Flacăra, aprilie-iunie 1958 (Anul 7, nr. 14-26)
1958-04-05 / nr. 14
Pag. 4 — Solie a păcii și prieteniei. Pag. 5 -6 — Intimplarea din Mădaras — reporta) — de Gh. Florescu. Pag. 7 — Două imagini din R.P. Ungară. Pag. 8 - 9 — Răspunderea părinților — reporta) — de C. Bozbici. — Palmele tatei, Cerbul — poezii — de Cornel Dumitrescu. Pag. 10-11 Vă rugăm o singură propunere — archetă — de F. Urseanu. — Cartea romînească — produs pentru export — de T. Caranfil. Pag. 12—O după-amiază de chimie — De vorbă cu acad. prof. C. Neniţescu — de Gabriel Micu. Pag. 13 — Am plecat să scriu despre un „copil-minune* — de Silvia Roşculeţ. — Ultimul tren — de Ştefan Izsák. Pag. 14-15 — Uriaşul de la Uhan. Pag. 16 —Tragedie — schiţă — de Móricz . Zsigmond. Pag. 17 — Paul Robeson... in Rominia — de Nicolae Lupu. Pag. 18 — Ne vorbeşte Marietta Şaghinian — interviu acordat corespondentului nostru din Moscova, Gh. Gheorghiţă. Pag. 19-20-21— Monşer — schiță — de Constanța Coporan. — Spectacol de pantomime? — de A. Gorea Pag. 22-23- 1898- Un călător romin puțin cunoscuți inginerul B. G. Assan — de Val Tebeică. — Dacă nu eram eul — schiță—de Sandu Marian. , Pag. 24 — Cuvinte încrucișate — Curiozități filatelice. Pag. 25 — Sfaturi practice — Moda pentru bărbaţi. Pag. 26 — Sport Pag. 27 — In jurul globului. Pag. 28 — Umor. PRIVIŢI CU NOI ...care a văzut lumina zilei in primăvara aceasta in întovărăşirea zootehnică din breaza, raionul Cimpulunul, s-a bucurat de... o primire plină de atenţie... Fotografia de F. MICHITOVICI EROICELE LUPTE ALE MUNCITORILOR CEFERIŞTI " Aşa se intitulează expoziţia permanenta ce s-a deschis in cadrul Institutului de documentare feroviară. Aci sunt expuse nenumărate documente şi piese care vorbesc despre trecutul de luptă eroică a muncitorilor ceferişti. In fotografie, sirena cu care Vasile Roaită a anunțat începerea grevei ceferiştilor din 1931. PRIMUL MIEL... DANTELĂRIE... ... lucrată cu migală din aţă pescărească, ■nacramd sau altă ată fină, specială? Nu! Fotografia alăturată înfăţişează noile modele de dantelărie din mase plastice ce se produc In scrie la fabrica de mase plastice „Bucureşti“. Nu-i aşa că prin supleţea şi fineţea lucrăturii, aceste dantele nu se deosebesc cu nimic de acele lucrate de mină? 4 PENTRU GRĂBIREA CONSTRUCŢIILOR... ... un colectiv de Ingineri şi tehnicieni din cadrul Ministerului de Construcţii şi Materiale de Construcţii au conceput o serie de utilaje de construcţie acţionate de tractoare. Ele sunt destinate mecanizării lucrărilor pe şantierele de locuinţe şi clădiri social-culturale. In fotografie, încărcătorul cu cupă, adaptat la tractorul „U.T.O.S.-Î" cu acţiune hidraulică pentru încărcarea camioanelor cu balast şi alte materiale de construcţie. ... pentru crt chiar anul acesta se va trece de la numerotaţia actuală a posturilor telefonice cu 5 cifre, la numerotaţia cu 6 cifre. Aceasta, în urma faptului crt centrala automata „Victoria“ din Capitala şi-a extins instalaţia cu Inert 2000 numere telefonice care au fost repartizate oamenilor muncii. In fotografie, Ing. V Vasilache, şeful centralelor automate, şi I. Halaurescu, şeful centralei „Victoria“, execută controlul pe registre privind lucrările de trecere de la 5 la 11 cifre. Din nou monument a fost dezvelit recent: bustul lui Vasile Pirvan —omagiu pentru cercetările si descoperirile pe care arheologul le-a făcut in Dobrogea şi, In special, pentru descoperirea oraşului antic Istria. Bustul — lucrare a sculptorului Ion Irimescu — a fost aşezat in centrul Constantei, Intr-o piaţetă de lingă gară. ANTRENAŢI-VA.. MEMORIA. . MONUMENTE CONSTANŢENE INTRE PLUG ŞI... SCENA Echipa teatrală a colectiviştilor din satul Comana, regiunea Constanta, şi-a creat faimă. Intr-un singur an au prezentat 31 de piese, din care sase spectacole in premiera. Formaţia are 11 de membri şi un regizor, de asemenea plugar colectivist. Nici unul dintre „actori" n-a studiat la Institutul de Teatru şi totuşi faima teatrului din Comana a depăşit graniţele regiunii. Im fotografie: o scenă citat piesa „Gh. Doja" de Petru Vintică, jucată de doi tineri colectivişti. ’ Fotografi» de Gh. CIOROBEA Odată cu lucrările pentru înfrumuseţarea litoralului constănţean, s-a găsit şi locul cel mai potrivit pentru bustul lui Eminescu: el a fost mutat de pe vechiul loc şi aşezat la marginea mării, aşa cum poetul şi-a dorit mormântul. Monumentul marelui nostru poet este înconjurat de pergole, trandafiri şi straturi de garoafe. Fotografii de F.URSEANU