Flacăra, iulie-septembrie 1979 (Anul 28, nr. 27-39)

1979_07 - 1979-07-05 / nr. 27

PATRIA, CABINETUL DE LUCRU AL PREŞEDINTELUI . In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu A fost inaugurat primul obiectiv pe marea platformă petrochimică Midia , în cursul dimineţii zilei de vineri, 29 iunie, secretarul general al partidului, preşedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a aflat din nou, în vizită de lucru, in mijlocul harnicilor oameni ai muncii dobrogeni, pentru a analiza modul cum se îndeplinesc marile sar­cini ce re­vin judeţului Constanţa din hotăririle Congresului al XI-lea. Totodată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a inaugurat, în cadrul unei festivităţi, cel dinţii obiectiv al Com­binatului petrochimic de la Midia-Năvo­­dari. în această nouă vizită pe meleaguri constănţene, secretarul general al parti­dului a fost însoţit de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşi din conducerea par­tidului şi statului. Despre numeroasele şi importantele în­făptuiri ale dobrogenilor, despre destinul acestui colţ de ţară românească vorbe­sc în buna măsură marile obiective ridicate în judeţ, vorbeşte viaţa oamenilor, vor­beşte înfăţişarea litoralului, „fereastra ţă­rii spre lume“ cum este în mod frecvent numit. Inscriindu-se in evoluţia econo­mico-socială plină de dinamism a Româ­niei, dezvoltarea judeţului Constanţa se defineşte prin ritmul înalt al creşterii producţiei materiale, prin ponderea ra­murilor purtătoare de progres tehnic, prin ridicarea continuă a nivelului de trai, ma­terial şi spiritual, al celor ce muncesc. în acest context se încadrează şi cel mai proaspăt succes al oamenilor muncii con­stănţeni ; intrarea în funcţiune a prime­lor capacităţi de producţie de la Combina­tul petrochimic Midia-Năvodari, obiectiv măreţ ce se realizează la iniţiativa secre­tarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Primul moment al vizitei de lucru între­prinse de secretarul general al partidului s-a desfăşurat pe vastul şantier al com­binatului, locul unde, cu numai trei ani în urmă, întîlneai doar mlaştini şi apă de mare. într-un cadru sărbătoresc, m­­ora­­lele şi ovaţiile celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a inaugurat rafinăria, primul obiectiv din cele 27 cite va avea în final impresionantul edificiu al chimiei româneşti. Gazdele raportează secretarului general terminarea lucrărilor şi punerea în funcţiune a primei instalaţii a rafină­riei, aceea de distilare atmosferică. Au fost relevate eforturile constructorilor şi montorilor, care, animaţi de îndemnurile secretarului general al partidului, au mun­cit zi şi noapte pentru realizarea acestui obiectiv, în ciuda dificultăţilor unei ase­menea construcţii. A fost subliniat faptul că aproape toate utilajele au fost conce­pute şi fabricate în ţară, prin performan­ţele lor fiind competitive cu produsele si­milare realizate în lume. De asemenea, s-a arătat că pe această platformă s-au folosit pe scară largă prefabricate uşoare şi teh­nologii care au permis scurtarea termene­lor de execuţie, sporirea productivităţii, muncii şi reducerea cheltuielilor de pro­ducţie. Felicitînd călduros pe specialişti, pe constructori şi mentori, care au reuşit să dea în funcţiune, într-un termen scurt, prima instalaţie a combinatului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a urat succes în continuare, în îndeplinirea sarcinii de mare răspundere ce le-a fost încredinţa­tă, de a ridica acest mare obiectiv al chi­miei româneşti. Totodată, secretarul ge­neral al partidului a cerut să se ia toate măsurile pentru realizarea integrală a programelor prevăzute şi punerea în func­ţiune la termenele fixate şi la parametrii proiectati a noilor capacităţi de producţie din cadrul combinatului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat să se acţioneze cu fermitate pentru livrarea tuturor utila­jelor necesare viitoarelor instalaţii. Au fost abordate şi probleme privind con­strucţia portului Midia. Printre altele, se­cretarul general al partidului a cerut scurtarea termenelor de execuţie a pri­melor dane de mare capacitate, de 80 000—100 000 tone. