Flacăra, octombrie-decembrie 1978 (Anul 27, nr. 40-52)

1978-10-05 / nr. 40

ЯШИвЯШЯШИЯ PATRIA, CABINETUL DE LUCRU AL PREȘEDINTELUI . In lupta pentru ridicarea calităţii, să acţionăm cu mai multă hotărîre şi iniţiativă Condiţie esenţială,­ obiectivă a perfecţio­nării activităţii de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, creşterea ro­lului conducător al partidului reprezintă coordonata majoră pe care se dezvoltă societatea românească de astăzi, înscrisă ca o direcţie prioritară programatică şi de acţiune permanentă în toate documentele de partid, funcţia crescîndă ce revine fac­torului politic conducător în societatea noastră — Partidul Comunist Român — îşi găseşte o reflectare cotidiană in toate compartimentele vieţii noastre. O expre­sie dintre cele mai elocvente ale acestei împliniri o reprezintă activitatea neprecu­peţită şi dăruirea deplină cu care secreta­rul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îşi pune marea şi recunoscuta sa capacitate politică în slujba prezentu­lui şi viitorului patriei. Consfătuirea de lucru care a avut loc, în urmă cu o săptămînă, la 28 septem­brie, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la C.C. al P.C.R. reprezintă unul dintre momentele de demonstraţie nemijlocită a acestei dinamici ce însufle­ţeşte viaţa noastră internă. Dialogul de lucru al secretarului general al partidului, preşedintele ţării, cu primii secretari ai comitetelor judeţene de partid, cu­ miniş­tri, cu alţi conducători de organe centrale şi de stat s-a concentrat asupra analizei modului în care se realizează planul de dezvoltare economico-socială pe anul în curs, precum şi asupra măsurilor ce se impun pentru îndeplinirea tuturor preve­derilor pe următoarele trei luni şi în anul viitor. Desfăşurate într-o atmosferă de exigenţă revoluţionară şi responsabilitate, dezbaterile de la C.C. al P.C.R., relevînd realizările obţinute în îndeplinirea sarci­nilor şi prezentînd, în acelaşi timp, critic, neajunsurile, au evidenţiat faptul că prin îmbunătăţirea activităţii în întreprinderi, unităţi agricole, şantiere de construcţii, în toate colectivele de oameni ai muncii există condiţii pentru ca sarcinile stabilite în planul economic pe acest an, pe anul viitor şi pe întregul cincinal să fie înde­plinite, realizîndu-se şi angajamentele su­plimentare asumate. Un­­ amplu program mobilizator pentru înfăptuirea în condiţiile cele mai bune a acestor sarcini — argumentat cu luciditate responsabilă şi cu patos revoluţionar —­­ii reprezintă în această direcţie Cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cadrul consfătuirii de lucru. Pornind de la analiza concretă, exigentă, la obiect, a fe­lului în care se realizează planul de dez­voltare pe acest an în toate domeniile, secretarul general al partidului a formulat sarcini de o mare importanţă pentru rea­lizarea în cele mai bune condiţii a obiec­tivelor propuse la Congresul al XI-lea şi la Conferinţa Naţională ale partidului, in­­dicînd acele căi optime, acele direcţii de preocupare şi acţiune care să ducă la îm­bunătăţirea activităţii în toate domeniile. Să se acţioneze cu fermitate pentru înde­plinirea sarcinilor privind producţia fizi­că, sortimentală a planului pe fiecare ju­deţ şi pe fiecare unitate. Se impune să se acorde o mai mare atenţie folosirii ju­dicioase a maşinilor, mai ales a utilajelor şi instalaţiilor complexe, utilizarea aces­tora sub indicele proiectat diminuînd pro­ducţia. Sînt acestea imperative ale mo­mentului, ale căror racordări sînt însă puternic ancorate în viitor, un viitor care trebuie să fie prin excelenţă al calităţii. Calitatea producţiei este in funcţie de ri­dicarea nivelului ei tehnic, această relaţie apărînd ca hotărîtoare pentru succesele pe care ni le propunem. „Este necesar să în­ţelegem — a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că problema calităţii produ­selor, a