Flacăra, aprilie-iunie 1970 (Anul 19, nr. 14-26)

1970-04-04 / nr. 14

n reportaj de şapte zile în slujba binelui obştesc într-una din cuvîntările sale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a­rata că «Esenţa democraţiei socia­liste constă in aceea că poporul, devenit stăpin pe puterea politică şi pe mijloacele de producţie, tre­buie să participe nemijlocit la în­treaga activitate de conducere a vieţii economico-sociale». In acest sens, se urmăreşte asigurarea ca­drului organizatoric şi crearea climatului favorabil pentru ca oamenii muncii să-şi poată spune deschis cuvîntul asupra tuturor problemelor, să-şi manifeste din plin iniţiativa, să facă propuneri privind îmbunătăţirea întregii ac­tivităţi de construcţie socialistă. Transpunerea în viaţă a aces­tor idei a dus la crearea Frontu­lui Unităţii Socialiste, organism politic permanent, larg demo­cratic, cu caracter reprezentativ, care reuneşte toate forţele poli­tice şi sociale ale naţiunii. Fron­tul recunoaşte drept forţă con­ducătoare partidul comunist. For­mulate pe scurt, atribuţiile Fron­tului Unităţii Socialiste se extind în sfere privind: organizarea cam­paniilor electorale; mobilizarea directă sau prin mijlocirea orga­nizaţiilor aderente a maselor în vederea dezbaterii, elaborării şi înfăptuirii politicii interne şi externe a statului, a programului multilateral de construcţie socia­listă în România, aprobat de con­gresele, conferinţele şi şedinţele plenare ale C.C. al Partidului Comunist Român. Raţiunea principală a Frontu­lui Unităţii Socialiste constă în perfecţionarea relaţiilor sociale, dezvoltarea democraţiei şi desă­­vîrşirea unităţii tuturor oameni­lor muncii din România. Iată de ce Frontul Unităţii Socialiste are în afara Consiliului Naţional, şi organizaţii în toate localităţile ţării. Am făcut această succintă pre­zentare de ordin general pentru acei cititori ai revistei noastre, care ne-au cerut unele lămuriri suplimentare, îndeosebi după re­centa Plenară a Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socia­liste. Avînd stabilit un asemenea ca­dru de organizare, Frontul Uni­tăţii Socialiste, deşi a luat fiinţă doar în urmă cu un an şi jumă­tate, a desfăşurat o intensă acti­vitate ce-şi află împlinirea în ne­numărate înfăptuiri în oraşele şi satele noastre, în fruntea acţiu­nilor obşteşti s-au situat deputa­ţii care au fost propuşi şi repre­zintă deci organizaţiile Frontu­lui Unităţii Socialiste Prin aceas­tă uriaşă reţea, cetăţenii -depu­­taţi,consiliile Frontului Unităţii Socialiste şi consiliile populare circulă zilnic mii şi mii de pro­puneri şi iniţiative gospodăreşti menite să facă viaţa oamenilor mai bună, mai uşoară, să facă ora­şele şi satele mereu mai frumoase Bunăoară, numai în judeţul Constanţa, de la alegerile din martie anul trecut, s-au făcut peste 3 700 de propuneri, din care peste 2 400 se referă la ac­ţiuni edilitaro-gospodăreşt Stu­diate cu grijă, căutîndu-se soluţii de înfăptuire, aceste propuneri au prins viaţă în proporţie de 80 la sută. Ce reprezintă pentru loca­lităţile judeţului înfăptuirea pro­punerilor se poate aprecia din exemplul comunei Cumpăna, in anul 1969 s-a terminat în comună construcţia unui magazin univer­sal şi a unui cămin cultural, a fost extinsă reţeaua de apă potabilă cu trei kilometri şi s-au efectuat reparaţii capitale la alt cămin cul­tural, s-au construit, pe străzile laterale, 6 880 metri pătraţi tro­tuare. în 1970 se va încheia con­strucţia dispensarului uman şi a unui magazin cooperatist, se vor amenaja punctele sanitare din satele comunei şi se vor construi încă 6 000 metri pătraţi trotuare în toate judeţele ţării se întîl­­nesc comune, oraşe, municipii cu realizări remarcabile, rezul­tate de pe urma înfăptuirii pro­punerilor cetăţenilor. Prin con­tribuţia directă a populaţiei, s-au construit în 1969, în mediul rural, 1 510 săli de clasă, 169 de cămine culturale, 59 de dispensare şi case de naştere, 27 de băi publice, 1 234 poduri şi podeţe şi s-au executat lucrări de alimentare cu apă pe o distanţă de aproape 83 de kilometri. Acţiunea de elec­trificare rurală, a cărei importan­ţă nu mai trebuie subliniată, a cuprins anul trecut încă 749 de sate, precum şi lucrări de extin­dere a reţelei în alte 1 339 loca­lităţi. Asemenea fapte pot fi citate cu miile. Pretutindeni, hărnicia oamenilor, grija lor pentru a face mai frumoase locurile în care trăiesc şi muncesc au determinat entuziasm şi iniţiativă, spirit gos­podăresc în folosirea a ceea ce există pe plan local, dragoste de muncă. Consiliile locale ale