Flacăra, aprilie-iunie 1989 (Anul 38, nr. 14-26)
1989-04-07 / nr. 14
Un mare adevăr pus in lumină de preşedintele Nicolae Ceauşescu. entiul de Mai, marea sărbătoare revoluţionară a muncii şi solidarităţii celor ce muncesc, se impune, anul aceasta, inimii şi sufletului nostru, printr-o dublă semnificaţie : împlinirea a cinci decenii de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1039 şi a unui veac de la declararea zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Aceste sărbători ce au marcat spaţiul de muncă şi viaţă al muncitorii române ne apar astăzi, din perspectiva unei emoţionante retrospective, ca tot atîtea taloane într-o glorioasă istorie a devenirii clasei noastre muncitoare de la începuturile organizării sale pînă la victoria revoluţiei socialiste şi edificarea noii orînduiri în patria noastră. Secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, afirma că ,se poate spune că, privite retrospectiv, manifestările muncitoreşti de 1 Mai jalonează însăşi istoria bogată şi eroică a proletariatului român, de la începuturile sale, pînă la cucerirea victoriei în revoluţia socialistă şi zidirea cu succes a noii orînduiri sociale, orinduirea socialistă ". Tocmai de aceea, mai mult ca oricind, intr-o indestructibilă unitate de crez şi voinţă, întregul nostru popor îşi manifestă plenar ataşamentul fierbinte fată de partidul iubit, fată de secretarul său general, omul, bărbatul, inflăcaratul revoluţionar care de aproape şase decenii şi-a contopit munca şi viaţa cu eroica luptă a gloriosului, nostru partid comunist, dedicindu-şi întreaga energie, putere şi dăruire idealurilor supreme ale naţiunii noastre, cauzei socialismului şi comunismului, colaborării şi păcii în lume. Poporul nostru aduce deopotrivă un călduros omagiu tovarăşei Elena Ceauşescu, militant de frunte al partidului şi statului nostru, pentru îndelungata activitate revoluţionară desfăşurată în rîndurile partidului nostru comunist pentru binele şi fericirea poporului, pentru propăşirea şi demnitatea patriei socialiste. In întîmpinarea primei zi de Florar, poporul nostru situează in centrul preocupărilor sale îndeplinirea exemplară a obiectivelor din planul naţional, avînd in vedere în primul rînd, zi de zi si ceas de ceas, în cadrul activităţii de concepţie şi practică nemijlocită transpunerea în viaţă a tezelor, ideilor şi orientărilor de excepţională importanţă teoretică şi practică din magistrala Expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la marele forum democratic din noiembrie 1988. O fructuoasă experienţă şi bogatele roade dobîndite cu deosebire în ultimii 24 de ani, demonstrează fără drept de tăgadă că totul depinde de noi, de munca şi dăruirea noastră, aceste supreme însemne ale patriotismului, că la ora actuală, aşa cum a ţinut recent să sublinieze conducătorul partidului şi statului nostru, datoria fiecăruia dintre noi este de a face totul pentru o mai bună şi ştiinţifică organizare şi modernizare a producţiei, chezăşia mersului nostru înainte. O datorie supremă ce revine deopotrivă industriei, agriculturii, celorlalte sectoare de activitate, tuturor celor care cu braţele şi mintea sunt angajaţi pentru înfăptuirea unei noi calităţi a muncii şi vieţii, redimensionării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii în scopul sporirii continue a rolului istoric de constructori activi ai socialismului şi comunismului în România, înfrăţiţi in aceste nobile idealuri de muncă şi gîndire, de supremă angajare patriotică, strînşi uniţi in jurul Partidului Comunist Român, oamenii muncii din ţara noastră vor sărbători, mai conştienţi ca niciodată de misiunea lor revoluţionară acest veac de istorie a frăţiei dintre om şi om, a coeziunii spirituale, întrupate din idealurile de echitate şi democraţie, a luptei ireconciliabile dintre adevăr şi minciună, dintre exploatatori şi exploataţi, sărbătoare care, ştim bine, cu cinci decenii în urmă, avea să culmineze, in ţara noastră, prin grandioasa manifestaţie de masă, de