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat o atenţie deosebită condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii de la combinat, indicînd com­itetului judeţean de partid să ia măsurile necesare pentru construirea unui număr de 1 000 de apart­­tamente, destinate special petrochimişti­­lor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tova­răşa Elena Ceauşescu au semnat în cartea de onoare a combinatului. Vizita la Midia s-a încheiat cu o însufleţită adunare popu­lară, la care au participat peste 100 000 de oameni , constructori şi mentori, chimişti de pe marea platformă, muncitori, ingi­neri şi tehnicieni din întreprinderile constănţene, intelectuali, militari şi elevi de pe cuprinsul judeţului. Cu acest pri­lej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ţinut o cuvîntare urmărită cu o deosebită aten­ţie şi o profundă satisfacţie, ea fiind sub­liniată, în repetate rinduri, de vii şi înde­lungi aplauze. Şi de această dată, cuvintele rostite de secretarul general al partidului au reliefat importanţa, măreţului obiectiv ce se ridi­că la Midia-Năvodari, munca minunată pe care au depus­-o constructorii şi men­­torii pentru a-şi îndeplini cu cinste anga­jamentele precum şi forţa de creaţie a ştiinţei, tehnicii şi proiectării româneşti. „Este evident, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că realizarea acestei mari plat­forme industriale a necesitat o strînsa colaborare şi conlucrare intre cercetare şi proiectare, între industria constructoare de maşini, constructori şi montori. Fără a­­ceastă conlucrare nu s-ar fi putut realiza ceea ce s-a înfăptuit in aceşti trei ani“. De asemenea, secretarul general al par­tidului a reliefat şi activitatea depusa de cei peste 4 000 de tineri care lucrează pe şantier, arătînd că această muncă „repre­zintă o adevărată şcoală profesională şi politică", tineretul demonstrindu-şi astfel, încă o dată, capacitatea de a înfăptui po­litica partidului, de a se achita de sarci­nile ce-i revin în ceea ce priveşte dezvol­tarea ţării spre comunism. Evidenţiind succesele oamenilor muncii de pe platformă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat, în acelaşi timp, că până la sfirşitul anului trebuie să mai intre în producţie încă 12 obiective ale combinatului, după cum, în 1980, vor fi date în funcţiune un alt număr însemnat de obiective. „Aceasta — menţiona secre­tarul general al partidului — cere o in­tensificare a muncii constructorilor şi mentorilor, o mai bună organizare a în­tregii activităţi, trăgind învăţăminte atît din ceea ce a­­fost bun pină acum, cit şi din lipsurile şi greşelile care au existat — şi pe care nu le-am mai amintit aici, apreciind că, in ciuda lor, în ansamblu s-au făcut lucruri bune. Lipsurile şi gre­şelile săvârşite trebuie evitate în viitor pentru ca lucrurile să meargă tot mai bine“. De la tribuna adunării populare, adu­nare care sărbătoreşte succesele oameni­lor muncii de la Midia, adevărată victorie a muncii şi creaţiei, cum a definit-o se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a adresat oamenilor muncii din judeţul Constanţa, oamenilor muncii din întreaga ţară, subliniind, prin­tre altele, succesele obţinute de poporul Năvodari nostru in ceea ce priveşte creşterea bună­stării tuturor celor ce muncesc. Menţio­­nînd că nu peste multă vreme vor fi date publicităţii Directivele Congresului al XII-lea privind dezvoltarea economică şi socială a ţării in perioada următoare, to­varăşul Nicolae Ceauşescu arăta că, şi în continuare, sînt necesare eforturi susţinu­te în vederea înfăptuirii prevederilor Programului partidului, astfel incit, pină în 1990, România să atingă un nivel de dezvoltare economico-socială apropiat de cel al ţărilor dezvoltate. „încă în cincina­lul viitor, evidenţia tovarăşul Nicolae Ceauşescu. România va intra in rîndul ţărilor mediu dezvoltate. Mai cu seamă se va asigura înfăptuirea prevederilor din Programul partidului privind dezvoltarea multilaterală a omului, perfecţionarea or­ganizării societăţii, adincirea democraţiei socialiste, participarea largă a maselor populare, a întregului popor la conduce­rea tuturor sectoarelor de activitate“. Vibrantul mesaj al secretarului general al partidului, înflăcărată sa cuvîntare, frumoasele cuvinte de apreciere la