul discuţiilor în prima şedinţă de lucru cu telefonistele“. Pe paginile condicii puse la dispoziţia publicului se văd — cu creion roşu — iniţialele „F“ sau „N“. Adică reclamaţia este fondată („F“) şi nefondată („N“). Mergînd pe urmele celor două iniţiale am constatat că acestea au fost înscrise conform cu realitatea. De exemplu, multe din cele nefondate sunt în legătură cu durata convorbirilor deservite de cabină pentru care plata — conform instrucţiunilor Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor — se face anticipat. Aici am sugera ideia ca oficiul să trimită organelor tutelare copii după asemenea sesizări şi să facă propuneri pentru a se găsi un sistem (de pildă stabilirea unei sume de garanţie şi după efectuarea convorbirii să se achite costul după durată) prin care solicitantul să nu mai fie limitat în timp, şi ca atare întrerupt. Alte sesizări se referă la serviciul de informaţii — 03 — care deşi face apelul se lasa aşteptat. Deoarece cartea existentă nu mai corespunde, acest serviciu este foarte solicitat. în legătură cu remedierea situaţiei am primit explicaţii din partea şefului oficiului, ing. Ilie Marinescu. „O nouă carte va apare în luna februarie 1966. Pînă atunci se termină lucrările de extindere a centralei automate cu care ocazie se va trece şi la numerotarea cu 5 cifre. O dată cu apariţia noii cărţi serviciul de informaţii va fi descongestionat“. Credem că este cazul ca pînă la apariţia noii cărţi să se ia măsuri pentru o mai bună organizare a serviciului încît şi la 03 să se răspundă la apel cu mai multă operativitate. In urma însemnărilor făcute în condica de sugestii şi reclamaţii şi a celor prin telefon, conducerea oficiului pe cele fondate le consideră rebut — şi acestea nu sînt puţine — în activitatea celor ce se fac vinovaţi, luînd măsuri de sancţionare, printre altele, tăierea primei pe luna respectivă. Tot ca rebut sunt considerate şi a Oficiul P.T.T.R. operaţiile la care s-au făcut reclamaţii luîndu-se măsuri de sancţionare a celor vinovaţi. Propuneri justificate Duminicile sau în sărbătorile legale cineva este totuşi la post. O funcţionară sau un funcţionar de la Ofi- ciul orăşenesc I P.T.T.R. * Deci între orele 10—17,30 în aceste zile la acest ghişeu se fac operaţiuni de mandate, dar şi de C.E.C. Este singurul loc unde poţi face depuneri sau restituiri in aceste zile. împreună cu una din setele serviciului ghişee — Letiţia Dădîrlat — am urmărit operaţiunile C.E.C. efectuate în cîteva duminici, combrativ cu alte zile din cursei săptămînii. Rezultatele l -au surprins. Operaţiunile C. C. sînt de 3—4 ori mai mari decît în zilele obişnuite Şi cînd ne gîndim că duminica se lucrează numaintr-un singur schimb la un ghişeu pe oraş la care efectuează şi operaţiuni ■ poştale (mandate), nemuririle cetăţenilor sînt pe plin justificate. De acelmare parte din cetăţeni ia propuneri interesante în ceastă privinţă, printre atre aceea de a se deschide o unitate a C.E.C.-ului şi mintea — aşa cum a mai fost o dată — care să funţioneze în anumite ore. ..alfel s-ar descongestiona şeul de la poştă şi cetăţenii n-ar mai fi puşi în situa de a pierde ore întregi pentru a fi serviţi. Un drept al cetăţeni de punerea la dispozit condicii de sugestii si tuaţii este o obligaţie a funcţionarilor de la ghişee, constituind un drept al fiecărui cetăţean. De aceea condica trebuie să fie pusă la vedere. La instituţiile vizitate in raidul nostru numai aşa o stau lucrurile. La ghişeul de cabină condica se află in pupitrul telefonistei, la oficiul poştal în biroul şefei