Flacăra Sibiului, 1967 (Anul 23 [24], nr. 3718-3821)

1967-01-04 / nr. 3718

Creşterea competentei organizaţiilor de bază în îndeplinirea hotărîrilor partidului (Urmare din pag. I) pregătiţi. Aceste colective să primească sar­cini precise, cu termene, prin care să studieze o latură sau alta a hotărîrii, venind cu soluţii practice de lichidare a neajunsurilor. In vederea îndeplinirii hotărîrilor organelor superioare şi proprii, asemenea colective se pot forma, de exemplu, în întreprinderile in­dustriale pentru a studia organizarea supe­rioară a producţiei şi a muncii, rentabilizarea fiecărui produs, în uzinele constructoare de maşini preocupările trebuie orientate spre reducerea consumului de metal (această pro­blemă trebuie să stea şi în atenţia tuturor unităţilor care folosesc metalul ca materie primă), îndeplinirea planului de colaborare şi de export, întreprinderile producătoare de bunuri de larg consum au datoria să con­tribuie la lărgirea gamei de sortimente, îmbu­nătăţirea continuă a calităţii produselor şi reducerea preţului de cost etc. Desigur, tot cu sprijinul colectivelor de analiză, se pot studia şi laturi ale vieţii interne de partid, ale muncii de propagandă şi cultural-educative, în funcţie de problemele ridicate, de im­portanţa lor, de neajunsurile constatate, co­mitetele de partid, birourile organizaţiilor de bază vor decide dezbaterea sau numai infor­marea în şedinţe sau adunări generale de partid. Aşa cum s-a arătat mai sus, colectivelor de muncă din industria oraşului le revin sarcini sporite în 1967. în această perioadă are loc dezbaterea, cu masa de salariaţi, a cifrelor de plan pe acest an. Organizaţiile de partid tre­buie să desfăşoare o susţinută muncă politică, încît sarcinile sporite să fie cunoscute de toţi oamenii muncii, aceştia să facă propuneri concrete de îmbunătăţirea planului M.T.O., fiecare să-şi dea seama de partea ce-i revine şi să lupte pentru înfăptuirea ei, astfel ca în ansamblu, la nivelul întreprinderii, indicatorii de plan să fie realizaţi în mod exemplar încă din prima decadă a anului. Tocmai în scopul generalizării experienţei pozitive privind stilul şi metodele de muncă, Comitetul orăşenesc de partid şi-a prevăzut întreprinderea unor acţiuni. Astfel, membrii comitetului au fost repartizaţi să răspundă concret de unele organizaţii de partid pe care să le îndrume în întreaga lor activitate. La sfîrşitul acestei luni vom organiza, cu parti­ciparea tuturor comitetelor de partid din uni­tăţile oraşului, un schimb de experienţă pri­vind cele mai eficace metode folosite în ur­mărirea îndeplinirii hotărîrilor de partid. Ase­menea schimburi de experienţă se pot organi­za şi între birourile organizaţiilor de bază, mai ales acolo unde avem comitete de partid. Este bine ca secretarii comitetelor de partid şi ai organizaţiilor de bază să scrie ziarului nostru local, împărtăşind şi în acest fel ex­perienţa lor în activitatea de urmărire a îndeplinirii hotărîrilor. Desigur, prin materialul de faţă am accen­tuat asupra acestei laturi importante a vieţii de partid — îndeplinirea hotărîrilor — în unităţile economice. Consider însă că nici la nivelul acestora tema nu este epuizată, fiind mult mai vastă. De aceea este necesar ca or­ganizaţiile de partid din toate domeniile de activitate să studieze şi să manifeste iniţia­tivă în găsirea de noi metode care