Flacăra Sibiului, 1967 (Anul 23 [24], nr. 3718-3821)

1967-01-04 / nr. 3718

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XXIII, nr. 3718 | Miercuri, 4 ianuarie 1967 | 4 pagini — 20 bani Secvenţe: REVELION 1967 ... Şi tineri să fim! Tinereţea nu se gîndeşte nici­­odată la scurgerea anilor. Anii care se-nşiruie îi aduc matu­­izarea, îi oferă generos lucruri noi, bucurii nebănuite. În ul­­imele ore ale lui ’66, fetele , tinerele neveste au întîrziat­ără îndoială mai mult în faţa oglinzii, nemulţumite de încă­­păţînarea unei cute care nu voia să dispară. Eveniment secular, Revelio- 1 are totuşi vîrsta constantă acestor tineri dornici de tră­ şi de frumuseţe, pe care ţi-i poţi închipui altfel de­­iubind ceea ce ei sau în I­­aşii lor au clădit cu atîta curie. Glasuri limpezi ră­­­ceau în ajunul lui 1967 prin le restaurantului „Unicum“ de, sub urzeala argintie a corului presărat cu risipa fantezie, aşteptau sosirea unui an tineri fruntaşi la al lor de muncă, invitaţi să petreacă împreună de că­tre Comitetul orăşenesc Sibiu al U.T.C. Masa... solitarilor Lîngă orchestră, o masă lungă atrăgea atenţia prin se­riozitatea cu care fiecare îşi privea vecinul. Să nu se sim­tă oare bine aici unde supăra­rea este din capul locului­ in­compatibilă cu voia bună ? Organizatorii au avut o idee originală: la masa aceasta li s-a rezervat loc acelora care nu aveau partener ! Vreo zece fete pe de-o parte şi tot atîţia băieţi pe cealaltă, toţi foarte „serioşi“, atenţi la şuviţele re­bele de păr sau la nodul ca­pricios al cravatei. . . Dar ti­nereţea nu ştie să fie tristă ! Şi mai ales într-o astfel de noapte ar fi fost de necrezut să nu învingă un neajuns atît de mic ! O încercare de pă­trundere în universul spiritual al vecinului de vizavi sau o salvatoare invitaţie la dans şi „răceala“ este aruncată la uşile iernii. Veselia este foarte con­tagioasă şi tinerii refuză cate­goric orice fel de antidot, într-o pauză a orchestrei, şapte clonii năvălesc în sală ! Şapte flăcăi îmbrăcaţi în cu­loarea decorului hibernal, în­cinşi cu cocarde tricolore por­nesc în pas mărunt un dans de la noi, captînd privirile spre ringul de dans. Un prîs­­lea cu căciulă uriaşă cîntă fo­cos din fluier, încruntat, „vătaful“ — cel mai mare dintre ei — comandă cu un sceptru frumos încrustat schim­bările şi strigăturile. Remarcabil organizat, Re­velionul tineretului a fost susţinut şi de un grup de ar­tişti de la Teatrul de estradă „C. Tănase“ din Bucureşti. Cînd ne-am întors, tîrziu, după miezul nopţii, „singura­ticii“ dansau, discutînd aprins, de parcă s-ar fi cunoscut de cine ştie cîtă vreme. Şi în­­tr-adevăr, erau prieten' vechi. De anul trecut ! ..Pir Ştiu foarte bine ca shigu­­tuia de mai sus am auzit-o în casa cooperatorului Ion Ramf din Şura Mică. Regret că nu mai reţin bine cine a anua­n înclin să crprl nn vir­moţ- I şi pre: f­e­ rica M^ut nu Mill la prea multă veselie multă lume. In casa că arăt naşa abia te ii »i«i îorioîVi mai mişcai. Veniseră mulţi invitaţi. Pe masă strălucea vinul şi abureau sarmalele şi cîrnaţii şi... (Continuare în paera a II-a) Au sosit colindătorii. Tradiţionalul „La mulţi ani!" 81SVUTLCA cm HULĂ SIBIU eşterea competenţei organizaţiilor de bază în îndeplinirea hotărîrilor partidului Nicolae GHIŞOIU secretar al Comitetului orăşenesc Sibiu al P.C.R. Rezultatele bune obţinute în industria ora­şului în primul an al cincinalului oglindesc eficacitatea muncii organizaţiilor de partid, hărnicia şi priceperea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, constituind totodată garanţia înfăptuirii cu succes a sarcinilor sporite din acest an, an hotărîtor în realizarea obiective­lor stabilite de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. Sarcinile iniţial prevăzute pentru 1967 