Flacăra, octombrie-decembrie 1978 (Anul 27, nr. 40-52)
1978-10-05 / nr. 40
ЯШИвЯШЯШИЯ PATRIA, CABINETUL DE LUCRU AL PREȘEDINTELUI . In lupta pentru ridicarea calităţii, să acţionăm cu mai multă hotărîre şi iniţiativă Condiţie esenţială, obiectivă a perfecţionării activităţii de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, creşterea rolului conducător al partidului reprezintă coordonata majoră pe care se dezvoltă societatea românească de astăzi, înscrisă ca o direcţie prioritară programatică şi de acţiune permanentă în toate documentele de partid, funcţia crescîndă ce revine factorului politic conducător în societatea noastră — Partidul Comunist Român — îşi găseşte o reflectare cotidiană in toate compartimentele vieţii noastre. O expresie dintre cele mai elocvente ale acestei împliniri o reprezintă activitatea neprecupeţită şi dăruirea deplină cu care secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îşi pune marea şi recunoscuta sa capacitate politică în slujba prezentului şi viitorului patriei. Consfătuirea de lucru care a avut loc, în urmă cu o săptămînă, la 28 septembrie, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la C.C. al P.C.R. reprezintă unul dintre momentele de demonstraţie nemijlocită a acestei dinamici ce însufleţeşte viaţa noastră internă. Dialogul de lucru al secretarului general al partidului, preşedintele ţării, cu primii secretari ai comitetelor judeţene de partid, cu miniştri, cu alţi conducători de organe centrale şi de stat s-a concentrat asupra analizei modului în care se realizează planul de dezvoltare economico-socială pe anul în curs, precum şi asupra măsurilor ce se impun pentru îndeplinirea tuturor prevederilor pe următoarele trei luni şi în anul viitor. Desfăşurate într-o atmosferă de exigenţă revoluţionară şi responsabilitate, dezbaterile de la C.C. al P.C.R., relevînd realizările obţinute în îndeplinirea sarcinilor şi prezentînd, în acelaşi timp, critic, neajunsurile, au evidenţiat faptul că prin îmbunătăţirea activităţii în întreprinderi, unităţi agricole, şantiere de construcţii, în toate colectivele de oameni ai muncii există condiţii pentru ca sarcinile stabilite în planul economic pe acest an, pe anul viitor şi pe întregul cincinal să fie îndeplinite, realizîndu-se şi angajamentele suplimentare asumate. Un amplu program mobilizator pentru înfăptuirea în condiţiile cele mai bune a acestor sarcini — argumentat cu luciditate responsabilă şi cu patos revoluţionar —ii reprezintă în această direcţie Cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cadrul consfătuirii de lucru. Pornind de la analiza concretă, exigentă, la obiect, a felului în care se realizează planul de dezvoltare pe acest an în toate domeniile, secretarul general al partidului a formulat sarcini de o mare importanţă pentru realizarea în cele mai bune condiţii a obiectivelor propuse la Congresul al XI-lea şi la Conferinţa Naţională ale partidului, indicînd acele căi optime, acele direcţii de preocupare şi acţiune care să ducă la îmbunătăţirea activităţii în toate domeniile. Să se acţioneze cu fermitate pentru îndeplinirea sarcinilor privind producţia fizică, sortimentală a planului pe fiecare judeţ şi pe fiecare unitate. Se impune să se acorde o mai mare atenţie folosirii judicioase a maşinilor, mai ales a utilajelor şi instalaţiilor complexe, utilizarea acestora sub indicele proiectat diminuînd producţia. Sînt acestea imperative ale momentului, ale căror racordări sînt însă puternic ancorate în viitor, un viitor care trebuie să fie prin excelenţă al calităţii. Calitatea producţiei este in funcţie de ridicarea nivelului ei tehnic, această relaţie apărînd ca hotărîtoare pentru succesele pe care ni le propunem. „Este necesar să înţelegem — a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că problema calităţii produselor, a