să ducă la îmbunătăţirea stilului de muncă, la creşterea competenţei lor în realizarea cu succes a hotărîrilor organelor superioare de partid şi a celor proprii, ceea ce va garanta înfăp­tuirea întocmai a măreţelor obiective stabi­lite de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. lui Harpagon (Urmare din pag. II) din strada Dulgherilor nr. 17, a abuzat ca proprietar şi faţă de legile statului. Ştiu oare organele de miliţie că cinci familii lo­cuiesc neanunţate în spa­ţiul lui Damian? Ştie ser­viciul de sistematizare al Sfatului popular orăşenesc că Nicolae Damian a construit, fără aprobare două boxe destinate locu­inţelor? Ştie secţia finan­ciară că susnumitul pro­prietar are un venit lunar de 1 000 lei provenit din exploatarea spaţiului lo­cativ fără să plătească impozit? Serviciul de pom­pieri este informat că in­stalaţia electrică din „a­partamentele hotelului Da­mian“ este improvizată, sau Sanepidul ştie că a­­celeaşi „apartamente“ nu îndeplinesc nici cele mai elementare condiţii de lo­cuit? Şi totuşi Harpagonul nostru mulge vaca, o mul­ge într-una schimbînd lo­catarii după greutatea pungii, ca turcul fesul, astfel că niciodată chi­riaşii n-au avut timp să se cunoască între ei. Domnule Harpagon, dumneata cunoşti zicala: „Cine se joacă cu focul, se arde“ aşa că nu te mai juca cu banii altora şi cu boxele dumitale, pentru că s-ar putea să ajungi în­­tr-o . . . boxă. în fotografie, unul din utilajele moderne cu care este înzestrat laboratorul chimic al întreprinderii Libertatea din Sibiu, apa­ratul de vopsit probe sub presiune. Pe această cale sunt stabilite reţete optime de vopsire a fibre­lor în industrie, obţinin­­du-se astfel o calitate su­­pferioară a acestora. Foto: Fr. M­SS în 1966 la I.R.U.M s-au­­ obţinut succese importante în­­ ceea ce priveşte producţia de­­ piese de schimb necesare sec­torului de prelucrare şi indus­trializare a lemnului. Au fost realizate piese de­­ schimb pentru gatere moder­ne, pentru fierăstraie meca­nice, în valoare de peste două milioane lei. Calitatea piese­lor executate s-a ridicat în ultimul timp la un nivel su­perior faţă de cele importate, dovedind prin aceasta exigen­ţa muncitorilor noştri. în a­­ceastă direcţie s-au evidenţiat lună de lună I. Galea, Ilie Lupu, Ioan Trifan,­ Ervin Kast­a, Constantin Bărdaş, Gheorghe Neaga şi alţii. Pentru anul în curs sunt create condiţii în aşa fel, în­cît producţia pieselor de schimb să depăşească patru milioane lei. Dumitru AVRAM coresp. Centura industrială a Ci­bin­ul­ui (Urmare din pag. I) mai aştepte, tovarăşul ing. Vintilă a început să-mi vor­bească despre aprecierea de care se bucură creioanele româneşti în străinătate. Pri­veam cutiile colorate şi-n con­tururile lor descifram mici soli ai industriei noastre, a căror călătorie se va desfă­şura între Cibin şi malul Bos­forului. Flori pe malul rîului Vecină cu fabrica de cre­ioane, fabrica Flamura roşie îşi etalează conturul, mărginit la stradă de o faţadă impu­nătoare, ce se-ncadrează în­tru totul arhitecturii moderne, însăşi denumirea ei, decorată cu un atribut, cuprinde ceva din policromia florilor. Unul dintre produsele ei, care îi aduc o faimă bine­meritată, aât în ţară cît şi pe piaţa externă, sînt florile. Cînd pătrunzi în secţia flori, pierzi firul timpului, căci în faţă ţi se desfăşoară, bogată şi multicoloră, o privelişte rară, unică