Flacăra, ianuarie-martie 1968 (Anul 17, nr. 1-14)

1968-03-09 / nr. 11

• memento • cinema • Sfîntul la pîndă. Cineaştii se joacă cu inimile spectatorilor. După dispariţia lui Roger Moore iată-l pe Jean Marais, cu farmecul său ştiut, venit să aline unele doruri. îl ajută regizorul Christian Jaque («Fanfan la Tulipe», «Laleaua nea­gră») cu umorul său elegant, dar nu de zile mari de data aceasta, în alte roluri: Henri Virtoleau, Danielle Evenou, Ra­ffaella Carra, Dario Moreno . Muzicantul. Coproducţie bulgaro­­americană. Cîteva din reţetele de mini­mă rezistenţă ale comediei muzicale ame­ricane transplantate fără nici o noimă în mijlocul unei istorioare care vrea să semene a basm, dar nu are nimic din graţia acestuia. O regie de o maximă precaritate — Mandy Brown. Interpreţi: Emmet Kelly, Burt Stratford, Katie Dunn, Mihail Mihailov, Oleg Kovacev. • Nu uita gara Lugovaia. O recon­stituire îndemînatică, dar mai ales plină de căldură, a unei poveşti de dragoste simple, omeneşti, ca atîtea altele. Regia, Nikita Kurihin şi Leonid Menaken (U.R.S.S.), în distribuţie: Alia Cernova, Gheorghi Iumatov, Valentina Vladimi­rova. • Năica, eroul primului nostru se­rial, ca să zicem aşa, ne invită la o nouă întîlnire— Năică pleacă la Bucureşti. Autoarea, Elisabeta Bostan, se dovedeşte consecventă cu sine însăşi. • Mari cineaşti pe ecranele noastre: Akira Kurosawa («Cei şapte samurai»), Alexandar Petrovici («Am întîlnit ţi­gani fericiţi»), Claude Lelouch («Un bărbat şi o femeie»), Tony Richardson («Tom Jones»), Stanley Kramer («O lume nebună, nebună, nebună»). • Actori care trebuie văzuţi: Rita Tushingham («Capcana»), Bekim Feh­­miu («Am întîlnit ţigani fericiţi»), Al­bert Finney («Tom Jones»), Toshiro Mifune («Cei şapte samurai»). carte­ a A treia Romă — roman — de V.Em. Galan. Al treilea volum din ciclul «Contravizitele doctorului B.A.» (pri­mele două: Zodia înstrăinării şi Acci­dentul era inevitabil). Amestec de fantezie şi document istoric, paginile cărţii relatează antrenant peripeţiile unui aventurier de la începutul secolului al XVII lea, minat de ambiţia de a ajunge pe tronul ţărilor româneşti (Editura pentru literatură). • Noul roman al prozatorului Al. Simion, Presimţirea zăpezilor, îşi de­rulează acţiunea într-o exploatare fo­restieră din zilele noastre. Pentru nu­meroasele sale pagini în care oamenii trăiesc cu adevărat iar ritmul epic cap­tivează, romanul merită a fi recomandat spre lectură (Editura tineretului). • în colecţia «Biblioteca pentru toţi» au apărut Caracterele, unica dar ce­lebra carte a marelui moralist Jean de la Bruyère (1645-1696), pătrunzător şi spi­ritual observator al societăţii franceze contemporane lui (titlul primei ediţii a cărţii — 1688 — Caracterele lui Teofrast, tradusă din limba greacă, împreună cu caracterele sau mora­vurile acestui veac, ediţie ce a fost mereu augmentată de scriitor cu pi­­leiul unor noi imprimări). Traducere si note de Aurel Tita; traducerea Carac­terelor lui Teofrast de Maria Marinescu- Himu; prefața de N.N. Condeescu. • Tot în B.P.T. au apărut în două volume romanele: Oraşul cu salcîmi­­i Accidentul de Mihail Sebastian (1907 1945). • Necesitatea artei de E. Fischer Cartea, semnată de un valoros om de cultură austriac, aduce în paginile ei consideraţii şi aprecieri de fină şi adîncă înţelegere a fenomenului artistic (Edi­­tura _ Meridiane). • în Editura politică a apărut o in­teresantă carte de memorialistică. E vor­ba de Pagini de jurnal datorate lui Edouard Herriot (1872-1957), cunoscut om politic şi de cultură francez. Memo­riile lui Herriot cuprind trei părţi: 1) Odinioară, înainte de primul război mondial; 2) Odinioară. De la un război la altul. 1914-1936; 3) Episoade. 