nivelului tehnic trebuie să preo­cupe zilnic, în fiecare oră, în fiecare mi­nut toate conducerile întreprinderilor, toa­te organizaţiile de partid, comitetele ju­deţene de partid, toţi comuniştii, toţi oa­menii muncii“. Competiţia pentru calita­te devine, deci, în prezent, o competiţie esenţială, la nivel naţional, acţionînd toate domeniile, pentru că ridicarea calităţii producţiei reprezintă o condiţie hotăritoa­­re pentru dezvoltarea în ritm înalt a eco­nomiei noastre, pentru ridicarea indicelui bunăstării noastre. Intr-o asemenea anga­jare conştientă şi extrem de necesară pen­tru progresul şi civilizaţia societăţii, întă­rirea disciplinei, a ordinii şi răspunderii în muncă, controlul de calitate devin, tre­buie să devină componente organice ale activităţii fiecăruia dintre noi în toate do­meniile. Intransigenţa în această direcţie nu suportă redimensionări, nu trebuie să se întîlnească cu nici un fel de indulgen­ţă, de dăunătoare toleranţă. Calitatea tre­buie să devină obligaţia noastră perma­nentă. Calitatea produselor, dar şi calita­tea celor ce le creează, a oamenilor, a pregătirii lor profesionale. Una dintre îndatoririle de prim ordin ale conducerilor ministerelor, centralelor, întreprinderilor devine în lumina acestei exigenţe ferme ridicarea nivelului califi­cării, a calificării muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor. Există în acest sens un ca­dru bine definit, hotărîrea cu privire la organizarea cursurilor de calificare şi re­ciclare profesională, care trebuie aplicată cu fermitate. Este o sarcină asupra căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit cu deosebită insistenţă, a explicat-o pe larg, arătînd că, în condiţiile în care, în multe unităţi, trecem la fabricarea pentru mtîia oară a unor produse superioare, pregăti­rea tehnică adecvată, cunoştinţele proas­pete în domeniul de activitate devin in­dispensabile, devin elemente vitale ale procesului de producţie însuşi. Preocupa­rea pentru calitatea produselor şi pentru calitatea profesiei, a calităţii oamenilor într-o ultimă expresie devine, în această viziune dinamică, revoluţionară, o parte componentă a preocupării pentru valori­ficarea noului, pentru introducerea în pro­ducţie a tehnicii noi, a rezultatelor cerce­tării ştiinţifice, de înţelegerea acestei ce­rinţe, de transpunerea ei neîntîrziată în activitatea noastră de fiecare zi, de fie­care ceas, de fiecare minut depinzînd competitivitatea produselor noastre faţă de produsele altor ţări, eficienţa sporită a economiei româneşti, prestigiul ei. Aşa cum în mod foarte clar a subliniat to­varăşul Nicolae Ceauşescu. „Pentru a pu­tea vinde la preţuri mari trebuie să asi­gurăm produse de calitate, de nivelul teh­nic cel mai inalt. Aceasta este una din problemele esenţiale ale economiei noas­tre in etapa actuală. Să acţionăm cu ho­­tărire, de sus pînă jos, pentru a realiza o îmbunătăţire rapidă şi radicală a situa­ţiei în acest domeniu“. Revin în îndepli­nirea acestei sarcini de foarte mare im­portanţă atribuţii de mare însemnătate Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Teh­nologie, institutelor de cercetări. Pentru economia naţională, în ansam­blul ei, este evident faptul că promova­rea unei asemenea căi de acţiune, a spiri­tului creator ar avea drept consecinţă atingerea unor obiective constante pe care economia noastră, ca dealtfel orice eco­nomie puternică, şi le propune cu insis­tenţă , reducerea consumurilor de mate­riale, inclusiv a consumurilor de energie şi combustibili, sporirea substanţială a eficienţei economice, a producţiei nete, a venitului naţional în ultimă expresie, cu tot ceea ce implică acestea pentru dez­voltarea generală a ţării, pentru nivelul nostru de trai. Ne-am propus să ajungem pînă la sfirşitul cincinalului viitor în rîn­­dul ţărilor cu dezvoltare medie, obiectiv ce impune o intensă mobilizare şi o