la 1 Mai 1939, organizată sub conducerea Partidului Comunist Român. O manifestaţie de o grandoare şi de o adîncă semnificaţie cum nu a cunoscut nici unde Europaacelor vremi şi care, ştim de asemenea, s-a transformat, — datorită tînărului comunist de atunci Nicolae Ceauşescu, capacităţii sale organizatorice, elanului şi dăruirii sale, ce i-au caracterizat mereu activitatea dintr-o uriaşă acţiune antifascistă şi antirăzboinică, de apărare a independenţei naţionale, împotriva Germaniei (Continuare în pag. 3) LIVIU TIMBJS ■ la ora magistralei trei Reportaj pe şantierul Metroului bucureştean Obiectiv de deosebită însemnătate economică şi socială a Capitalei: metroul bucureştean circulă astăzi pe o reţea lungă de 50 de kilometri. Realizat la indicaţia secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aceasta construcţie de mare complexitate se află în faza de extindere, urmînd ca în viitorii ani, prin alte magistrale care se vor construi să realizeze o completă modernizare a transportului şi o legătură mai eficientă între marile cartiere ale Bucureștilor. In analiza lucrărilor de pe acest mare șantier, pe care a făcut-o recent Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., s-a relevat că printr-o impresionantă mobilizare a colectivelor de oameni ai muncii angajate în realizarea acestui obiectiv, prin contribuţia promptă a potenţialului tehnic şi ştiinţific al întreprinderilor implicate în dotarea metroului, în curînd, o nouă magistrală, a treia, cea care va lega Gara de Nord de cartierul Dristor (cu staţii la Piaţa Victoriei, Ştefan cel Mare, Obor, Piaţa Iancului. Piaţa Muncii va fi pusă în funcţiune ca semn de omagiu al constructorilor hotărîţi să încheie lucrarea în cinstea zilei de 23 August. Pornind de la aceste realizări, recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a aprobat proiectul privind dezvoltarea în continuare a metroului, cu începere din acest an a lucrărilor de execuţie la noile magistrale, Leontia Sălăjan-Policolor, în lungime de 4,1 kilometri, şi Basarab-Griviţa Roşie — 1 Mai — Pajura, în lungime de 4,5 kilometri, cele două tronsoane urmînd a fi puse în funcțiune cel mai tîrziu pînă în luna august a anului 1991. (Continuare în paginile 12-13) CORNEL NISTORESCU ■ V Calea sigura spre eficienţă MODERNIZAREA Angajată plenar pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor pe acest an şi pe întregul cincinal, industrie românească se prezintă astăzi ca un spaţiu laborios, dinamic şi fertil, in care certitudinile prind viaţă prin argumentul concret al unor strălucite fapte de muncă. Succesele raportate cu mincirie şi satisfacţie răspund, astfel, angajamentului de a munci in spiritul celei mai înalte exigenţe comuniste, cu abnegaţie şi cu dăruire patriotică, pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute şi realizarea ritmurilor de înaintare prin care ţara îşi hotărăşte devenirea şi progresul. In cadrul acestui susţinut efort de autodepăşire, generalizat la scara întregii economii naţionale, înfăptuirea programelor de organizare ştiinţifică şi modernizare a producţiei se împlineşte prin fructificarea iniţiativelor valoroase din colectivele muncitoreşti, din unităţile de cercetare ştiinţifică, de inginerie tehnologică şi de proiectare, această acţiune beneficiind totodată de substanţiale fonduri de investiţii din partea statului. Referindu-se la importanţa deosebită a acestei acţiuni, recent, la Consfătuirea de lucru pe problemele economice de la C.C. al P.C.R., organizată din iniţiativa şi sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului sublinia : „Nu există - repet - problemă mai importantă pentru economia românească in momentul de faţă decit aceasta !*. Acţiunea de modernizare implică o seamă de criterii noi de evaluare a eficienţei investiţiilor destinate acestui scop. E ceea ce rezultă şi din discuţia purtată la Centrul de inginerie tehnologică şi proiectări pentru construcții de mașini, din Braşov, pe care o publicăm in pagina 5. Biblioteca