Flacăra, iulie-septembrie 1976 (Anul 25, nr. 26-39)

1976-09-30 / nr. 39

Artiştii de la Combinatul „Azomureş" Nu demult, am avut fericita ocazie să vi­zionez în sala „Apolo“ din Tirgu Mureş o ex­poziţie deosebit de ori­ginală, cea a artiştilor plastici amatori de la Combinatul chimic „A­­zomureş“ din localitate. Nu doresc să relatez despre această expozi­ţie ca despre un im­portant eveniment ar­tistic, ci să-l prezint ca un exemplu demn de urmat, ca un feno­men semnificativ în viaţa noastră cultural­­artistică de toate zile­le : un grup de munci­tori şi tehnicieni înse­taţi de frumos, s-au constituit intr-un cerc, un cerc de creaţie ar­tistică, pentru ca în timpul lor liber să se dedice sculpturii, picturii, pentru a înfrumuseţa atît viaţa lor, cît şi cea a colegilor de muncă. Pre­şedinte de onoare al cercului este însuşi directorul general al combinatului, tova­răşul inginer Dorel Popa, fapt ce ar pu­tea constitui o chezăşie că in curînd cercul va primi un atelier comun, deoa­rece mai mulţi membri se ocupă de meta­­loplastie, activitate care, dacă este culti­vată acasă, în bloc, ar putea să atragă su­părarea vecinilor din cauza zgomotelor. Expoziţia amintită nu a constituit deci pe deplin un eveniment artistic, pentru că deocamdată prea puţini dintre expozanţi sunt nişte talente autentice, aşa cum e ca­zul Elenei Corduneanu, al lui Tamâs Păi, Moga Petru sau Berecz Francisc. Dacă momentan nivelul artistic al cercului mai lasă de dorit, acest lucru se datorează lip­sei unei îndrumări competente. Tocmai pentru acest fapt, membrii cercului „Azo­mureş“ au privit cu optimism Programul de măsuri in domeniul muncii ideologice, politice şi cultural-educative, sperînd că Filiala judeţeană a Uniunii artiştilor plas­tici va lua sub patronajul său acest cerc muncitoresc, dîndu-i o orientare adecvată. Comunistul Tamas Păi este unul dintre membrii fondatori ai cercului „Azomureş“. De meserie instalator de apă şi gaze, lu­crează de 12 ani în combinat, deci de la în­ceputuri, în prezent fiind maistru de schimb la secţia hidro. A participat de mai multe ori la expozi­ţiile judeţene ale artiştilor profesionişti, a avut o expoziţie individuală la Casa de cultură „Petöfi Sândor“ din Capitală, a participat de mai multe ori la bienalele de artă populară, o dată obţinînd chiar locul II pe ţară cu un relief prezentînd o scenă din viaţa satului. — Care este motivul pentru care, după atîtea succese de răsunet pentru un ama­tor, în ultimul timp nu mai întîlnim lu­crările lui Tamâs Pal la nici o expoziţie reprezentativă — mi-am întrebat interlo­cutorul în momentul în care am legat cu­noştinţă la locul său de muncă, punctul de comandă a conductelor de apă ale combi­natului. „ Am îndrăznit să cer directorului Cen­trului de îndrumare a creaţiei populare şi activităţii artistice de masă a judeţului Mureş, tovarăşul Vaida Valeriu, să-mi dea o adeverinţă privind lucrările mele, care urmau să fie trimise la Bucureşti, la bie­nală. Am îndrăznit aceasta, după ce unele lucrări valoroase ale artiştilor populari din judeţul nostru au dispărut din bi­rourile centrului judeţean. Tovarăşul Vaida, care este un mare colecţionar de artă populară, mi-a răspuns indignat că dînsul este director, deci pot să am încredere în el şi dacă nu-i încre­dinţez lucrările fără adeverinţă pot să le iau acasă. Ceea ce am şi făcut intr-adevăr, dar de atunci centrul de îndrumare nu mai vrea să ştie de mine, nimeni nu mi-a mai solicitat vreo lucrare pentru expozi­ţii. De fapt, acest incident mi-a dat ideea că propun conducerii combinatului în care lucrez să înfiinţăm un cerc de arte