Flacăra, aprilie-iunie 1980 (Anul 29, nr. 14-26)
1980-04-03 / nr. 14
PATRIA, CABINETUL DE LUCRU AL PREŞEDINTELUI CUVlNTUL PREŞEDINTELUI CĂTRE NAŢIUNEA ROMÂNA înaltul forum al puterii de stat — Marea Adunare Naţională — l-a reales pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu în suprema funcţie de preşedinte al României. Exprimînd voinţa unanimă a naţiunii, reprezentanţii săi, întruniţi în cea de-a VIII-a legislatură, şi-au dat votul de învestitură celui mai iubit fiu al ţării, cu sentimente de nemărginită bucurie şi mindrie patriotică, cu iubire şi recunoştinţă. Moment de excepţională importanţă pentru viaţa întregii noastre societăţi, pentru viitorul ei, actul solemn al realegerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Înalta funcţie îşi află cele mai profunde înţelesuri în cei cincisprezece ani de istorie nouă, revoluţionară, ani marcaţi de personalitatea sa proeminentă în fruntea partidului şi statului. Patriot înflăcărat şi spirit revoluţionar, preşedintele României şi-a înscris numele în conştiinţa naţiunii prin ideile şi faptele sale de excepţie, prin puterea sa vizionară, prin înţelegerea faptului că prima condiţie a dezvoltării, a creşterii unei ţări este libertatea sa. Dragostea neţărmurită faţă de patria şi poporul din virtuţile căruia îşi trage forţa şi curajul şi înţelepciunea a dat strălucire şi putere de convingere ideilor sale — temelie a celei mai fructuoase epoci din istoria României numită simplu şi adevărat Epoca Nicolae Ceauşescu. Discursul solemn al preşedintelui Nicolae Ceauşescu rostit de la înalta tribună a primei sesiuni a celei de-a VIII-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale reprezintă, ca toate celelalte înflăcărate cuvîntări adresate naţiunii, profesiunea de credinţă a revoluţionarului comunist, a patriotului, care se identifică prin conştiinţă cu poporul, a eminentului om politic. In dezvoltarea continuă a României, anul 1980 are o importanţă deosebită, astfel incit discursul preşedintelui ţării defineşte cu precizie sarcinile ce ne revin in actuala etapă, în realizarea integrală a obiectivelor prezentului cincinal şi pregătirea premiselor pentru realizarea în cele mai bune condiţii a cincinalului 1981— 1985. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în primul rînd trebuie depuse toate eforturile, trebuie mobilizat întregul potenţial uman şi material in vederea realizării unei noi calităţi în toate domeniile de activitate. Este aceasta o condiţie esenţială a muncii noastre viitoare in contextul înscrierii României între naţiunile dezvoltate ale lumii. Cu luciditate şi clarviziune, preşedintele Nicolae Ceauşescu sublinia faptul că realizarea noii etape de dezvoltare cere eforturi susţinute pentru învingerea tuturor greutăţilor care se ivesc, fiind necesară unirea tuturor forţelor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate. Unitatea sub conducerea comuniştilor este rezultatul luptei revoluţionare a maselor şi, in acelaşi timp, fundamentul izbînzilor viitoare. Adevăr pus în valoare mai ales astăzi, în condiţiile unei accentuate încordări internaţionale, ca rezultat al politicii imperialiste de forţă şi dictat. Astfel că, dezvoltarea economică a ţării, aprofundarea democraţiei vieţii noastre interne, respectul faţă de viaţa şi munca celorlalte popoare ale lumii constituie o contribuţie majoră la pacea planetei. Este ştiut că o ţară slab dezvoltată din punct de vedere economic, o ţară al cărei popor nu-şi poate alege singur drumul şi nu-şi poate împlini cu demnitate vocaţia, o ţară a cărei naţiune nu-şi poate mobiliza energiile creatoare pentru propria sa devenire, o astfel de ţară cu greu va fi ascultată de celelalte popoare ale lumii. Exemplul României, exemplul libertăţii şi demnităţii ei, al forţei moralei sale sînt pilduitoare astăzi pentru foarte multe popoare ale lumii, exemplul României purtînd numele „ctitorului de ţară nouă“, exemplul Ceauşescu. Problema dezarmării în Europa, a imperioasei necesităţi de dezarmare a fost subliniată de preşedintele ţării de la tribuna înaltului forum, cu tăria, cu gravitatea pe care situaţia internaţională o impune. „Pentru ţările europene, problema dezarmării are o însemnătate deosebită, ţinind seama că pe acest