1940- 1944. Ediţia românească e constituită din ultimile două părţi, acestea prezen­­tînd, de fapt, cel mai mare interes. Mărturii ale unui participant la atîtea evenimente. Paginile de jurnal con­ţin numeroase date şi aspecte inedite de istorie contemporană. • în colecţia «Cele mai frumoase poe­zii» au apărut Poezii de Paul Eluard (1895-1952) în traducerea avizată a poe­tului Virgil Teodorescu. • Masivul volum Contribuţii la isto­ria veche a României de D.M. Pippidi (ediţia a doua revăzută şi mult sporită) strînge intre copertele sale rezultatele unor răbdătoare şi îndelungi cercetări ale documentelor scrise pe piatră, aflate în coloniile greceşti de pe litoralul do­brogean al Mării Negre. Datorită acestor documente, după cum ne spune autorul: «veacuri întregi din istoria pămîntului dintre Dunăre şi Mare ne devin mai bine cunoscute, oameni şi evenimente cîştigă în ochii noştri relief şi precizie» (Editura ştiinţifică). • Succesul incontestabil obţinut de Miriam Răducanu şi Gheorghe Că­­ciuleanu cu ale lor recitaluri de dans modern i-a determinat să reapară pe estrada Casei de cultură a studenţilor cu un program de dansuri şi improvizaţii coregrafice pe muzică de jaz, negroes spirituals, melodii cîntate de Ella Fitz­gerald, Louis Armstrong, Adamo şi alţii (9 martie, ora 21). • Program solemn la Filarmonica bucu­­reşteană. Asigurîndu-şi colaboratori de mîna focii, soprana Emilia Petrescu, mezzo-soprana Martha Kessler, teno­rul Victor Popovici, basul Helge Bam­­ches și corul Filarmonicii (condus de V. Pântea), dirijorul Mircea Cris­­tescu prezintă Missa în Si minor de Johann Sebastian Bach (9 martie, sala Ateneu). • Concertul Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, condus de Mihai Bre­­diceanu, cuprinde două lucrări din ma­rele repertoriu universal: Concert nr. 3 pentru pian şi orchestră de Ludwig van Beethoven (solistă: Michèle Boegner din Franţa) şi Simfonia fantastică de Hector Bierlioz. Mai ascultăm lucrarea originală: Trei mişcări simfonice «Ima­gini bucureştene» de Pascal Bentoiu (14 martie). • Cu un interesant program de lucrări preclasice şi clasice, mai rar interpretate la noi, se înfăţişează publicului bucureş­­tean Orchestra de cameră (fără dirijor) a Radioteleviziunii: Concertul în Do major pentru fagot şi orchestră de Vi­valdi (solist, Emil Bîclea), Passacaglia de Haendel, simfonia «Despărţirea» de Haydn, Concertul în Mi major pentru vioară şi orchestră de J.S. Bach (solist, Cozighian Varujan) şi Simfonia in La major de Mozart (10 martie, ora 11 — Studioul de concerte al Radioteleviziunii) • După ce a interpretat rolul Rada­­mes din Aida, tenorul Martin Ritzman din R.D. Germană apare în Lohengrin de Richard Wagner, în compania lui Va­lentin Loghin, Elena Dima, Vasile Barbieru (de la Opera din Cluj), Ze­­naida Pally și Lucian Marinescu. La pupitrul dirijoral, Mircea Popa (9 mar­tie — Opera Română). • Douăzeci de ani in slujba Terpsiho­­rei. Elena Teodorescu, prim-balerină a Operetei bucureștene, a împlinit două­zeci de ani de scenă, timp în care a jucat cam tot atîtea roluri în cele mai cunoscute operete,din care amintim: «Văduva ve­selă» de Fr. Lehar, «Vînzătorul de păsări» de Zeller, «Secretul lui Marco Polo» de Fr. Lopez, «Culegătorii de stele» de Florin Comişel, «Prinţesa circului» şi «Contesa Maritza» (ultima premieră a teatrului din Splai), ambele de Kálmán. Elena Teodorescu disc • «Discoteca pentru toţi», care la un moment dat părea că se împotmoleşte, a pornit-o la drum cu nădejde. Printre ultimele discuri reuşite din colecţie sem­nalăm pe cel cu «Recitalul de vioară Gaby Grubea», în program muzică spa­niolă: Sarasate, Manuel de Falia, Albeniz La pian, Mariana Parnica. Prezentarea succintă și utilă: Meline Paladian-Ghe­­nea (ECC-930). • Următorul număr apărut în «Dis­coteca pentru toţi» prezintă amatorilor noştri de microdiscuri pe Mozart în interpretarea dirijorului C. Bugeanu la pupitrul Orchestrei simfonice a cinema­tografiei. Ascultaţi uverturile la «Răpi­rea din serai» şi «Cosi fan tutte» (ECC- 931). • Simfonia nr. 9 în Mi minor «Din lumea nouă» a lui Antonin Dvorak