plas­tice. Electricianul Deac Gheorghe şi deco­­ratoarea Corduneanu Elena s-au angajat imediat să se înscrie, iar comitetu­l sin­dical, în persoana tovarăşului Vanga Gheorghe, ne-a dat tot sprijinul în orga­nizarea cercului care, în prezent, numără 36 de membri. — Cum v-aţi început cariera de artist ? — în anul 1968, un prieten care ştia că obişnuiesc să desenez, m-a rugat să fac un decor pentru expoziţia lor de filatelie. Pentru prima dată mi-a venit ideea să fo­losesc metaloplastia, confecţionînd două lucrări decorative. Acestea din urmă au atras atenţia cunoscutului animator de artă populară şi artist plastic Bandi Dezsö, care s-a interesat de mine şi m-a căutat la combinat. După aceea, m-a îndrumat, m-a învăţat, mi-a pus la dispoziţie lucrări de specialitate, m-a dus la artişti plastici să le cunosc tehnicile de lucru, uneltele lor şi încet-încet am prins cite ceva. Lucrările lui Tamás Păi dovedesc că în­drumarea lui Bandi Dezsö şi talentul pro­priu au dat roade de o valoare artistică excepţională, în operele sale lucrate pe tablă de cupru prind viaţă atît obiceiurile populare cunoscute încă din copilărie, la ţară, cît şi scene de muncă din fabrică. Păsări şi diferite animale din basme, griul, florile, arborii constituie decorul scenelor de nuntă, de sărbătoare a secerişului, cu­lesul viilor, toate de o impresionantă ex­presivitate artistică, iradiind candoarea artei naive. Să sperăm că ne vom reîntîlni cît de cu­rînd atît cu lucrările lui Tamâs Păi, cit şi cu operele colegilor săi din Combinatul „Azomureş“, membri ai cercului de artiști muncitori. BARABAS ISTVAN ■ Ce fac formaţiile noastre pop Rugina frunzelor anunţă şi sezonul con­certelor de toamnă. Venite de pe litoral formaţiile îşi restructurează programele (şi, de multe ori, componenţa), pregătind repertoriul de concert, radio-tv şi disc. Sînt deci cu totul alte probleme decit cele estivale, între care îmbunătăţirea dotării tehnice şi legăturile de impresariat nu sînt pe ultimul plan. Constatăm cu satisfacţie că tot mai multe trupe au­tohtone ajung în situaţia de a poseda instalaţii complete de concert (amplifi­care suficientă incluzind şi staţia de voci, lumini etc.), ceea ce înseamnă că au ajuns la „valoarea minimă“ de 200 000 lei, fără de care doar prin ajutor reciproc sau închirieri se poate „suna“ într-o sală cu peste 1 000 de locuri. Se lucrează intens la finalizarea lucrărilor „concepute“ în vară și iată în această săptămînă primele înregistrări radio-tv (Azur, Miraj, Roşu şi Negru) sau primele concerte (cuplajul Experimental—Curtea Veche la Bucu­reşti şi Cluj-Napoca, Roşu şi Negru la Islaz, Catena, Iris, Miraj, Ex. Q4-Curtea la Clubul de la ora 7 etc.). Cum şi pu­blicul se pregăteşte, să-l informăm cu o clipă mai devreme asupra situaţiei la zi în muzica pop românească. Am luat, deci, legătura cu grupurile noastre DE CON­CERT şi iată ce am aflat : ACADEMICA : Mircea Romcescu — cs ; Mihai Elekeş — cb; Constantin Tolea — o; Răducu Con­stantin — b; ocazional, Adrian Romcescu — v; nu au început repetiţiile; Mircea ad­mis Conservator — vioară. AZUR — Plo­ieşti: Claudiu Rotaru — cs, v; Marian Rachi — cb, v; Ştefan Strati — b; Du­mitru Ciocirdel — o; Marius Dîrvăreanu — v; Mircea Sîrbu — v; repetă; pregăti­rile se vor încheia la 1 noiembrie (apre­cierea grupului). ACUSTIC T ’74 — Cluj- Napoca, deocamdată, autodizolvat, com­ponenţa viitoare neprecizată. CATENA: Anca Vitan-Graterol — cs, v; Elvira Iancu — cb, v; Ortansa Păun — f, s, v; Lidia Creangă — b; gata pentru concert. CRIS­TAL — Galaţi: Puiu Creţu — o; Dan Toraa — cs; Tiberiu Cazan — cb; Aurel Schwartz­— b; Wili Spătaru — f, s; Doru Căplescu — tp; Monica Lazăr şi Vasile Şeicaru — v; plecat Bebe Hustiu; pregă­tirile încheiate; CROMATIC: Pechea Ma­rin — s; Teodor Tufiş — cs; Mihai Io­­nescu — cb; Ludovic Stoican — o; Sile Zamfir — tb; Valentin Chiriţaş — b, v; Marcel­ Năvală — v; reînfiinţarea grupu­lui, pregătiri pînă la 25 oct. CURTEA VECHE nr. 43: Sorin Chifiriuc — cs, v; Florin Ochescu — cs; Florin Iordănescu — cb, vb­; Traian Sasu — b; Eugen Hârşu — impresar; repertoriul cunoscut dar pre­gătesc o lucrare de anvergură (detalii... secrete) ; deţin pe singurul impresar efectiv; EXPERIMENTAL QUINTET Cluj- Napoca: Eugen Tunaru — o; Valentin Farcaş — cs, v; Nicky Bucaciuc — cb; Gigi Marcovici — f; Puiu Delioran — b; toţi cinci absolvenţi ai Conservatorului în acest an — repartiţii, în ordine: Filarmo­nica Craiova, Oaş, Vaslui, specializare 1 an Cluj-Napoca, Caracal ; în prezent îşi satisfac stagiul militar. ETHOS — Iaşi: Cornel Cristei — p, p; Valeriu Gîdei — cs, v; Victor Huminic — cb; Vasile Foica — f; Iosif Trendler — b; lucrează în ca­drul Conservatorului Iaşi. F.F.N.: Gabriel Litvin — cs, v; Silviu Olaru — cb; Doru Donciu — f; Florin Dumitru — b; Cris­tian Madolciu — v; pregătiri (şi pentru un LP) termen 20 oct. IRIS: Ion Oltea­nu — cs, v; Emil Lechinţeanu — cb; Ion Du­­mitrescu — b (trio deci !), media de vîrstă 19 ani, foarte ambiţioşi. MAGIC — Me­diaş, situaţie neclară pentru echipa şi admiratorii lui Paul Wolf; îl rugăm date... certe. MIRAJ — Oradea : Al. Szabo — v ; Lupu Şerban — cs ; Gheorghe Ivan — cb ; Vasile Foica — f ; Cornel Ungur — b ; îiî formă, chiar şi fără Repliuc şi cu Foica student la... Iaşi. MONDIAL: Iuliu Merca — cs, v; Filip Merca — cb; Idu Barbu — o; Cornel Liuba — b; Tiberiu Repliuc — v; ultimul venit de la Stelele; repaus pînă la 10 oct. MODAL QUINTET Cluj- Napoca: Călin Coldea — cb; Cornel Mol­dovan — cs, muz. v; loan Gall — c, vioară; Mihai Gherman — p; Ioan Covaci — b; ultimii doi cooptaţi recent; excelentă muzică „dificilă“. PHOENIX — Timişoa­ra: Nicu Covaci — cs, v; Iosef Kappl — cb, v; Mircea Baniciu — ca, v; Erlend Krauser — vioară; grup percuţie cca. 20 persoane (!) ; venit Krauser de la Pro­­musica; spectacol pop cu selecţiuni din cele 3 LP-uri. PROGRESIV TM — Timi­şoara: Ladislau Herdina — cs, v; Iosif Hie — cb; Ghiţă Torz — f; Hely Mos­­zbrucker — b; Mihai Farcaş — p şi abia apoi b; Harry Coradini — v; ultimii plecaţi de pe litoral; aşteptăm... ştiri. ROMANTICII: Mircea Drăgan — o; Ser­giu Tavifta —­ cs, v; Petre Răduţă — cb, v; Valeria Puşi — p, v; Dorel Vintilă Zaharia — b; uneori grup suflători; plecaţi deja in lung turneu cu ARIA. ROŞU şi NEGRU: Nicky Dorobanţii — cs, v; Liviu Tudan — cb, v; Ovidiu Lipan — b; Mihai Şercăianu — tp; Werner Her­mann — tp; Elvir Tatomir — tb; ch. solo va fi dublată prin Sorin Tudoran, Mircea Vlad sau Mihai Muncioiu, se poartă dis­cuţii deşi înregistrările tv au început (4) şi au cîntat duminică la Islaz în serbă­rile organizate de ziarul „Scînteia tine­retului“. SAVOY: Marian Nistor — cs, nai; Ionel Samoilă — cb; Ionel Orban — o ; Nicolae Rotărescu — b, v ; George Mi­­trea — v; ieri s-au întors din turneu, astăzi pleacă iarăşi; formaţia Ansamblu­lui U.T.C. SFINX: Dan Andrei Aldea - cs, vioară şi multe altele şi vocal; Cor­­neliu Ionescu (Bibi) — cb; Nicolae E­­nache — o, moog; Mihai Cernea — b; neaşteptat de calmi, pregătesc ceva, deo­camdată tac. TRANSFER — Iaşi: Cristian Gârlea — p, o; Felix Sipoş — cs; Con­stantin Ulinici — cb; Pavel Valeriu — b, v ; Marcel Magdin — tb, o ; Horia Ha­­riton — s; Cornel Erdei — tp; pentru moment în barul Unirea, pregătesc con­cert. Deocamdată