în acest anotimp. Pe mese, pe lingă care stau, îşi desfată petalele, la lumina neonului, cele mai felurite flori. In aer o îmbinare de miresme pune stîpînire peste tot. Trandafiri de soiuri dife­rite, garoafe, narcise, brebe­nei şi multe altele îşi împle­tesc culorile într-o armonie desăvîrşită. Sînt numai cîteva din numeroasele soiuri de flori artificiale, al căror nu­măr creşte, cu 5—6 modele, în fiecare an. începută cu 4—5 ani în urmă, cu mij­loace simple faţă de cele de azi, producţia de flori a luat un mare avînc. La obţinerea unor rezultate frumoase în acest domeniu, pe care le denotă larga apreciere de care se bucură florile sibiene, îşi aduc contribuţia, indiscu­tabil, dotarea cu maşini noi, perfecţionate şi îmbunătăţirea procesului de producţie. Despre fabrica Flamura ro- I­lie, cu numeroasele ei secţii, j-j. , 1 • 1 \ se poate vorbi ca despre o rieSB de schimb adevărată pasăre Fenix, a că­­­rei renaştere a avut loc în de bună calitate1 anii construcţiei socialiste. In UilLUlC cadrul ei se construiesc noi hale şi secţii. Anul trecut a fost construită o hală nouă, în care se află secţia termo­­plaste, dotată cu cele mai moderne maşini, al căror pro­gram de lucru se desfăşoară planificat, reglat în mod auto­mat. Efortul muncitorului este redus, el avînd mai mult ro­lul­ de supraveghetor. Aproape totul este automatizat, iar controlul producţiei întregii hale este făcut de la un punct de comandă, de către un dis­pecer, care urmăreşte opera­ţiunile pe un mic ecran de televizor, ţinînd legătura cu muncitorii din secţie prin semnale sonore şi vizuale. Tot ca o măsură pentru ex­tinderea spaţiului productiv va fi dată în folosinţă o clădire cu un etaj, în care vor fi pla­sate secţiile: fabricaţia de spete, cocleţi, galvanizarea precum şi atelierul de tîm­­plărie — fapt care va face ca valoarea producţiei, în 1967, să sporească cu 11 la sută. Clădiri şi produse bine armonizate — adevărate flori ce cresc pe malul apei. O carte de vizită Pe­ acelaşi mal al Cibinului, fabrica de ciorapi 7 Noiembrie îşi scaldă silueta în oglinda rîului. Despre produsele aces­tei întreprinderi, cît şi despre buna apreciere de care ele se bucură, cumpărătorul are de mult cunoştinţă. Ciorapii lu­craţi aici sînt tot mai mult­­ solicitaţi pe piaţă. Ca urmare a acestor cerinţe în ultimii ani a fost sporită simţitor capacitatea de producţie, pre­cum şi productivitatea muncii. Fabrica a fost înzestrată cu numeroase maşini de ultimul tip — acesta fiind unul din factorii care au făcut ca rea­lizările anului 1966 să fie cu 30 la sută mai mari faţă de anul 1965. In anul acesta se vor primi încă 250 de maşini. O dată cu aceasta, vor lua fiinţă secţii noi­­ pentru finisat tricoturi şi ciorapi din fire sintetice. Va fi lărgit, de asemenea, numărul articolelor, care în prezent se ridică la peste 75, fiecare a cite 4—5 combinaţii de culori. Cît de­spre calitatea produselor, to­varăşul Ioan Buju, di­rectorul fabricii, făcea obser­vaţia că, începînd din martie 1966, beneficiarul şi-a retras reprezentantul care făcea re­cepţia. Aceasta este bineîn­ţeles, o urmare firească a faptului că fabrica dă numai ciorapi de bună calitate, con­trolul urmînd să se facă pe bază de autorecepţie. Nu este, oare, cea mai frumoasă carte de vizită. Cetatea de metal Pe celălalt mal al Cibinu­lui, întinsă şi impunătoare, cu schele metalice