ne este oferită de «Electrecord» după o înregistrare «Supraphon»-Praga şi într-o interpretare prestigioasă (Karel Ancerl în fruntea Filarmonicii cehe), în «allegro con fuoco», partea a IV-a a simfoniei, veţi întîlni neasemuita măiestrie arhi­tectonică a lui Dvorak într-o foarte studiată şi dinamică interpretare orches­trală (ECE-0314). • Filarmonica de stat din Cluj are un cvartet de reputaţie: Ştefan Ruha (vioara I), Vasile Horvath (vioara II), Vasile Fülöp (violă), Iacob Dula (vio­loncel). în cele două cvartete de coarde ale lui Beethoven (nr. 4 în Do minor, şi nr. 5 în La major) putem afla ce înseamnă elan şi autenticitate interpretativă, stil, sentiment (ECE-0312), plastică * • • Cenaclul tineretului Uniunii ar­tiştilor plastici — Bucureşti. Expoziţia de la Dalles — care cuprinde lucrări ale celei mai tinere generaţii — ar putea avea drept moto: «De unde venim şi încotro ne îndreptăm?» O demonstraţie a numeroase talente dintre care multe îşi caută cu fervoare şi pasiune un drum, fără să ocolească incertitudinile începu­tului. Expun 136 de pictori şi sculptori. • Gh. Ionescu-Sin — pictură. S-ar putea vorbi în lucrările artistului de in­fluenţe care coboară din Derain, Dufy, sau (mai puţin) Renoir. Dacă primul ne este amintit de tușele segmentate, curba rapidă a liniilor sau de culorile crude, spiritul celui de-al doilea este prezent mai ales prin similitudinea unor subiecte (cursele de cai etc.). Atît de­ tîrzia reve­nire la o manieră care a intrat în muzee nu impietează asupra personalităţii pic­torului, artist incantat de culoare, care îşi elaborează pînzele cu fervoare cro­matică, depăşind uneori descrierea (nu lipsită de efemerul unui zîmbet) şi navi­­gînd în spaţii unde culorile domină ab­solut un univers metaforic. («Motiv de ştergar», «Peisaj cu case», «Aspecte din depărtări» etc.) (Galeriile de artă, bd. Magheru nr. 20). • Tamara Isbăşescu — pictură şi grafică. Fidelă realităţii, artista trăieşte nehotărîrile actului de creaţie. O sen­zaţie de neîmplinire, mai ales în lucrările de pictură, cu toate că unele dintre acestea («Portret») atestă potenţe de expresie încătuşate încă, în grafică ace­eaşi căutare neliniştită, dar lucrările nu sînt decît drumuri posibile în definirea unui limbaj (Galeriile de artă, Calea Victoriei 132). • H. Taine: «Pictura Renaşterii în Italia şi alte scrieri despre artă». Două părţi din «Filozofia artei» (1865- 1869), lucrare celebră în epoca respectivă, apoi un eseu despre Leonardo da Vinci şi un capitol despre pictura engleză (din «Note asupra Angliei») alcătuiesc selec­ţia din H. Taine, a cărui privire asupra artelor este condiţionată de un deter­minism eclectic. Taine este un fervent apologet al picturalităţii picturii, dar în acelaşi timp promotorul unor erori ca aceea — printre altele — privind pe ma­estrul englez Turner. O lectură instruc­tivă pentru cine se interesează de istoria artei (Editura Meridiane). • Pierre Restany: «Noii realişti». Părintele spiritual al grupului (născut în 1960) pe care istoria moderna a artei l-a numit «noul realism» şi care astăzi cuprinde nume sonore, de rezonanţă mondială (Raysse, Niki de Saint-Phalle, Tinguely, Cézar, Yves Klein etc.), face un documentat istoric al acestui curent care, uzînd de obiectele şi materialele cele mai diverse, a încercat să creeze un nou spaţiu pictural şi o nouă modalitate de reprezentare plastică (Editura «Pla­nete», Paris), teatru­ l «Femei singure» — spectacol com­pus din 3 piese, pe scena Teatrului «C.I. Nottara»: Vacanţa visată de francezul Marcel Mithois, Telefonul de italianul Mario Fratti, Portretul unei madone de americanul Tennessee Williams. Ine­gale valoric, textele abordează destinul unor eroine în luptă cu viaţa. Regizorul Ion Olteanu a intenţionat, cu rezultate inegale, un spectacol unitar artistic, o suită de compoziţii bine conturate (ex­­celînd în piesa lui T. Williams). Compo­ziţii: Liliana