Flacăra, aprilie-iunie 1983 (Anul 32, nr. 13-25)
1983-04-01 / nr. 13
Nichita Stănescu la 50 de ani Martorul statornic al vieţii mele este sensibilitatea vieţii mele Poezia e singura pricină exprimată sau neexprimată care îi dă omului dorinţa de a mai trăi în continuare. Poezia e sentimentul fundamental care îndreptăţeşte specia umanâ . ,Am avut un sentiment de mare înălţare cinci am văzut cu cită dragoste înalţă tineretul tricolorul, cu cît patos cîntâ cîntecul patriotic, dar şi cu cită încîntare cînta şi cel mai modern cîntec cu putinţă". (Din interviul paginii 9) anul XXXIII (1451) VINERI 1 APRILIE 1983 • săptăminal editat de frontul democraţiei şi unităţii socialiste • 1 —— I HM— ......... II MMI—— I NICOLAE CEAUSESCU. PRIORITATEA O OCUPA CALITATEA starea economiei Dintre problemele aflate săptămîna trecută pe ordinea de zi a forurilor politice şi legislative supreme ale ţării, cele care definesc starea economiei româneşti în cel de-al treilea an al actualului deceniu suscită cel mai larg interes. Analizele făcute în cele două foruri — de partid şi de stat — emană optimism şi încredere. Căci, aşa cum s-a apreciat în dezbateri, chiar dacă în 1982 prevederile planului de dezvoltare economico-sociale n-au fost realizate în întregime din cauza condiţiilor grele determinate de accentuarea crizei economiei mondiale şi de unele neajunsuri din propria activitate, economia României a continuat să se dezvolte, obţinîndu-se şi în acest an realizări importante pe calea înfăptuirii obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea al partidului. In 1982, avuţia naţională a sporit cu 7 la sută, iar fondurile fixe cu 9 la sută, ceea ce asigură creşterea continuă a bazei tehnico-mate(Continuare în pag. 2) VASILE BARACU ^ ...nu».............— Omagiu ţăranului român Sa iubim pe ţărani, păzitorii pâmîntului şi făcătorii pîinii ! Ei sînt truditorii, ei care sîntprin naştere şi îndelung şlefuită bună-cuviinţă împotriva trăitorilor, hoţilor şi intermediarilor de tot felul, ei care s-ar simţi umiliţi să ia mai mult decît merită pe munca lor,şi ar fi revoltaţi să primească mai puţin decît merită munca lor, ei care sînt echilibrul însuşi al firii, ei, ţăranii, nu sînt precupeţi ; ei cînd îşi iau sapele în spate parcă se duc să prăşească şi în cer, să-l afineze şi să-l facă mai rodnic ; ei sînt, cum spunea Preşedintele ţârii, o meserie de infinită delicateţe ; ei sînt aluatul nostru etern. Ţăran, Ţarină, Ţară. Nu ştiu de ce simt acum, în această primăvară, din nou acut nevoia să murmur, să plîng şi să strig : Istoria te-ncununează demn Ca voievod al muncii şi-al răbdării Da-mi mina ta trudită să-ţi sărut Măria Ta, Ţăranule al Ţării. ADRIAN PAUNESCU ■ int Se adună munţi de materiale refolosibile. Ce facem cu ei? (pag. O carte fundamentală: „Trilogia cunoaşterii“ de Lucian Blaga ШЁЁШШШЁШЯЯЩ (pag. Vara e pe aproape: vom bea sucuri mai bune? ■юшмш»гд;у|No8Я (pag. 18)