adresa oamenilor muncii constănţeni, indicaţiile preţioase şi îndemnurile rostite cu acest prilej au trezit un larg ecou in sufletele şi minţile celor prezenţi, participanţii la adunare reafirmîndu-şi, la sfirşitul cuvin­­tării, dragostea şi încrederea în partid şi secretarul său general. Următorul obiectiv al vizitei l-a consti­tuit Portul Constanţa Vizita a început cu analiza modului în care au fost duse la îndeplinire indica­ţiile şi sarcinile trasate de secretarul ge­neral al partidului cu prilejul vizitei din august 1978, cînd a fost stabilit, la faţa locului, împreună cu factorii de răspun­dere, un complex program de măsuri menit să asigure o mai bună organizare a portului, creşterea traficului de mărfuri, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale lucrătorilor din port. Printre altele, gazdele au informat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu ca într-o scurtă perioadă de vreme s-a schimbat structura organizatorică a portului, înfi­­inţîndu-se şase întreprinderi de exploa­tare portuară, măsură care a dus la o mai bună organizare a activităţii de operare a navelor la dane, creşterea indicatorilor tehnici şi de eficienţă economică. A fost, de asemenea, examinat modul în care s-au realizat sarcinile cu privire la dezvoltarea capacităţii de trafic a portu­lui de la 50 000 de tone mărfuri derulate pe zi la 80 000 de tone. S-a subliniat că au fost date în folosinţă şase noi dane, noi capacităţi feroviare, că s-au obţinut re­zultate importante in privinţa introducerii tehnologiilor moderne în procesul de în­­cărcare-descărcare a mărfurilor. Referindu-se la programul de dezvolta­re in continuare a portului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut ca, pină la sfir­­şitul anului 1979, să se dea in folosinţă alte cinci dane de mărfuri generale, noi instalaţii de mare productivitate pentru înărcarea-descărcarea fosfalilor şi cerea­lelor şi, de asemenea, să fie generalizat transportul paletizat al cimentului şi al produselor chimice in­ saci, toate acestea permiţînd ca, pină la sfirşitul acestui­ an, capacitatea de trafic a Portului Constanţa să ajungă la 100 000 tone mărfuri pe zi. Ultimul obiectiv al vizitei de lucru al tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Constanţa l-a constituit Şantierul naval Constanţa. Aici, într-una dintre cele mai­­ mari unităţi de acest gen din ţară, con­ducătorul partidului şi statului a analizat cu conducerea şantierului, cu reprezen­tanţii centralei şi ai ministerului de resort, felul în care se îndeplineşte programul construcţiilor de nave maritime de mare capacitate. După petrolierul „Independen­ţa“, navaliştii constănţeni au terminat construcţia celui de-al doilea vas de 150 000 tdw — „Unirea“ — şi, în prezent, lucrează la asamblarea celei de-a treia nave din aceeaşi serie,, al cărei nume va fi „Libertatea“. Totodată, răspunzînd in­dicaţiilor secretarului general al partidu­lui, constructorii navalişti ,constănţeni au construit şi alte­ tipuri de nave, trecind de la construcţia mineralierelor de 55 000 tdw la cele de 65 000 tdw, prima navă de acest tip aflîndu-se în faza de asamblare. Tovarăşul Nicolae Ceauşecu a apreciat realizările constructorilor constănţeni, su­bliniind, printre altele, că este necesară o mai bună organizare a muncii şi aprovi­zionării tehnico-materiale, incit, in con­strucţia acestor tipuri de nave, să se ajungă la un termen de execuţie asemă­nător cu cel înregistrat pe plan mondial. In cadrul dialogului cu factorii de răs­pundere au fost abordate, totodată, as­pecte privind reducerea in continuare a consumului de metal, asimilarea in ţară a tuturor componentelor navelor, precum şi aspecte referitoare la perspectiva con­strucţiei de nave in cincinalul următor. Noua vizită de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Constanţa se înscrie ca un eveniment de mare Însem­nătate în viaţa ţării, asemenea tuturor în­­tîlnirilor de lucru ale secretarului general al partidului cu cetăţenii ţării, eveniment menit să impulsioneze activitatea în toate domeniile construcţiei socialiste, să stimu­leze capacitatea de creaţie a întregului popor. RAZVAN BARBULESCU ■ Flacăra pagina 2 ANUL XXVIII - Nr. 27 (1 256) 5 iulie 1979

Next