Flacăra Sibiului, 1967 (Anul 23 [24], nr. 3718-3821)
1967-01-04 / nr. 3718
Creşterea competentei organizaţiilor de bază în îndeplinirea hotărîrilor partidului (Urmare din pag. I) pregătiţi. Aceste colective să primească sarcini precise, cu termene, prin care să studieze o latură sau alta a hotărîrii, venind cu soluţii practice de lichidare a neajunsurilor. In vederea îndeplinirii hotărîrilor organelor superioare şi proprii, asemenea colective se pot forma, de exemplu, în întreprinderile industriale pentru a studia organizarea superioară a producţiei şi a muncii, rentabilizarea fiecărui produs, în uzinele constructoare de maşini preocupările trebuie orientate spre reducerea consumului de metal (această problemă trebuie să stea şi în atenţia tuturor unităţilor care folosesc metalul ca materie primă), îndeplinirea planului de colaborare şi de export, întreprinderile producătoare de bunuri de larg consum au datoria să contribuie la lărgirea gamei de sortimente, îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor şi reducerea preţului de cost etc. Desigur, tot cu sprijinul colectivelor de analiză, se pot studia şi laturi ale vieţii interne de partid, ale muncii de propagandă şi cultural-educative, în funcţie de problemele ridicate, de importanţa lor, de neajunsurile constatate, comitetele de partid, birourile organizaţiilor de bază vor decide dezbaterea sau numai informarea în şedinţe sau adunări generale de partid. Aşa cum s-a arătat mai sus, colectivelor de muncă din industria oraşului le revin sarcini sporite în 1967. în această perioadă are loc dezbaterea, cu masa de salariaţi, a cifrelor de plan pe acest an. Organizaţiile de partid trebuie să desfăşoare o susţinută muncă politică, încît sarcinile sporite să fie cunoscute de toţi oamenii muncii, aceştia să facă propuneri concrete de îmbunătăţirea planului M.T.O., fiecare să-şi dea seama de partea ce-i revine şi să lupte pentru înfăptuirea ei, astfel ca în ansamblu, la nivelul întreprinderii, indicatorii de plan să fie realizaţi în mod exemplar încă din prima decadă a anului. Tocmai în scopul generalizării experienţei pozitive privind stilul şi metodele de muncă, Comitetul orăşenesc de partid şi-a prevăzut întreprinderea unor acţiuni. Astfel, membrii comitetului au fost repartizaţi să răspundă concret de unele organizaţii de partid pe care să le îndrume în întreaga lor activitate. La sfîrşitul acestei luni vom organiza, cu participarea tuturor comitetelor de partid din unităţile oraşului, un schimb de experienţă privind cele mai eficace metode folosite în urmărirea îndeplinirii hotărîrilor de partid. Asemenea schimburi de experienţă se pot organiza şi între birourile organizaţiilor de bază, mai ales acolo unde avem comitete de partid. Este bine ca secretarii comitetelor de partid şi ai organizaţiilor de bază să scrie ziarului nostru local, împărtăşind şi în acest fel experienţa lor în activitatea de urmărire a îndeplinirii hotărîrilor. Desigur, prin materialul de faţă am accentuat asupra acestei laturi importante a vieţii de partid — îndeplinirea hotărîrilor — în unităţile economice. Consider însă că nici la nivelul acestora tema nu este epuizată, fiind mult mai vastă. De aceea este necesar ca organizaţiile de partid din toate domeniile de activitate să studieze şi să manifeste iniţiativă în găsirea de noi metode care să ducă la îmbunătăţirea stilului de muncă, la creşterea competenţei lor în realizarea cu succes a hotărîrilor organelor superioare de partid şi a celor proprii, ceea ce va garanta înfăptuirea întocmai a măreţelor obiective stabilite de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. lui Harpagon (Urmare din pag. II) din strada Dulgherilor nr. 17, a abuzat ca proprietar şi faţă de legile statului. Ştiu oare organele de miliţie că cinci familii locuiesc neanunţate în spaţiul lui Damian? Ştie serviciul de sistematizare al Sfatului popular orăşenesc că Nicolae Damian a construit, fără aprobare două boxe destinate locuinţelor? Ştie secţia financiară că susnumitul proprietar are un venit lunar de 1 000 lei provenit din exploatarea spaţiului locativ fără să plătească impozit? Serviciul de pompieri este informat că instalaţia electrică din „apartamentele hotelului Damian“ este improvizată, sau Sanepidul ştie că aceleaşi „apartamente“ nu îndeplinesc nici cele mai elementare condiţii de locuit? Şi totuşi Harpagonul nostru mulge vaca, o mulge