continent sînt concentrate cele mai puternice forţe militare, armamente, inclusiv armamentul nuclear. Pentru noi, popoarele europene, problema amplasării de noi rachete nucleare distrugătoare este nu o chestiune teoretică, ci o problemă vitală, de viaţă, pentru că aceste rachete vor lovi toate ţările europene, şi de o parte şi de alta. Iată de ce trebuie să spunem un NU hotărît amplasării de noi rachete in Europa, să facem totul pentru anularea sau, cel puţin, aminarea aplicării hotărîrilor N.A.T.O. şi pentru începerea tratativelor, renunţindu-se definitiv la dezvoltarea arsenalului de rachete în Europa“. Politica clarvăzătoare, responsabilă, activă a preşedintelui României, politică răspunzînd intereselor fundamentale ale poporului şi, în acelaşi timp, păcii şi progresului în lume este izvorîtă din minunatele tradiţii de luptă ale naţiunii, din gîndul marilor eroi pe care ii sărbătorim prin împlinirea vechilor noastre idealuri de muncă şi libertate. Sărbătorind in acest an 2 050 de ani de la formarea primului stat dac centralizat, sărbătorim, de fapt, prezentul şi credinţa noastră intr-un viitor liber. „Poporul nostru, arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu in discursul solemn, s-a format şi dezvoltat în luptă, infruntind multe greutăţi. Niciodată însă nu s-a plecat, niciodată n-a renunţat la ceea ce este al său ; el şi-a păstrat glia, şi-a păstrat felul său de a fi, moştenit din moşi strămoşi. Avem datoria sacră de a face să dăinuiască veşnic acest fel de a fi al poporului nostru — omenia, mîndria şi sentimentul demnităţii naţionale, dragostea de pace, prietenia cu toate popoarele, hotărîrea de a fi egal cu toate celelalte naţiuni. Să facem totul ca aceste sentimente şi virtuţi, aceste caracteristici formate de-a lungul secolelor să se dezvolte in trăsături tot mai puternice al© naţiunii noastre ! Aceasta ne dă tărie, ne dă încrederea în viitorul veşnic al poporului nostru !“ Proclamînd in fruntea României pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, naţiunea noastră socialistă a făcut încă o dată dovada voinţei sale de a-şi hotărî viitorul aşa cum crede de cuviinţă, strins unită în jurul partidului, in jurul bravului bărbat de la conducerea partidului şi statului, avind certitudinea că acesta este singurul drum pentru a ridica ţara pe noi culmi de progres și civilizație. RAZVAN BARBUIESCU| Plenara C. C. al P. C. R. şi Plenara Consiliului Joia trecută a avut loc, în cursul dimineţii, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In după-amiaza aceleiaşi zile şi-a desfăşurat lucrările Plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. La ambele plenare s-au dezbătut rapoarte privind desfăşurarea, la 9 martie 1980, a alegerilor de deputaţi in Marea Adunare Naţională şi consiliile populare, precum şi probleme organizatorice. Cu privire la prima chestiune, cele două plenare au adoptat o hotărîre comună, în care se arată că alegerile de la 9 martie, rezultatele lor, au constituit un remarcabil eveniment politic de amploare naţională, cu profunde semnificaţii privind stadiul actual al dezvoltării societăţii noastre socialiste, nivelul conştiinţei maselor largi de oameni ai muncii, unitatea întregului popor în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Hotărîrea subliniază că în cadrul dezbaterilor publice din campania electorală s-a relevat rolul esenţial pe care l-a avut şi o are,in elaborarea şi promovarea politicii dinamice, novatoare a partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de numele şi activitatea căruia întregul popor român leagă grandioasele noastre înfăptuiri din ultimul deceniu şi jumătate, perioada cea mai fertilă din Întreaga istorie a patriei. Rezultatele obţinute în ale Naţional al F.D.U.S. Ieri, se spune în documentul menţionat, demonstrează convingerea Întregului nostru popor că politica partidului asigură perspective minunate de înflorire a patriei, de progres şi bunăstare, precum şi hotărîrea nestrămutată de a face totul pentru înfăptuirea acestei politici, pentru prosperitatea, libertatea şi independenţa patriei. In cuvîntarea rostită la Plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat o atenţie deosebită asigurării participării largi a oamenilor muncii, a