Flacăra, octombrie-decembrie 1975 (Anul 24, nr. 39-52)

1975-11-22 / nr. 46

VOM PUNE LA DISPOZIŢIA CĂLĂTORILOR TRENURI CU VITEZE ŞI CONFORT SPORITE ÎN CONDIŢII DEPLINE DE SIGURANŢĂ Călătorim minaţi de nevoile acestei ţări, de propriile noastre interese, călătorim şi de plăcere, călătorim pînă şi dincolo de hotare. într-un cuvînt, călătorim ca să trăim. Asistăm cu alte cuvinte la o intensitate fără precedent a transporturilor, care, de orice natură ar fi ele — ferate, navale, auto, ae­riene — rămîn principalul mijloc de apro­piere a omului de om, de obiect. Pentru a înfăţişa cititorilor revistei cîteva aspecte şi preocupări legate de transportul de călă­tori pe calea ferată, ne-am adresat tovarăşu­lui inginer IOAN NICOLESCU, ad­junct al ministrului transporturilor şi tele­comunicaţiilor. — Vă rugăm,tovarăşe ministru, să ne spu­neţi de ce dotare dispun transporturile de călători pe calea ferată şi ce probleme se ridică pentru viitor? — Trenurile de călători sunt remorcate astăzi în procent de 95 la sută cu mijloace moderne de tracţiune, locomotive electrice şi diesel care asigură o circulaţie cu viteze sporite şi nu poluează mediul înconjurător. La sfîrşitul anului 1976, locomotivele cu abur vor fi complet înlocuite, iar în viitorul cincinal vom fi dotaţi cu noi locomotive die­sel şi electrice, din care aş dori să menţionez noul tip­­ DE 4.000 CP, folosit în traficul de călători, în transportul suburban, în con­tinuă creştere, vom utiliza rame electrice. Subliniez că în ultimii zece ani au fost puse la dispoziţia călătorilor peste 2600 de va­goane, cu parametri tehnico-economici şi de confort la nivelul exigenţelor şi cerinţelor unui trafic rapid, civilizat. în cea mai mare parte, aceste vagoane au fost construite de industria românească. Sunt realizate şi se vor dezvolta, de asemenea, mijloacele şi instalaţiile tehnice pentru întreţinerea şi repararea lor. Eforturi deosebite s-au depus şi pentru dublările şi electrificările liniilor. Aproape întreaga reţea de cale ferată a fost înzestrată cu instalaţii de comandă centra­lizată a macazurilor şi semnalelor, realizîn­­du-se un grad sporit de siguranţă a circula­ţiei. După cum observaţi, cu dotarea exis­tentă putem satisface integral şi în bune condiţiuni transporturile de călători, chiar şi în perioadele de vîrf ale sezonului estival. Ceea ce se impune este să utilizăm cît mai bine, mai eficient, baza materială existentă. — O vorbă veche spune că atunci cînd un tren trecea prin gară, îţi puteai potrivi cea­sul după el. Ştiu că aţi putea să mă întrebaţi, la rîndul dumneavoastră, dacă am cunoş­tinţă despre numărul trenurilor care cir­culau, să zicem, acum 30 de ani. Desigur mult mai puţine. Oricum, înţeleg că era vorba de precizia cu care funcţiona «siste­mul» C.F.R. Ce acoperire mai are această formulare în prezent? — Marea majoritate a trenurilor de călă­tori circulă conform graficului de mers. Din păcate,mai există încă trenuri care cir­culă cu abateri de la grafic. Astfel, pe cele trei trimestre ale anului, inclusiv luna oc­tombrie, circa 8 la sută din trenuri au circu­lat cu întîrzieri. Acestea s-au produs fie din cauza unor abateri ale angajaţilor, fie din cauze de ordin tehnic. Multe se produc însă din cauza lucrărilor legate de reconstrucţia şi electrificarea căilor ferate. Se înţelege că fiecare întîrziere este analizată şi se stabi­lesc măsurile corespunzătoare ca ele să nu se mai repete. — Observăm, tovarăşe ministru, că din păcate unele întîrzieri se repetă, în luna octombrie, de pildă, acceleratul 722, Bucu­reşti—Galaţi, a rămas de două ori în pană de locomotivă. Ultima intervenţie, pe 27 octombrie, a durat o oră. Cu două sau trei­­ săptămîni mai înainte, o altă defecţiune a reţinut acelaşi tren peste două ore. Se ridică două întrebări: care este calitatea revi­ziilor şi cît de operative sînt intervenţiile? — Defecţiunile menţionate s-au produs datorită unor piese şi materiale care au ce­dat în exploatare. în prezent, s-a trecut la aplicarea unor măsuri suplimentare de revizie a locomoti­velor înainte de îndrumare, ceea ce va con­duce la eliminarea unor situaţii similare ce­lor de mai sus.