într-una schimbînd locatarii după greutatea pungii, ca turcul fesul, astfel că niciodată chiriaşii n-au avut timp să se cunoască între ei. Domnule Harpagon, dumneata cunoşti zicala: „Cine se joacă cu focul, se arde“ aşa că nu te mai juca cu banii altora şi cu boxele dumitale, pentru că s-ar putea să ajungi într-o . . . boxă. în fotografie, unul din utilajele moderne cu care este înzestrat laboratorul chimic al întreprinderii Libertatea din Sibiu, aparatul de vopsit probe sub presiune. Pe această cale sunt stabilite reţete optime de vopsire a fibrelor în industrie, obţinindu-se astfel o calitate supferioară a acestora. Foto: Fr. MSS în 1966 la I.R.U.M s-au obţinut succese importante în ceea ce priveşte producţia de piese de schimb necesare sectorului de prelucrare şi industrializare a lemnului. Au fost realizate piese de schimb pentru gatere moderne, pentru fierăstraie mecanice, în valoare de peste două milioane lei. Calitatea pieselor executate s-a ridicat în ultimul timp la un nivel superior faţă de cele importate, dovedind prin aceasta exigenţa muncitorilor noştri. în această direcţie s-au evidenţiat lună de lună I. Galea, Ilie Lupu, Ioan Trifan, Ervin Kasta, Constantin Bărdaş, Gheorghe Neaga şi alţii. Pentru anul în curs sunt create condiţii în aşa fel, încît producţia pieselor de schimb să depăşească patru milioane lei. Dumitru AVRAM coresp. Centura industrială a Cibinului (Urmare din pag. I) mai aştepte, tovarăşul ing. Vintilă a început să-mi vorbească despre aprecierea de care se bucură creioanele româneşti în străinătate. Priveam cutiile colorate şi-n contururile lor descifram mici soli ai industriei noastre, a căror călătorie se va desfăşura între Cibin şi malul Bosforului. Flori pe malul rîului Vecină cu fabrica de creioane, fabrica Flamura roşie îşi etalează conturul, mărginit la stradă de o faţadă impunătoare, ce se-ncadrează întru totul arhitecturii moderne, însăşi denumirea ei, decorată cu un atribut, cuprinde ceva din policromia florilor. Unul dintre produsele ei, care îi aduc o faimă binemeritată, aât în ţară cît şi pe piaţa externă, sînt florile. Cînd pătrunzi în secţia flori, pierzi firul timpului, căci în faţă ţi se desfăşoară, bogată şi multicoloră, o privelişte rară, unică în acest anotimp. Pe mese, pe lingă care stau, îşi desfată petalele, la lumina neonului, cele mai felurite flori. In aer o îmbinare de miresme pune stîpînire peste tot. Trandafiri de soiuri diferite, garoafe, narcise, brebenei şi multe altele îşi împletesc culorile într-o armonie desăvîrşită. Sînt numai cîteva din numeroasele soiuri de flori artificiale, al căror număr creşte, cu 5—6 modele, în fiecare an. începută cu 4—5 ani în urmă, cu mijloace simple faţă de cele de azi, producţia de flori a luat un mare avînc. La obţinerea unor rezultate frumoase în acest domeniu, pe care le denotă larga apreciere de care se bucură florile sibiene, îşi aduc contribuţia, indiscutabil, dotarea cu maşini noi, perfecţionate şi îmbunătăţirea procesului de producţie. Despre fabrica Flamura ro- Ilie, cu numeroasele ei secţii, j-j. , 1 • 1 \ se poate vorbi ca despre o rieSB de schimb adevărată pasăre Fenix, a cărei renaştere a avut loc în de bună calitate1 anii construcţiei socialiste. In UilLUlC cadrul ei se construiesc noi hale şi secţii. Anul trecut a fost construită o hală nouă, în care se află secţia termoplaste, dotată cu cele mai moderne maşini, al căror program de lucru se desfăşoară planificat, reglat în mod automat. Efortul muncitorului este redus, el avînd mai mult rolul de supraveghetor. Aproape totul este automatizat, iar controlul producţiei întregii hale este făcut de la un punct de comandă, de către un dispecer, care urmăreşte operaţiunile pe un mic ecran de televizor, ţinînd legătura cu muncitorii din secţie prin semnale sonore şi vizuale. Tot ca o măsură pentru extinderea spaţiului productiv va fi dată în folosinţă o clădire cu un etaj, în care vor fi plasate secţiile: fabricaţia de spete, cocleţi, galvanizarea precum şi atelierul de tîmplărie — fapt care va face ca valoarea producţiei, în 1967, să sporească cu 11 la sută. Clădiri şi produse bine armonizate — adevărate flori ce cresc pe malul apei. O carte de vizită Pe acelaşi mal al Cibinului, fabrica de ciorapi 7 Noiembrie îşi scaldă silueta în oglinda rîului. Despre produsele acestei întreprinderi, cît şi despre buna apreciere de care ele se bucură, cumpărătorul are de mult