Flacăra, aprilie-iunie 1983 (Anul 32, nr. 13-25)

1983-04-01 / nr. 13

Nichita Stănescu la 50 de ani Martorul statornic al vieţii mele este sensibilita­tea vieţii mele Poezia e singura pricină exprimată sau neexprimată care îi dă omului dorinţa de a mai trăi în continuare. Poe­zia e sentimentul fundamental care îndreptăţeşte specia u­­manâ . ,Am avut un sentiment de mare înălţare cinci am vă­zut cu cită dragoste înalţă ti­neretul tricolorul, cu cît patos cîntâ cîntecul patriotic, dar şi cu cită încîntare cînta şi cel mai modern cîntec cu pu­tinţă". (Din interviul paginii 9) anul XXXII­I (1451) VINERI 1 APRILIE 1983 • săptăminal editat de frontul democraţiei şi unităţii socialiste • 1 —— I HM— ......... II MMI—— I NICOLAE CEAUSESCU. PRIORITATEA O OCUPA CALITATEA starea economiei Dintre problemele aflate săptămîna tre­cută pe ordinea de zi a forurilor politice şi legislative supreme ale ţării, cele care definesc starea economiei româneşti în cel de-al treilea an al actualului deceniu sus­cită cel mai larg interes. Analizele făcute în cele două foruri — de partid şi de stat — emană optimism şi încredere. Căci, aşa cum s-a apreciat în dezbateri, chiar dacă în 1982 prevederile planului de dezvoltare economico-sociale n-au fost realizate în întregime din cauza condiţiilor grele de­terminate de accentuarea crizei economiei mondiale şi de unele neajunsuri din pro­pria activitate, economia României a con­tinuat să se dezvolte, obţinîndu-se şi în acest an realizări importante pe calea înfăptuirii obiectivelor stabilite de Con­gresul al XII-lea al partidului. In 1982, avuţia naţională a sporit cu 7 la sută, iar fondurile fixe cu 9 la sută, ceea ce asigură creşterea continuă a bazei tehnico-mate­(Continuare în pag. 2) VASILE BARAC­U ^ ...nu».............— Omagiu ţăranului român Sa iubim pe ţărani, păzitorii pâmîntului şi făcătorii pîinii ! Ei sînt truditorii, ei care sînt­­prin naştere şi îndelung şlefuită bună-cuvi­­inţă împotriva trăitorilor, hoţilor şi interme­diarilor de tot felul, ei care s-ar simţi umiliţi să ia mai mult decît merită pe munca lor,şi ar fi revoltaţi să primească mai puţin decît merită munca lor, ei care sînt echilibrul în­suşi al firii, ei, ţăranii, nu sînt precupeţi ; ei cînd îşi iau sapele în spate parcă se duc să prăşească şi în cer, să-l afineze şi să-l facă mai rodnic ; ei sînt, cum spunea Preşedintele ţârii, o meserie de infinită delicateţe ; ei sînt aluatul nostru etern. Ţăran, Ţarină, Ţară. Nu ştiu de ce simt acum, în această pri­măvară, din nou acut nevoia să murmur, să plîng şi să strig : Istoria te-ncununează demn Ca voievod al muncii şi-al răbdării Da-mi mina ta trudită să-ţi sărut Măria Ta, Ţăranule al Ţării. ADRIAN PAUNESCU ■ int Se adună munţi de materiale refolosibile. Ce facem cu ei? (pag. O carte fundamentală: „Trilogia cunoaşterii“ de Lucian Blaga ШЁЁШШШЁШЯЯЩ (pag. Vara e pe aproape: vom bea sucuri mai bune? ■юшмш»гд;у|No8Я (pag. 18)

Next