Fron­tului Unităţii Socialiste, deputa­ţii, cetăţenii se întrec în adevă­rate competiţii ale hărniciei în­chinate binelui obştesc. Stan VLAD retribuţia după cantitatea şi calitatea­­ muncii A luat sfîrşit prima etapă a unui prelungit fapt economic la care, mai mult sau mai puţin direct, am participat cu toţii cu un interes pe cît de acut, pe atît de lesne explicabil. Este vorba de încheierea generalizării noului sistem experimental de salari­zare şi majorare a salariilor, mă­sură care treptat a cuprins toate ramurile de activitate. Urmează o nouă etapă în care vom sintetiza experienţa dobîn­­dită în urma confruntării noului sistem de salarizare cu viaţa, îl vom corecta acolo unde va fi necesar şi, în cele din urmă, cam spre sfîrşitul anului, se va ela­bora şi adopta o lege care să con­fere sistemului de salarizare uni­tate şi stabilitate. Dar dacă în clipa de faţă e pre­matur să tragem concluzii de pe din nou răsună munţii! De cîteva zile Lotru nu mai înseamnă doar cea mai mare hi­drocentrală de pe rîurile inte­rioare ale ţării. Şantierul hidro­centralei de aici a devenit Şantier naţional al tineretului, iar Lotru a adunat în el nu numai şuvoiul celor 86 de rîuri răsfirate, ci şi entuziasmul a 2 000 de brigadieri urma acestui uriaş experiment economic, se poate în schimb defini, cu precizie, ceea ce re­prezintă spiritul legii, raţiunea ei. O raţiune enunţată în prin­cipiile cuprinse în Hotărîrea Co­mitetului Central şi a guvernu­lui din octombrie 1967 — privind majorarea salariilor şi introdu­cerea experimentală a noului sis­tem de salarizare, o raţiune care străbate toate actele normative prin care s-a hotărît aplicarea noului sistem în diferitele ramuri, în sfîrşit o raţiune pe care îşi va ridica edificiul de norme şi vii­­-»^toarea Iepe a sistemului de sala­rizar^— Sensul esenţial al sistemului de salarizare pe care, o dată cu începutul lunii martie îl putem cota ca general­ actual, îl consti­tuie traducerea în viaţă, cu o fidelitate sporită, a principiului, retribuţiei după cantitatea şi cali­veniţi din toate colţurile ţării. Mineri, electricieni, zidari, mun­citori de tot felul îşi vor uni ener­­­giile pentru a da viaţă unui mare obiectiv al României noi. în curînd, datorită muncii lor avîntate, luminile seînteind în soare ale Lotrului şi ale afluen­ţilor săi se vor schimba în lumină adevărată, în stare să hrănească utilaje şi instalaţii de mare forţă, în faţa tinerilor brigadieri stau sarcini pe măsura entuziasmului lor. Aşa cum se arată în chemarea adresată organizaţiilor U.T.C., ru­tarea muncii, după valoarea so­cială reală a muncii fiecăruia în parte. Concret, aceasta înseamnă că veniturile oricărui salariat vor depinde direct de contribuţia sa efectivă la ridicarea producţiei şi productivităţii muncii, la îm­bunătăţirea activităţii sectorului în care munceşte, în perspectivă la înfăptuirea sarcinilor econo­mice. Meritul personal va fi răs­plătit pe măsură. Toţi vom fi direct şi personal interesaţi — s-o spunem pe faţă, băneşte intere­saţi — să dobîndim o calificare, iar atunci cînd o avem s-o perfec­ţionăm continuu. Dar, ca în orice lucru, există şi aici un revers. Noul sistem de salarizare îi va nemulţumi pe unii. Pe cei care încă nu s-au obişnuit să cîştige plinea prin muncă se­rioasă, prin muncă de calitate Fiindcă noul sistem oferă posi­turor tinerilor din întreprinderi­le de construcţii-montaj, ei vor străpunge 150 km de galerii, vor ridica un munte de piatră între malurile rîului, vor înscrie pe har­tă o mare alpină cu 300 milioane metri cubi de apă. Şantierul naţional al tineretu­lui va deveni în acelaşi timp o înaltă şcoală de educaţie patrio­tică, de cultivare a voinţei şi erois­mului. În fotografiile de sus; aspecte de la deschiderea festivă a Şantierului naţional al tinere­tului; bilitatea sporirii salariului tari­far în condiţiile realizării unor rezultate superioare, dar şi pe aceea a diminuării salariului în funcţie şi în raport de gradul ne­realizării sarcinilor planificate. Cu alte cuvinte, finalitatea sis­temului de salarizare pe care il experimentăm vizează stimu­larea ridicării continue a califi­cării personale, a măiestriei pro­fesionale, vizează sporirea răs­punderii morale și materiale în îndeplinirea sarcinilor de sala­riat, vizează creşterea stabili­tăţii forţei de muncă. Rostul ma­jor al noului sistem de salarizare, spiritul noii legislaţii în aceasta materie îl constituie retribuţia echitabilă a muncii, progresul economiei naţionale, ridicarea ni­velului de trai al oamenilor mun­cii. I. NICOLAE

Next