tuturor cetăţenilor patriei la conducerea treburilor tării in toate sectoarele de activitate. Secretarul general al partidului, a arătat că această participare nu se soluţionează numai prin adoptarea hotărîrilor de ordin general, ci prin participarea directă a maselor şi prin găsirea, împreună cu masele de oameni ai muncii, a soluţiilor pentru toate problemele. Partidul nostru este puternic, Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste este puternic — a spus preşedintele F.D.U.S. — tocmai pentru că ele se bazează pe strinsa legătură cu masele de oameni al muncii. Un loc important in cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu l-a ocupat problema ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. „Este, fără Îndoială, necesar — subliniază cuvîntarea — să punem pe primul plan problemele dezvoltării generale a societăţii noastre, ale economiei, ştiinţei, culturii, învăţămîntului, ale ridicării nivelului de cultură şi conştiinţă socialistă a maselor largi populare, ale perfecţionării profesionale, ale lărgirii orizontului de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice , deoarece acestea constituie cerinţe obligatorii pentru o bună conducere, pentru participarea conştientă la conducerea societăţii noastre. Dar tot atit de necesar este să ne ocupăm de problemele de zi cu zi care interesează oamenii muncii, pe fiecare cetăţean. Să îmbinăm preocuparea pentru interesele generale, pentru realizarea programului de dezvoltare economico-socială cu soluţionarea concretă a problemelor de muncă şi de viaţă ale oamenilor, a problemelor legate de ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a poporului nostru“. Crearea condiţiilor pentru ca poporul să se poată bucura din plin de tot ceea ce a creat mai bun omenirea, naţiunea noastră, se spune în cuvântare, constituie însăşi esenţa societăţii noastre socialiste, a socialismului in general. Plenara C.C. al P.C.R. şi Plenara Consiliului Naţional al F.D.U.S. au adoptat în unanimitate propunerea de a recomanda Marii Adunări Naţionale realegerea în suprema funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România a secretarului general al Partidului Comunist Român, preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In propunerea făcută în cadrul Plenarei C.C. al P.C.R. se arată că tot ce a înfăptuit poporul nostru in ultimul deceniu şi jumătate este nemijlocit legat de numele, fapta şi gîndirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducător încercat al întregii naţiuni pe calea progresului şi bunăstării, a prosperităţii şi demnităţii patriei, a armării personalităţii umane, a întăririi libertăţii, independenţei şi suveranităţii României socialiste. Plenara C.C. al P.C.R. a analizat şi aprobat rapoarte cu privire la efectivul, compoziţia şi structura organizatorică a partidului la data de 31 decembrie 1979, cu privire la activitatea desfăşurată de organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă in anul 1979 pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului şi cu privire la activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii adresate conducerii partidului, organelor de partid şi de stat, organizaţiilor de masă şi obşteşti in cursul anului 1979. Potrivit comunicatului Premarei, la 31 decembrie 1979 Partidul Comunist Român cuprindea in rîndurile sale 2 900 916 membri, cu 118 853 mai mulţi decît la finele anului precedent. Aprobind raportul privind activitatea Internaţională a partidului şi statului nostru în anul 1979 şi principalele orientări in politica externă în anul 1980, Plenara C.C. al P.C.R. a dat o înaltă apreciere rolului esenţial al tovarăşului Nicolae Ceauşescu în elaborarea şi înfăptuirea întregii politici externe de pace şi colaborare a partidului şi statului nostru, aportului său inestimabil la promovarea in raporturile Internaţionale a principiilor deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, acţiunilor şi iniţiativelor sale valoroase consacrate făuririi unei lumi mai drepte şi mai bune in care popoarele să poată trăi libere, In pace, securitate şi înţelegere, să-şi înfăptuiască năzuinţele lor de progres şi bunăstare. ION D. GOIA ■ Flacăra pagina 2 ANUL XXIX - Nr. 14 (1295) T. 3 aprilie 1980