Tomescu, Maria Gheorghiu- Săniuţă, Gilda Marinescu. • Leonid Enghibarov — un comic to­tal, desenînd tipul clovnului modern — se relevă ca o deosebită personalitate artistică în cadrul programului prezentat sub cupola ciupercii din şos. Ştefan cel Mare, de Circul Erevan. • Vrăjitorul din Oz, spectacol pe linia devenită tradiţională a Teatrului tineretului din Piatra Neamţ, în sensul nivelului calitativ al forţelor artistice în­chinate reprezentaţiilor pentru copii şi tineret. Romanul lui Frank Baum are ca dramatizatori — cu foarte bune re­zultate — pe Eduard Covali şi Paul Fri­­drihan. Ion Cojar a compus un spectacol ingenios, un joc spiritual, colorat, în decorurile lui Vl. Popov. Dintre inter­preţi se detaşează un excelent tînăr co­mic (cu nume predestinat) Mitică Po­­pescu. Mai joacă Elena Caragiu, Carmen Galin, Ion Bog, Florin Măcelaru, Al. Lazăr, Mihai Dobre, Boris Petroff. • Un debut, un autor necunoscut pînă azi, în premieră: Laurenţiu Cemet Piesa: Cireşica şi visele, pledoarie lirică pentru curajul de a visa. La Teatrul de stat din Arad, în regia lui C. Anatol (iniţiativă cu totul lăudabilă pe linia pro­movării de noi autori), joacă: Alex. Drăgan, Cristina Stamate, Costel Ata­­nasiu, Elena Drăgoi, Mişu Drăgoi. Sce­nografia: Francisc Toth, Gilda Marinescu televiziune Teleevenimentele săptâmînii: în­cheierea Festivalului de la Braşov şi reînceperea returului Campiona­tului republican de fotbal. Ambele se consumă duminică. Ce rămîne pentru restul săptămînii arată cam debil. Noroc de telecinematecă și (iarăși) de fotbal... DUMINICĂ 10 MARTIE. Așadar, fotbal. Nu ne vom relaxa nici în pauza dintre reprize fiindcă e programat filmul «Careul magic» — meciul de box dintre Joe Louis și King Levinsky (după-amiază) • Un reputat ansamblu de amatori — cel al sindicatelor din Oradea — ne prezintă spectacolul muzical-core­­g­rafic «Nunta de pe Crişuri» (17.00) • «în direct» de la Katowice — un program de circ (18.05) • Festi­valul internaţional de muzică uşoară Braşov-1968 se încheie — cum e şi firesc — cu un «Concert al laureaţilor», înainte de acesta însă, vom mai asculta în recitaluri hors-concours pe Doina Badea, Pia Colombo, Rex Gildo (20.00). MARTI12 MARTIE. După o absenţă motivată, Thierry la Fronde reintră în drepturi (20.00) • Ancheta TV, recomandabilă prin însăşi tema ei: «Cum se distrează tineretul?» (20.35) m Fil­mul cehoslovac «Ştafeta» (21.00) m Virgil Brădăţeanu prezintă cea de-a doua emi­siune închinată marelui Caragiale in ca­drul rubricii Istoria teatrului româ­nesc (21.15). MIERCURI 13 MARTIE. Se trans­mite de la Budapesta un meci de fotbal cu promisiuni de mare atractivitate: Ferencvaros-Atletico Bilbao în «Cupa oraşelor tîrguri» (19.10) • O emisiune plăcută: Invitaţie la dans (20.55) • Telecinemateca: Bette Davis şi Franchot Tone în filmul «O femeie peri­culoasă» (21.10) • Pianistul Corneliu Gheorghiu la rubrica Interpretul pre­ferat (22.30). JOI 14 MARTIE. Studioul mic pro­gramează «Cameleonul păstorului» de Eugen Ionescu (21.30). VINERI 15 MARTIE. Tot o singură recomandare: filmul italian «Bellisima» cu o mare actriţă — Anna Magnani (21.15). SIMBATA 14 MARTIE . Nimic deose­bit. Notăm totuşi pro memoria: Tele­­enciclopedia (20.00) • «Evadatul» (21.15) • O Seară de operetă (22.05) • ...şi totul se termină cum nu se poate mai bine cu Parada vedetelor (22.50). Raffaella Carra muzică Doina Badea NOTA: redacţia nu-şi asumă răspunderea pentru eventualele schimbări de programe. pronosport Pronosticul antrenorului TITUS OZON la concursul Pronosport nr. 10 din 10 martie 1968 I) F.C. ARGES-RAPID X II) FARUL-ST. ROSU 1 III) JIUL-«U» CRAIOVA 1 IV) «U» CLUJ-A.S.A. 1 V) U.T.A.-PROGRESUL 1 VI) ATALANTA-MANTOVA 1 VII) FIORENTINA-NAPOLI X VIII) INTER-BRESCIA 1 IX) JUVENTUS-CAGLIARI X X) LANEROSSI-ROMA 1 XI) SAMPDORIA-MILAN X XII) SPAL-BOLOGNA 1 XII) VARESE-TORINO X c­operta noastră Fotografie de S. STEINER

Next