serviciului de ghişee, iar la filiala Sibiu a Băncii Naţionale Republicii Socialiste Românoi, la secretariat, care se află la etaj, pe cînd delegaţii şi mandatarii unităţilor de sta şi cooperatiste îşi rezolvă teresele la parter. De ac, pînă la condică este un drum cam lung. „Ascunderea ei a făcut ca din anul 1 să nu mai apară nici o însemnare cu toate că verb sau prin scrisori la nivelul filialei s-au făcut o serie de sesizări. Ghişeul de predare şi primire a coletelor deşi se află în acelaşi local cu celelalte servicii ale poştei, fiind izolat, cu intrare separată, nu dispune de o condică. Conducerea oficiului consideră că poate fi folosită cea de la serviciul ghişee. Cu toate că prin faţa ghişeului de colete se perindă zilnic zeci de cetăţeni, care uneori au nemulţumiri, în unica condică existentă — pe tot oficiul poşta! — nu apare nici un fel de însemnare legată de acest serviciu. Deşi înfiinţat de aproape doi ani, biroul de informaţii şi eliberarea abonamentelor al I.T.S. (Piaţa Republicii nr. 8), pînă la ora actuală nu dispune de condică de sugestii şi reclamaţii. Şi cit de necesară ar fi! Aici, în de nemulţumirile provocate la eliberarea abonamentelor, multe sînt în legătură cu transportul în comun. Atunci cînd i se aduc la cunoştinţă, desigur verbal unele deficienţe funcţionarii acestui birou, Ana Rusig dă telefon la anumite idii ale întreprinderii. In asemenea situaţie există oare garanţia că propunerile şi sesizările oamenilor muncii s’;': rezi . e? Existenţa condicii de sugestii şi reclamaţii este deci necesară, în loc de concluzii . Condicile de sugestii şideclamaţii trebuie să fie afişate la joc vizibil, puse oricînd la îndemîna cetăţenilor. 0 Răspunsurile date în ele să fie cit mai argumentile, mai precise. 0 Să se ţină cont de propunerile oamenilor muncii, iar măsurile prevăzute în răspunsuri să fie şi aplicate. 0 însemnările din condicile de sugestii şi reclamaţii, grija ce se acordă soluţionării lor, trebuie să se refecte în buna deservire a simenilor muncii. Gh. SASU şi prof. Victor VOICU • Iniţialele „F“ şi „N“ şi pînă cînd 03 se mai lasă aşteptat. 0 Şi la unele instituţii se mai „fabrică“ rebuturi. 0 Intr-o zi de sărbătoare. • A fi sau a nu fi. flatorii de dirigenţie Pe lingă multiplele activităţi ce le desfăşoară profesorii diriginţi cu elevii, o preocupare de seamă o au şi faţă de paza contra incendiilor. Formele şi metodele de educare a copiilor să nu se joace cu focul, sunt variate. Intr-o oră de dirigenţie, organizată de prof. Rodica Opincaru cu clasa Vll-a B, a Şcolii generale nr. 15, s-au discutat asemenea probleme. In expunerile elevilor s-a văzut grija cu care şi-au ales subiectele, din care dăm cîteva exemple: Eleva Luiza Băloiu a vorbit despre prevenirea incendiilor în locuinţe, referindu-se în special la regulile ce trebuie să fie respectate la aprinderea focului precum şi la modul cum se întreţin instalaţiile de încălzit pe timpul iernii. Elevul Dan Chirca a arătat pericolul de incendiu ce-l prezintă instalaţiile electrice improvizate, dînd cîteva exemple de nereguli ce pot provoca incendii ca urmare a folosirii neraţionale a instalaţiilor electrice din locuinţe. Pentru a stimula curajul colegilor săi, elevul Aurel Ciobanu a prezentat o scurtă expunere după un material apărut în „Scînteia pionierilor“ despre fapta unui elev care a dat dovadă de eroism la un incendiu într-o localitate, salvînd viaţa unui copil ce se afla în clădirea incendiată. Tovarăşa profesoară Rodica Opincaru, ca mulţi alţi diriginţi din şcolile oraşului Sibiu, se