sunt considerabil sporite, în industria sibiană s-a prevăzut o creştere, faţă de anul 1966, cu 11,2 la sută la producţia globală şi cu 12,2 la sută la producţia marfă. Cunoaşterea sarcinilor pe întreaga perioadă a cincinalului, precum şi pe fiecare an în parte, impune organizaţiilor de partid să-şi îmbunătăţească permanent stilul şi metodele de muncă în conducerea activităţii econo­mice, pentru valorificarea superioară a resur­selor existente, coordonarea mai eficientă a eforturilor în­spre realizarea sarcinilor cu­rente şi a celor de perspectivă. In scopul creşterii competenţei organiza­ţiilor de partid în conducerea întregii activi­tăţi, conform indicaţiilor organelor superioare de partid, biroul comitetului orăşenesc a organizat şi efectuat instruirea noilor organe alese. Astfel, după specific de muncă, au fost prezentate de către secretari şi membri ai biroului, expuneri pe teme legate de: stilul şi metodele de muncă; conducerea de către organizaţiile de partid a activităţii economi­ce; orientarea şi eficacitatea propagandei de partid şi a muncii politice şi cultural-educa­tive de masă; îndrumarea de către organiza­ţiile de partid a organizaţiilor de masă şi obşteşti, şi altele. La aceste teme s-au organi­zat largi dezbateri, care, alături de expunerile practice făcute de unii secretari ai organiza­ţiilor de partid cu vechime de ani de zile (Gheorghe Bălăşan — uzina Independenţa, Ioval Popa — Uzina mecanică, Florica Giur­giu — 7 Noiembrie şi alţii), au constituit adevărate schimburi de experienţă, din care au avut de învăţat toţi cei aleşi, dar în special acei cărora li s-a încredinţat pentru prima oară această muncă. S-a indicat comitetelor şi birourilor orga­nizaţiilor de partid de a extrage sarcinile ce le revin din hotărîrile conferinţelor regională şi orăşenească, din cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti şi a Plenarei C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966, a tovarăşului Ilie Verdeţ la Conferinţa orga­nizaţiei regionale de partid Braşov. Este ne­cesară luarea de asemenea măsuri încît a­­ceste documente, încă în luna ianuarie, să fie cunoscute de toţi comuniştii. Măsurile rezultate din documentele de mai sus cit şi cele adoptate cu ocazia adunărilor şi conferinţelor de dări de seamă şi alegeri trebuie să constituie jalonul întregii activităţi viitoare a organizaţiilor de partid. Experienţa a dovedit însă că hotărîrile, oricît de bune ar fi, nu prind viaţă dacă nu se desfăşoară o muncă sistematică pentru în­deplinirea lor. Deoarece înfăptuirea întocmai a hotărîrilor nu se poate realiza decît prin­­tr-o activitate colectivă, fiecărui membru de partid, ţinîndu-se cont de pregătirea lui poli­tică şi profesională, trebuie să i se repartizeze cel puţin o sarcină concretă. Hotărîrile, astfel divizate, constituie doar începutul. Pentru ca ele să prindă viaţă co­mitetele de partid, birourile organizaţiilor de bază trebuie să exercite un control perma­nent, temeinic şi eficace. Desigur, în proble­ma controlului îndeplinirii măsurilor nu se pot da reţete, însă pe lingă metodele cunos­cute — informarea individuală făcută de membrii de partid, discuţii directe, încunoş­­tiinţarea adunării generale de stadiul îndepli­nirii hotărîrilor, analizele ce se fac etc. — de mare eficacitate s-a dovedit formarea de colective compuse din comuniștii cei mai bine (Continuare în pag. a III-a) ­ Centura industrială a Liniştit, mai tot timpul, cu­­ mişcări de unde, ca nişte piri încete. Cibinul pare o iţă ieşită dintr-un basm, un de Lungită tolănit şi lăs­­at, adormit aproape de rginea burgului nostru, menii i-au binecuvintat pre­da şi-n semn de stimă i-au onjurat brîul cu o cingă­­re industrială, fabrici fru- raşe, cu profiluri diferite. ■ centura