cunoştinţă. Ciorapii lucraţi aici sînt tot mai mult solicitaţi pe piaţă. Ca urmare a acestor cerinţe în ultimii ani a fost sporită simţitor capacitatea de producţie, precum şi productivitatea muncii. Fabrica a fost înzestrată cu numeroase maşini de ultimul tip — acesta fiind unul din factorii care au făcut ca realizările anului 1966 să fie cu 30 la sută mai mari faţă de anul 1965. In anul acesta se vor primi încă 250 de maşini. O dată cu aceasta, vor lua fiinţă secţii noi pentru finisat tricoturi şi ciorapi din fire sintetice. Va fi lărgit, de asemenea, numărul articolelor, care în prezent se ridică la peste 75, fiecare a cite 4—5 combinaţii de culori. Cît despre calitatea produselor, tovarăşul Ioan Buju, directorul fabricii, făcea observaţia că, începînd din martie 1966, beneficiarul şi-a retras reprezentantul care făcea recepţia. Aceasta este bineînţeles, o urmare firească a faptului că fabrica dă numai ciorapi de bună calitate, controlul urmînd să se facă pe bază de autorecepţie. Nu este, oare, cea mai frumoasă carte de vizită. Cetatea de metal Pe celălalt mal al Cibinului, întinsă şi impunătoare, cu schele metalice masive, pe care rulează macarale puternice, se află uzina Independența — adevărată cetate de metal. La capătul podului de beton, ea stă ca o întăritură de oțel, cu care celelalte obiective industriale de pe malul opus strîng ca într-o chingă apele Cibinului. Aici, unde metalul se transformă în piese de mare necesitate, cum ar fi utilajele pentru combinatele chimice, siderurgice, ciocane perforatoare P-2, noul şi-a pus amprenta-i sigură, reflectîndu-se în construcţii, în capacitatea producţiei. In ultimii ani, au fost construite două hale noi: abatajul şi cazangeria grea, ultima aflată dincolo de Cibin. Cît despre producţie este suficient să spunem că în mai puţin de zece zile, acum, se realizează întreaga producţie a anului 1938, iar în 1967 ea va creşte cu 12 la sută faţă de anul 1966. Şi tot aici, în anul acesta, ca o nouă dovadă a apariţiei noului va fi construirea unui bloc-turn, cu opt etaje, un pavilion tehnicadministrativ, care va fi una dintre cele mai înalte clădiri din Sibiu. înnoiri la Libertatea Tot pe malul drept al Cibinului, acolo unde rîul îşi domoleşte şi mai mult apele, la capătul unui alt pod, o nouă pafta, se află I.I.S. Libertatea, întreprindere bine cunoscută pentru dl,olizt din ce in ce mai apreciate de cumpărători. Pentru Libertatea, ca şi pentru alte întreprinderi, anul care a venit, reprezintă un moment de înnoire şi transformare. Vor fi şi aici date în folosinţă construcţii cum ar fi supraetajarea pregătirii ţesătoriei, va avea loc extinderea corpului prevăzut pentru filatură, vor fi reamenajate faţadele şi se va construi un pavilion pentru personalul tehnic-administrativ. De asemenea, vor fi amenajate interioarele, vor fi montate încă o sută de războaie pentru ţesut şi alte maşini. Producţia anului va creşte astfel cu circa 2 milioane mp de ţesături, faţă de anul 1966. Dacă treci seara de-a lungul Cibinului vezi cum sutele de lumini se aprind în întreprinderile de pe cele două maluri, ca nişte nestemate cu care este bătută centura industrială a acestui rîu. Preţuirea hărniciei A devenit un fapt obişnuit în zilele noastre ca munca sîrguincioasă a fiecărui om să fie apreciată la justa ei valoare. De o stimă deosebită din partea colectivului de la fabrica Victoria s-a bucurat tovarăşa Valeria Neamţu. Timp de 40 de ani, cît a lucrat în aceeaşi întreprindere, a depus mult interes în rezolvarea problemelor ce i-au fost încredinţate. Trecînd prin toate sectoarele de producţie, comunista Valeria Neamţu a dat dovadă de multă conştiinciozitate şi disciplină. Dar iată că a venit şi ziua despărţirii, ziua pensionării. Ca un simbol al preţuirii strădaniei sale, colectivul de conducere, comitetul sindicatului şi tovarăşii de muncă i-au mulţumit pentru contribuţia sa la bunul mers al activităţii întreprinderii, urîndu-i ani mulţi şi fericiţi. I-au oferit flori şi numeroase cadouri. centrul meteorologic Sibiu comunică timpul probabil pe perioada de la 4 la 7 ianuarie 1967 Vreme umedă cu cerul mai mult acoperit. Temporar vor cădea precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, din sectorul sudic. Temperatura minimă va oscila între minus 3 la minus 5 grade, iar temperatura maximă între 1 la 3 grade. Imagine obişnuită la Biblioteca orăşenească, secţia copii. Foto: Fr. MSS