preocupă de educarea copiilor privind folosirea şi manipularea focului, contribuind din plin la înlăturarea cauzelor provocate de acesta. Cpt. Sandu GUNICA Adunarea cooperator Soi Recent, în sala căminului cultural din Ruşciori membrii cooperativei de consum ascultau cu deosebită atenţie darea de seamă silfului sătesc. Din darea de seamă, cei din discuţiile purtate a reieşit că în anul trecut cooperativa a obţinut unele izul bune ca urmare a in: iprovizionări cu mări «. Unii vorbitori însă ai arăut şi deficienţele care există. De pildă, în magie nu sunt rafturi, maga ie de mină şi pentru a etaje. Numeroşi membri popora-i,tori s-au angajat ca uul acesta să presteze u însemnat de pre c că patriotică, în remenajării unui nou boan COMSA i APRECIERE UNANIMĂ De cîtva timp maistrul Mi'■ u Gust stătea aplecat asupra ■r'a, întrerupător de înaltă lei: 'une de tipul l.U.P. Numai 01-Ui lui mari, expresivi, în i'-'i-e s-a adunat parcă tot albastrul cerului, se roteau cercetători in timp ce sub fruntea-i uşor încreţită, întrebările se fugăreau unele pe altele ca într-o revărsare de rîu: De ce nu anclanşează bine? Să existe oare pierderi in circuitul de aer? ... Reglajul acestui întrerupător îi dădea intr-adevăr multă bătaie de cap. Şi nu i-ar fi fost necaz dacă cel puţin era vorba despre ceva nou pentru el şi echipa de electricieni pe care o conduce. Asemenea întrerupători a mai pus■ în funcţie. Mai cu seamă din 1960 de cind a luat diploma de maistru. Este spealist in execuţia staţiilor de transformare de înaltă şi foarte înaltă tensiune. Uite insă că de această dată sistemul mecanic de acţionare al întrerupătorului nu răspunde la comenzi. Nu vrea şi pace. Dar nu-i el omul care să se lase bătut cu una cu două. Nici electricienii nu s-ar putea împăca cu un asemenea gind. Vor căuta, vor cerceta şi dacă va fi nevoie vor verifica fiecare piesă, bucată cu bucată. S-a îndreptat de spate, şi-a făcut de mai multe ori delete prin păru-i auriu cat cum ar fi vrut să astîrnpre o şuviţă nărăvaşă apoi, o voce ce invoca mai de-bă un îndemn decît o dispoziţie, se adresă unuia dintre electricieni. — Georgesculel Fii te rog bun şi verifică puţin Instalaţia electrică de comandă a întrerupătorului. Pînă atunci, eu, împreună cu Vlad, voi demonta camera pistonului deoarece am impresia că se produc pierderi in circuitul de aer comprimat. După un „înţeles“, rostit scurt, lucrul a început cu pasiune, cu o deplină înţelegere a importanţei îndeplinirii sarcinii de punere in funcţie a întrerupătorului la termenul stabilit. Georgescu verifica instalaţia cu atenţie şi migală dar, totul era in ordine. Chiar şi circuitul de aer funcţiona bine, fără pierderi. După un timp Vlad a venit cu o propunere. — Meştere, eu zic că ar fi bine să controlăm cum au fost montate șuruburile la bielele sistemului mecanic. — Nu-i rea ideia, s-ar putea să ai dreptate. Și într-adevăr, Vlad avusese dreptate. La una din biele șurubul nu era montat corect, l-au făcut modificarea pe loc. —• Să încercăm acum o anclanșare, zise Vlad. — Da, aprobă maistrul. De data aceasta întrerupătorul a început să funcţioneze bine. Oamenii s-au bucurat sincer de acest succes. Montarea a nu mai puţin de zece transformatori de mare putere, a sute de separatori şi a zeci de întrerupători in cei circa 11 ani de cind Guist Mihai lucrează pe diferite şantiere ale întreprinderii „Electromontaj“, constituie adevărate izbinzi. Ele sunt rezultatul unei munci perseverente, organizate judicios, a unei îndrumări competente, făcută cu grijă şi atenţie de la om la om. Sunt