aceasta i-au re­­de strîns în jur, cu paftale raţe cu măiestrie şi migală,­­ fier şi beton — acele cr­eşti poduri aruncate de un mal pe celălalt care mese admiraţia şi invidia­­călătorilor străini. De o parte şi de alta, şiruri de plopi înalţi şi zvelţi stau de strajă ca nişte oşteni, şi-şi leagănă chipurile uşor în oglinda rîului. De la Cibin la Bosfor Pe malul sting al rîului Cibin, clădirea fabricii de cre­ioane, aparţinînd de Iprofil Republica, se conturează în linii drepte, într-un stil mo­dern. Privite din curte, zidu­rile construcţiei sînt ocupate mai mult de ferestre mari. O iscusită îmbinare între beton şi sticlă, înăuntru, ordine şi curăţenie desăvîrşită. Liniştea abia dacă se destramă încet, amestecîndu-se cu un zgomot slab, ca de bondar întărîtat. Hale spaţioase, unde lumina se revarsă din plin, dotate cu maşini moderne, amplasate simetric. Aici, în această fa­brică reconstruită în întregime în timpul regimului nostru, am întîlnit muncitori iscusiţi, despre a căror hărnicie vor­beau unele dintre cele opt diplome de onoare pe care le văzusem într-o vitrină la sediul central al întreprinderii. Oameni preocupaţi de buna desfăşurare a procesului mun­cii, chibzuind la găsirea unor noi procedee de lucru. Graţie acestei preocupări, în sala de înnobilare a scîndurelelor, am văzut mişcîndu-se o macara nouă, ce deservea şase auto­clave în loc de două, pentru cîte putea fi folosită cea ve­che.­■■ Numai această inovaţie aduce economii anuale de circa 20000 lei. An de an, capacitatea de producţie a fabricii, ca şi sortimentaţia, cresc simţitor. Astfel, numă­rul , sortimentelor a crescut de­­la 20, cite erau în anul 196­1, la 80, în 1966, iar în 1967, ele vor spori la 90. Creioane diferite, cu mine copiative sau necopiative, am­balate în casete estetice şi practice. In biroul șefului de sector, ing. Vasile Vintilă, creioanele stăteau orînduite In mai multe feluri de ambalaj. Alături de nişte cutii simple, cu forme de prismă, puteai vedea altele elegante, frumos decorate. Era o comparaţie ciudată între vechiul şi noul mod de prezentare. Printre ultimele am găsit unele din ale căror inscripţii rezulta, că sunt pentru export. Fără să Prof. MARIN NIȚA (Continuare în pag. a IlI-a) (Continuare tai pag. a Il-a) V atentei» 9 vacantei La Casa pionierilor din oraşul nostru vacanţa se a­­rată în forme multiple. Un program bogat în activităţi atractive şi interesante pola­rizează zi de zi un număr tot mai mare de elevi. Zilele acestei vacanţe con­stituie un prilej deosebit pen­tru cei de la cercul de foto de a-şi arăta roadele muncii lor. In cadrul acestui cerc este şi o secţie de cineclub unde primii paşi în arta ci­nematografică au fost făcuţi. Peste 100 de elevi de la şco­lile din oraş au vizionat fil­mele artistice de scurt me­traj realizate aici. In filmul „Adriana şi-a găsit prietenii adevăraţi“, spectatorii au fă­cut cunoştinţă cu eroina prin­cipală, Adriana Apolzan ele­vă la Şcoala generală nr. 8, şi cu prietenii ei. Alt film viu aplaudat este „Meciul va fi cîştigat“ cu întîmplări şi fapte brodate pe o idee spor­tivă. Totodată pe ecran au fost aduse şi amintiri, frag­mente din zilele vacanţelor trecute cu documentarul „Ta­băra de la Şanta“. Scenariul şi regia filmelor sunt semnate de prof. Ion Cosma şi Marcel V­eltman , ultimul realizînd şi imaginea. Acum realizatorii acestor fil­me lucrează la „Semnale buclucaşe“. Pionierii cercului de desen au realizat o seamă de lu­crări expuse la „Expoziţia de desene“ deschisă la Şcoa­la generală nr. 15, care a fost vizitată de pictorul H. Hermann , apreciind cu cu­vinte de laudă munca şi strădania elevilor, într-o convorbire avută cu responsabila cercului, Gabrie­la Cocora, am aflat că ele­vii au realizat peste 50 de Victor VOICU VEDEA

Next