masive, pe care rulează macarale puter­nice, se află uzina Indepen­dența — adevărată cetate de metal. La capătul podului de beton, ea stă ca o întăritură de oțel, cu care celelalte o­­biective industriale de pe malul opus strîng ca într-o chingă apele Cibinului. Aici, unde metalul se transformă în piese de mare necesitate, cum ar fi utilajele pentru combinatele chimice, siderur­gice, ciocane perforatoare P-2, noul şi-a pus amprenta-i si­gură, reflectîndu-se în con­strucţii, în capacitatea pro­ducţiei. In ultimii ani, au fost construite două hale noi: aba­tajul şi cazangeria grea, ul­tima aflată dincolo de Cibin. Cît despre producţie este sufi­cient să spunem că în mai puţin de zece zile, acum, se realizează întreaga producţie a anului 1938, iar în 1967 ea va creşte cu 12 la sută faţă de anul 1966. Şi tot aici, în anul acesta, ca o nouă do­vadă a apariţiei noului va fi construirea unui bloc-turn, cu opt etaje, un pavilion tehnic­­administrativ, care va fi una dintre cele mai înalte clădiri din Sibiu. înnoiri la Libertatea Tot pe malul drept al Cibi­nului, acolo unde rîul îşi do­moleşte şi mai mult apele, la capătul unui alt pod, o nouă pafta, se află I.I.S. Libertatea, întreprindere bine cunoscută pe­ntru­ dl,­olizt din ce in ce mai apreciate de cumpărători. Pentru Liberta­tea, ca şi pentru alte între­prinderi, anul care a venit, reprezintă un moment de în­noire şi transformare. Vor fi şi aici date în folosinţă con­strucţii cum ar fi supraetaja­rea pregătirii ţesătoriei, va avea loc extinderea corpului prevăzut pentru filatură, vor fi reamenajate faţadele şi se va construi un pavilion pen­tru personalul tehnic-adminis­­trativ. De asemenea, vor fi amenajate interioarele, vor fi montate încă o sută de răz­boaie pentru ţesut şi alte maşini. Producţia anului va creşte astfel cu circa 2 mi­lioane mp de ţesături, faţă de anul 1966. Dacă treci seara de-a lun­gul Cibinului vezi cum sutele de lumini se aprind în între­prinderile de pe cele două maluri, ca nişte nestemate cu care este bătută centura in­dustrială a acestui rîu. Preţuirea hărniciei A devenit un fapt obişnuit în zilele noastre ca munca sîrguincioasă a fiecărui om să fie apreciată la justa ei va­loare. De o stimă deosebită din partea colectivului de la fabrica Victoria s-a bucurat tovarăşa Valeria Neamţu. Timp de 40 de ani, cît a lucrat în aceeaşi întreprin­dere, a depus mult interes în rezolvarea problemelor ce i-au fost încredinţate. Trecînd prin toate sectoa­rele de producţie, comunista Valeria Neamţu a dat dovadă de multă conştiinciozitate şi disciplină. Dar iată că a venit şi ziua despărţirii, ziua pen­sionării. Ca un simbol al pre­ţuirii strădaniei sale, colec­tivul de conducere, comitetul sindicatului şi tovarăşii de muncă i-au mulţumit pentru contribuţia sa la bunul mers al activităţii întreprinderii, urîndu-i ani mulţi şi fericiţi. I-au oferit flori şi numeroase cadouri. centrul meteorologic Sibiu comunică timpul probabil pe perioada de la 4 la 7 ianuarie 1967 Vreme umedă cu cerul mai mult acoperit. Temporar vor cădea precipitaţii sub formă de lapoviţă şi nin­soare. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, din sec­torul sudic. Temperatura minimă va oscila între minus 3 la minus 5 grade, iar temperatura maximă între 1 la 3 grade. Imagine obişnuită la Bi­blioteca orăşenească, sec­ţia copii. Foto: Fr. M­SS

Next