rodul preţioaselor învăţăminte pe care maistrul le-a cîştigat pe şantier, al îmbinării lor in mod armonios cu opinia colectivului. Stima şi preţuirea de care se bucură Mihai Guist are la bază o conduită sănătoasă, o atitudine plină de grijă faţă de oameni. Din fiecare gest, din fiecare mişcare, din fiecare cuvînt al lui se degajă nu numai acea stăpinire de sine care dă prestigiu şi tărie dar şi cunoaşterea temeinică a atribuţiilor sale, hotărirea fermă in tot ceea ce face. Recent, Mihai Guist a trăit un eveniment de o deosebită însemnătate pentru el, un eveniment care l-a emoţionat profund şi l-a înălţat totodată in ochii tovarăşilor lui de muncă. Un eveniment care i-a încălzit inima, iar căldura s-a revărsat prin intreaga-i făptură ca un izvor dătător de viaţă nouă. I-a înaripat gindurile şi mintea, i-a dat forţe sporite pentru a cinsti aşa cum se cuvine titlul de comunist. în adunarea generală a organizaţiei de bază cererea lui de a fi primit în partid a fost susţinută de mulţi comunişti şi aprobată în unanimitate. P. BUD Intr-o oră de tehnologie, la specialitatea confecţii-ţesături, în cabinetul Centrului şcolar profesional şi tehnic „7 Noiembrie“. Din activitatea comisiilor comunale zootehnice în scopul asigurării creşterii efectivelor de animale, al îmbunătăţirii raselor, al sporirii producţiei acestora etc., au luat fiinţă încă în 1963 comisiile comunale zootehnice. Acestea sunt formate din specialişti şi scadre cu munci de răspundere din comuna respectivă. Din documentele elaborate de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. şi ale recentei plenare cu privire la îmbunătăţirea conducerii şi planificării agriculturii, în faţa comisiilor comunale zootehnice stau obiective de mare însemnătate. Aceste organe trebuie să concure la îndeplinirea sarcinii stabilite de Congresul al IX-lea al P.C.R. cu privire la mărirea efectivelor de animale , care în anul 1970 va ajunge la cca. 5 milioane capete bovine din care 2,5 milioane capete vaci cu lapte, la 6,5 milioane capete porcine, la 13 milioane capete ovine etc. Concomitent cu creşterea numerică a efectivelor de animale comisiile zootehnice au sarcina de mare răspundere de a asigura îmbunătăţirea rasei şi a producţiei animaliere. Bilunar trebuie să analizeze aspecte legate de sectorul zootehnic şi să ia măsuri care să ducă la continua lui dezvoltare. In raionul Sibiu avem comisii care au reuşit să obţină rezultate bune. Astfel, comisiile zootehnice din Tilişca, Sibiel, Cisnădie, Şelimbăr, Vurpăr şi altele, se întrunesc cu regularitate în şedinţe de analiză în care dezbat situaţia din localitatea respectivă, stabilesc cele mai potrivite măsuri pentru ca numărul animalelor să crească simţitor la toate speciile. Merită a fi scoasă în evidenţă activitatea comisiei zootehnice a comunei Sadu. Această comisie, printr-o muncă perseverentă, pe lingă alte realizări, a reuşit să asigure condiţii optime de iernare a reproducătorilor de bovine prin reconstruirea centrului existent aci, prin asigurarea cantităţilor necesare de furaje de bună calitate. Dar sunt şi comisii ca cele din comunele Gura Rîului, Amnaş, Poplaca, Scorei, care, pe lingă faptul că nu ţin cu regularitate şedinţele, nu iau nici măsurile necesare pentru a menţine cel puţin la acelaşi stadiu numărul de animale, în special de bovine. In comunele respective, neurmărindu-se efectiv produşii — mai ales cei de bivoliţă — un mare număr de viţei au fost sacrificaţi Medic veterinar Ilie LUPU vicepreşedinte al Consiliului agricol raional Sibiu (Continuare în pag. 4-a)