nivelului tehnic trebuie să preocupe zilnic, în fiecare oră, în fiecare minut toate conducerile întreprinderilor, toate organizaţiile de partid, comitetele judeţene de partid, toţi comuniştii, toţi oamenii muncii“. Competiţia pentru calitate devine, deci, în prezent, o competiţie esenţială, la nivel naţional, acţionînd toate domeniile, pentru că ridicarea calităţii producţiei reprezintă o condiţie hotăritoare pentru dezvoltarea în ritm înalt a economiei noastre, pentru ridicarea indicelui bunăstării noastre. Intr-o asemenea angajare conştientă şi extrem de necesară pentru progresul şi civilizaţia societăţii, întărirea disciplinei, a ordinii şi răspunderii în muncă, controlul de calitate devin, trebuie să devină componente organice ale activităţii fiecăruia dintre noi în toate domeniile. Intransigenţa în această direcţie nu suportă redimensionări, nu trebuie să se întîlnească cu nici un fel de indulgenţă, de dăunătoare toleranţă. Calitatea trebuie să devină obligaţia noastră permanentă. Calitatea produselor, dar şi calitatea celor ce le creează, a oamenilor, a pregătirii lor profesionale. Una dintre îndatoririle de prim ordin ale conducerilor ministerelor, centralelor, întreprinderilor devine în lumina acestei exigenţe ferme ridicarea nivelului calificării, a calificării muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor. Există în acest sens un cadru bine definit, hotărîrea cu privire la organizarea cursurilor de calificare şi reciclare profesională, care trebuie aplicată cu fermitate. Este o sarcină asupra căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit cu deosebită insistenţă, a explicat-o pe larg, arătînd că, în condiţiile în care, în multe unităţi, trecem la fabricarea pentru mtîia oară a unor produse superioare, pregătirea tehnică adecvată, cunoştinţele proaspete în domeniul de activitate devin indispensabile, devin elemente vitale ale procesului de producţie însuşi. Preocuparea pentru calitatea produselor şi pentru calitatea profesiei, a calităţii oamenilor într-o ultimă expresie devine, în această viziune dinamică, revoluţionară, o parte componentă a preocupării pentru valorificarea noului, pentru introducerea în producţie a tehnicii noi, a rezultatelor cercetării ştiinţifice, de înţelegerea acestei cerinţe, de transpunerea ei neîntîrziată în activitatea noastră de fiecare zi, de fiecare ceas, de fiecare minut depinzînd competitivitatea produselor noastre faţă de produsele altor ţări, eficienţa sporită a economiei româneşti, prestigiul ei. Aşa cum în mod foarte clar a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu. „Pentru a putea vinde la preţuri mari trebuie să asigurăm produse de calitate, de nivelul tehnic cel mai inalt. Aceasta este una din problemele esenţiale ale economiei noastre in etapa actuală. Să acţionăm cu hotărire, de sus pînă jos, pentru a realiza o îmbunătăţire rapidă şi radicală a situaţiei în acest domeniu“. Revin în îndeplinirea acestei sarcini de foarte mare importanţă atribuţii de mare însemnătate Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, institutelor de cercetări. Pentru economia naţională, în ansamblul ei, este evident faptul că promovarea unei asemenea căi de acţiune, a spiritului creator ar avea drept consecinţă atingerea unor obiective constante pe care economia noastră, ca dealtfel orice economie puternică, şi le propune cu insistenţă , reducerea consumurilor de materiale, inclusiv a consumurilor de energie şi combustibili, sporirea substanţială a eficienţei economice, a producţiei nete, a venitului naţional în ultimă expresie, cu tot ceea ce implică acestea pentru dezvoltarea generală a ţării, pentru nivelul nostru de trai. Ne-am propus să ajungem pînă la sfirşitul cincinalului viitor în rîndul ţărilor cu dezvoltare medie, obiectiv ce impune o intensă mobilizare şi