atît, deşi lipsesc formaţii ce pot face „pop concert“ dar care apar în general în postura de „accompaniatori muzică uşoară“ sau „de dans“: Horia Moculescu (excelentă trupă de dans), Ion Cristinoiu (accompaniatori convinşi), GI­GANT (Vicky Frank, Nelu Slev şi с.. vor merge desigur la Braşov după ce se va închide Mamaia-Melody), CARUSEL (echipa lui Virgil Iuga s-a reîntors acum cîteva zile la Arad, să aşteptăm...), STA­TUAR (nou grup orădean înfiinţat de Viorel Repliuc-ex Miraj), AMICII, STE­REO şi ,vai, era să uit pe DEPPOLD şi Nelu BOLOZAN. Cum şi „importul“ va fi bogat (Procol Harum, I Pooh şi se pare tot in acest an New Sikkers şi Locomo­tiv GT) să urmărim cu atenţie şi spe­ranţe noul sezon pe care-l dorim repre­zentativ, interesant şi de calitate. AUREL GHERGHEL­E Legendă: cs — chitară solo; cb — chi­tară bas; p — pian; o — orgă; b — ba­terie; v — solist vocal; tp — trompetă tb — trombon; f — flaut; s — saxofon; vb­ — violoncel; muz — muzicuţă. Gil Dobrică trebuie să citite Cîntăreţ de muzică uşoară, cunoscut şi recunoscut de iubitorii genului, Gil Do­­brică este un interpret cu o voce ce im­presionează prin timbrul ei deosebit, prin căldura şi sensibilitatea cu care interpre­tează, cu mare priză la public, precum şi prin mişcarea scenică originală, plină de viaţă. Cu toate acestea, din 1971, cînd a apărut pe scena Teatrului „Bulandra“, pînă în 1976 cînd a efectuat un turneu cu tea­trele „Constantin Tănase“ şi „Ion Vasi­­lescu“, în Polonia şi Ungaria, unde a ob­ţinut un mare succes, Gil Dobrică a cîn­tat doar în localurile bucureştene Athénée Palace, Continental, Atlantic. E drept, a evitat foarte bine. Din păcate insă reper­toriul cîntăreţului cuprinde mai mult me­lodii din repertoriul internaţional şi asta pentru că la ora actuală compoziţiile de muzică uşoară românească nu coincid în­totdeauna cu posibilităţile vocale ale in­terpreţilor precum şi cu preferinţele lor. E necesar ca A.R.I.A., Radiotelevi­­ziunea, compozitorii să acorde o mai mare atenţie tinerilor cîntăreţi de muzică uşoară, să-i încurajeze şi să-i promoveze potrivit talentului lor. în clipa de faţă nu toţi aceşti tineri interpreţi se bucură de sprijinul cuvenit. Printre aceştia se nu­mără şi Gil Dobrică. Problema atestatelor posesorilor de atestate A.R.I.A., care cîntă în continuare cum pot şi pe unde pot, este o problemă mai veche. Apare însă şi o al­tă problemă. Mai nou, localurile ce apar­ţin de O.N.T. nu mai pot contracta (cola­bora) cu cîntăreţi şi formaţii de muzică uşoară şi populară, oricît de buni (e) ar fi, decit dacă respectivii interpreţi au bu­letin de Bucureşti. Această măsură îi frus­trează însă pe mulţi cîntăreţi liberi pro­fesionişti, foarte buni, apreciaţi şi solici­taţi de public, de dreptul de a mai cînta în Bucureşti. Credem că este o măsură care nu contribuie la dezvoltarea muzicii uşoare româneşti, şi la care cei­ care au luat-o pot să renunţe în unele cazuri fără nici o părere de rău. Pentru că Gil Dobrică şi alţi interpreţi valoroşi trebuie să evite acolo unde cred ei că se poate împlini mai bine talentul lor. RADU CONSTANTINESCU ■ muzica pPi ALEXANDRU PHIT­IPPIDE, un TUDOREL POPA este pentru Pentru tinărul poet ION MIR- Graficianul PAUL ERDOS sărbâtorindu-şi cei 20 de important prozator al literaturii noas­mare poet al românilor. cei mici profesorul Ştie tot. CEA, lirismul Înseamnă auste­­ani in cel mai autentic stil oşenesc. tre. ŞTEFAN BANULESCU revine în ritate, atenţia cititorilor cu o carte de mare Fotografii de Em. TANJALA şi Ion PREDOŞANU frumuseţe , scrisori provinciale. NR. 39 (1 112) - 30 septembrie 1976 Flacăra pagina 17

Next