an­gajare totală a mijloacelor materiale şi umane de care dispunem. Este o opţiune ale cărei resorturi au fost înfăţişate pe larg, în nenumărate rinduri de către partid oamenilor muncii din ţara noastră, primind adeziunea lor deplină, o opţiune care angajează şi stimulează spiritul re­voluţionar, viziunea de amplă perspecti­vă şi dăruirea­ resurselor noastre interioa­re cele mai bune. Pentru că ce înseamnă competiţia cu timpul dacă nu învingerea acestuia ? De aceea trebuie realizate rit­murile propuse şi în domeniul investi­ţiilor, şi în cel al materialelor de con­strucţii, şi în buna aprovizionare tehnico­­materială şi în cel al producţiei pentru export. Dezvoltînd probleme legate de a­­ceste domenii, analizînd situaţia actuală şi folosind in demonstraţia sa elemente concrete pînă la amănunt — expresie ne­mijlocită a cunoaşterii foarte bine a tu­turor, a mecanismelor înseşi ce le animă — secretarul general al partidului s-a referit şi la o serie de probleme privind agricultura, a­trăgînd atenţia asupra unor fronturi de acţiune legate de solicitările pe care le reclamă cu stringenţă la aceas­tă oră sectorul agricol : strîngerea la timp a producţiei, a recoltei, folosirea în între­gime a mijloacelor mecanizate pentru cu­legerea porumbului şi a celorlalte culturi, urgentarea extinderii mecanizării munci­lor agricole, atenţie mare predării produ­selor la fondul de stat, pregătirea mai se­rioasă a terenului pentru recolta viitoare. Au fost abordate apoi, în acelaşi spirit deschis, probleme legate de mijloacele de transport, de realizarea planului de lo­cuinţe, de buna aprovizionare a populaţiei în perioada de toamnă şi iarnă, dovadă a preocupării permanente, a grijii pe care partidul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu o manifestă faţă de întregul ansamblu de aspecte ale vieţii noastre economice şi sociale, dovadă a felului în care partidul înţelege să-şi exercite rolul de forţă po­litică conducătoare în societatea noastră. „Afirmarea rolului conducător al partidu­lui — sublinia în cuvîntarea sa tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să se reflec­te în felul in care organizaţiile de partid soluţionează problemele complexe ale construcţiei socialiste, ale dezvoltării în ritm inalt a economiei noastre, a întregii societăţi". Atribuţii şi răspunderi deose­bite revin, în acelaşi timp, consiliilor populare, sindicatelor, organizaţiilor de ti­neret, celorlalte organizaţii obşteşti care, sub conducerea organizaţiilor de partid, trebuie să acţioneze pentru ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii econo­mice şi sociale, îmbunătăţirea activităţii în toate dome­niile, ideea-forţă ce se desprinde din cu­vîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu joia trecută, reprezintă formu­larea unui deziderat izvorît din realităţile dezvoltării noastre. Temeiul mobilizării pe acest impresionant front al perfecţio­nării continue a vieţii noastre îl oferă con­diţiile concrete, realizările de pînă acum, convingerea că aceasta şi numai aceasta este calea pe care trebuie să mergem, spre care trebuie să ne concentrăm ener­giile, forţa braţelor şi capacitatea gîn­­dului, agerimea minţii şi căldura inimii. Pentru că în acest act suprem al dăruirii pentru o operă durabilă, care ne aparţi­ne, cuvintele rostite de cel dintîi comu­nist al ţării, cuvinte născînd dintr-un pa­triotism fără margini, devin ale noastre, ale tuturor : „Dispunem în această privin­ţă de tot ce este necesar. Realizările pe care le-am obţinut în decursul a doi ani şi nouă luni din acest cincinal demonstrea­ză că avem forţa materială şi tehnică, precum şi forţa de muncă şi de creaţie necesare pentru îndeplinirea întregului program de dezvoltare a patriei noastre. Depinde numai şi numai de felul cura vom lucra“. DOINA FRUNTELATĂ ■ ANUL XXVII - Nr. 40 (1­217) - 5 octombrie 1978 Flacăra pagina 3

Next