­­ Unele trenuri care pleacă din Bucureşti spre Suceava, Constanţa, Galaţi, în alte direcţii, sunt foarte aglomerate. Ce speranţe pot avea călătorii în asigurarea unor condiţii mai bune? — Deoarece, în anumite zile din săptă­­mînă, compunerea trenurilor nu satisface integral solicitarea publicului, s-au luat măsuri de sporire a compunerii trenurilor în direcţiile amintite şi în alte direcţii. Pe măsură ce lucrările la linii se vor termina, vom putea spori numărul de trenuri pentru mai buna servire a publicului. — Pentru că veni vorba, tovarăşe minis­tru, sunt şi cazuri în care călătorim în condiţii mai puţin corespunzătoare. Se pun în cir­culaţie vagoane prăfuite, cu instalaţii sani­tare şi de încălzit defecte, fără apă. Ce mă­suri întrevedeţi pentru eliminarea acestui aspect mai puţin plăcut? — Este adevărat că în unele cazuri, urmare a unor lipsuri, neglijenţe ale unităţilor, ale personalului însărcinat cu pregătirea şi în­treţinerea vagoanelor, apar în compunerea unor trenuri vagoane insuficient curăţate, nealimentate cu apă, cu instalaţiile de încăl­zire şi iluminat defecte. Reclamaţii­le publi­cului călător sunt întemeiate, împotriva aces­tor abateri ne manifestăm cu exigenţă şi operativitate. Ducem o susţinută muncă de prevenire, se depun eforturi pentru ridica­rea calităţii lucrărilor de pregătire tehnică şi salubrizare a vagoanelor în toate staţiile de domiciliu. — întreţinerea mijloacelor de transport, bunuri ale tuturor, depinde în mare parte şi de public. Sînt cazuri cînd călători certaţi cu disciplina săvîrşesc contravenţii sau in­fracţiuni faţă de personalul de tren, de mijloacele de transport. Există însă o le­gislaţie care reglementează regimul călăto­riilor cu trenul. Cum se aplică ea? — Cu regret constatăm că mai sînt unii călători, în special în trenurile curse de persoane, de pildă pe secţiile Bucureşti — Olteniţa, Bucureşti—Giurgiu şi altele, care nu au suficientă grijă faţă de avutul obştesc, deteriorează mobilierul, instalaţiile de ilu­minat şi sanitare, sparg geamurile etc. Nu­mai la nivelul reviziei de vagoane Bucureşti— Griviţa se cheltuiesc lunar circa 500.000 lei pentru repararea mobilierului şi completa­rea inventarului vagoanelor. Faptele celor depistaţi se pedepsesc potrivit legii. Este necesar însă ca opinia publică să-şi spună mai hotărît cuvîntul. Fiecare călător trebuie să vegheze, să contribuie la păstrarea inte­grală şi în bună stare a inventarului vagoane­lor de călători, să păstreze curăţenia Numai prin efortul conjugat al feroviarilor, la care trebuie adăugat concursul călătorilor, se vor elimina foarte multe din aceste cazuri, care, de ce să n-o spunem, ne lasă uneori o impresie sau o amintire neplăcută despre călătoria în tren. — La casele de bilete, te întîmpină uneori formula: «nu mai sunt tichete». în tren constaţi însă că locuri libere sunt. Aceasta, se înţelege, la unele trenuri cu locuri rezer­vate. Ce rol mai au diagramele în acest caz? — într-adevăr, din verificările organelor de control ale căilor ferate, din sesizările călătorilor, s-a constatat la unele trenuri că există o lipsă fictivă de locuri. Se înţelege că în astfel de cazuri, angajatul de la ghişeu nu şi-a făcut datoria. Asemenea fapte au fost depistate şi prelucrate cu severitate, considerate abateri de la statutul disciplinar, în acelaşi timp trebuie să arătăm că actualul sistem de rezervare a locurilor nu mai corespunde pe deplin exigenţelor îndreptă­ţite ale publicului călător. în prezent, orga­nele de specialitate ale Departamentului Căilor Ferate studiază îmbunătăţirea repar­tizării locurilor între staţiile şi agenţiile de voiaj, redistribuirea lor operativă, utilizarea integrală a lor, reorganizarea în ansamblu a sistemului informaţional. Se urmăreşte ob­ţinerea unei soluţii care să conducă la o mai bună satisfacere a cerinţelor călătorilor şi în acelaşi timp să asigure utilizarea inte­grală a locurilor din tren.