o angajare totală a mijloacelor materiale şi umane de care dispunem. Este o opţiune ale cărei resorturi au fost înfăţişate pe larg, în nenumărate rinduri de către partid oamenilor muncii din ţara noastră, primind adeziunea lor deplină, o opţiune care angajează şi stimulează spiritul revoluţionar, viziunea de amplă perspectivă şi dăruirea resurselor noastre interioare cele mai bune. Pentru că ce înseamnă competiţia cu timpul dacă nu învingerea acestuia ? De aceea trebuie realizate ritmurile propuse şi în domeniul investiţiilor, şi în cel al materialelor de construcţii, şi în buna aprovizionare tehnicomaterială şi în cel al producţiei pentru export. Dezvoltînd probleme legate de aceste domenii, analizînd situaţia actuală şi folosind in demonstraţia sa elemente concrete pînă la amănunt — expresie nemijlocită a cunoaşterii foarte bine a tuturor, a mecanismelor înseşi ce le animă — secretarul general al partidului s-a referit şi la o serie de probleme privind agricultura, atrăgînd atenţia asupra unor fronturi de acţiune legate de solicitările pe care le reclamă cu stringenţă la această oră sectorul agricol : strîngerea la timp a producţiei, a recoltei, folosirea în întregime a mijloacelor mecanizate pentru culegerea porumbului şi a celorlalte culturi, urgentarea extinderii mecanizării muncilor agricole, atenţie mare predării produselor la fondul de stat, pregătirea mai serioasă a terenului pentru recolta viitoare. Au fost abordate apoi, în acelaşi spirit deschis, probleme legate de mijloacele de transport, de realizarea planului de locuinţe, de buna aprovizionare a populaţiei în perioada de toamnă şi iarnă, dovadă a preocupării permanente, a grijii pe care partidul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu o manifestă faţă de întregul ansamblu de aspecte ale vieţii noastre economice şi sociale, dovadă a felului în care partidul înţelege să-şi exercite rolul de forţă politică conducătoare în societatea noastră. „Afirmarea rolului conducător al partidului — sublinia în cuvîntarea sa tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să se reflecte în felul in care organizaţiile de partid soluţionează problemele complexe ale construcţiei socialiste, ale dezvoltării în ritm inalt a economiei noastre, a întregii societăţi". Atribuţii şi răspunderi deosebite revin, în acelaşi timp, consiliilor populare, sindicatelor, organizaţiilor de tineret, celorlalte organizaţii obşteşti care, sub conducerea organizaţiilor de partid, trebuie să acţioneze pentru ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii economice şi sociale, îmbunătăţirea activităţii în toate domeniile, ideea-forţă ce se desprinde din cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu joia trecută, reprezintă formularea unui deziderat izvorît din realităţile dezvoltării noastre. Temeiul mobilizării pe acest impresionant front al perfecţionării continue a vieţii noastre îl oferă condiţiile concrete, realizările de pînă acum, convingerea că aceasta şi numai aceasta este calea pe care trebuie să mergem, spre care trebuie să ne concentrăm energiile, forţa braţelor şi capacitatea gîndului, agerimea minţii şi căldura inimii. Pentru că în acest act suprem al dăruirii pentru o operă durabilă, care ne aparţine, cuvintele rostite de cel dintîi comunist al ţării, cuvinte născînd dintr-un patriotism fără margini, devin ale noastre, ale tuturor : „Dispunem în această privinţă de tot ce este necesar. Realizările pe care le-am obţinut în decursul a doi ani şi nouă luni din acest cincinal demonstrează că avem forţa materială şi tehnică, precum şi forţa de muncă şi de creaţie necesare pentru îndeplinirea întregului program de dezvoltare a patriei noastre. Depinde numai şi numai de felul cura vom lucra“. DOINA FRUNTELATĂ ■ ANUL XXVII - Nr. 40 (1217) - 5 octombrie 1978 Flacăra pagina 3