­­ Tot la unele case de bilete se aşteaptă încă foarte mult, se produc aglomerări. Situaţii similare se întîlnesc şi la unele agenţii de voiaj, deşi aici călătorilor li se încasează un comision de 4 la sută. — Dispoziţiile în vigoare prevăd că în staţiile mari de cale ferată casele de bilete să fie deschise permanent, să emită şi să vizeze legitimaţii de călătorie în tot cursul zilei. în unele cazuri această dispoziţie se mai încalcă. Ne-am propus ca la casele de bilete cu volum mare de călători să instalăm cîte două compostoare pentru aplicarea datelor de valabilitate pe bilete. Urmărim de asemenea dotarea staţiilor mari de cale ferată cu automate de vînzare a biletelor pen­tru distanţe scurte şi cu un număr mare de călători. Vom degreva astfel casele de bilete, iar călătorii vor aştepta mai puţin la ghişee. — Ştim că viteza de circulaţie a trenuri­lor a crescut. Ce întreprindeţi în continuare pentru sporirea vitezei de circulaţie? — Creşterea vitezei de circulaţie a tre­nurilor constituie o preocupare permanentă a căilor ferate. Realizarea unor viteze mari de circulaţie impune luarea unor măsuri referitoare la materialul rulant, la calea ferată cît şi la instalaţiile de siguranţă co­respunzătoare. în prezent, pe căile ferate române avem trenuri care circulă cu viteze de 120—140 kilometri pe oră. E viteza care se întîlneşte la majoritatea căilor ferate euro­pene. în continuare, avînd în vedere şi relieful ţării noastre, ne propunem să ridicăm plafonul de viteză la 160 kilometri pe oră. In acest sens, se consolidează suprastruc­tura căii, iar din anul 1973 refacţia liniilor magistrale se face numai cu sine de tip greu, corespunzătoare vitezelor de circulaţie în perspectivă. Luăm şi alte măsuri care vor permite viteze şi mai mari.­­ Mai mulţi muncitori navetişti de la Combinatul Siderurgic Hunedoara ne-au invitat să venim pe peronul din gara Si­­meria, la orele 5,30, în vagonul de clasă al trenului cursă. Ne scriu, fireşte, despre con­diţiile dificile în care călătoresc, din Teiuş, Săvîrşin, Petroşani, spre Hunedoara. Pot spera ei într-o schimbare a acestor condiţii? — Există dispoziţii care acordă acestor trenuri prioritate faţă de trenurile de ace­laşi rang. Soluţionarea acestei probleme stă în preocupările noastre de îmbunătăţire a regularităţii circulaţiei trenurilor de călă­tori în ansamblu. Ţinînd seama însă de efectele sociale și economice negative pe care le pot produce întîrzierile acestor tre­nuri, vom continua să introducem în com­punerea lor vagoane etajate, care asigură o capacitate sporită de transport, cît și o urcare și coborîre rapidă a călătorilor. — Cu voia dumneavoastră, tovarăşe mi­nistru, am dori să încheiem acest interviu Ce doriţi să ne spuneţi în final? — Am întocmit de curînd un plan de măsuri menite să conducă la îmbunătăţirea tuturor condiţiilor de călătorie pe calea ferată. Aş menţiona sporirea numărului de trenuri rapide şi accelerate, extinderea sistemului de procurare a biletelor de în­toarcere de pe Litoral, de la orice agenţie de voiaj, extinderea sistemului de rezervare a locurilor, organizarea şi experimentarea unui sistem centralizat de evidenţă şi atri­buire de locuri în funcţie de solicitări şi altele. De asemenea, vom corela mai bine capacităţile de transport cu cerinţele reale ale traficului de călători. Sunt convins că, prin măsurile pe care am început să le aplicăm, vom înlătura deficienţele care mai persistă, vom pune la dispoziţia călătorilor trenuri cu viteză şi confort sporite, în condiţii depline de siguranţă. N. GRIGORE MĂRĂŞANU ■ cîntecul generaţiei mele Fiecare cuvînt înfloreşte în mine Proaspăt ca sîngele pe un cuţit, Cînd veţi citi poeziile mele, aveţi toată încrederea. Cuvintele acestea nu v-au minţit. Nu vă pot suferi tînguindu-vă. Atunci în loc de inimă bate în pieptul meu Tristeţea unei privighetori obligate Să scîrţîie ca uşa ce se deschide greu. Să ardem cu toată fiinţa în fapte măreţe, Să fie pomenite veşnic din moşi strămoşi Versurile noastre tari ca drojdia de piatră, Poemele anilor noştri frumoşi. Cuprindeţi viitorul de capetele lui, Voi prinde eu trecutul cu o mişcare largă; Pe sufletele noastre puternice şi bune Să ducem tot pămîntul ca un rănit pe-o targă. Sîntem o generaţie nouă. Cu desăgile pline izvorîm de prin sate Capabili pînă la capăt de un entuziasm fără limite, Donatori de suflet curat sentimentelor poluate. Adînciţi-vă-n muncă, acolo unde sînteţi, Nu vă risipiţi, aveţi grijă de orice secundă Cu flăcări nemăsurate drept aripi Cine se simte alături de noi, să răspundă! Cînd veţi citi poemele mele, aveţi toată încrederea, Cuvintele acestea niciodată nu v-au minţit Fiecare poem înfloreşte în mine Proaspăt ca sîngele pe un cuţit. ILEANA ZUBAŞCU ■

Next