Flacăra, aprilie-iunie 1989 (Anul 38, nr. 14-26)

1989-04-07 / nr. 14

Un mare adevăr pus in lumină de preşedintele Nicolae Ceauşescu. ent­­iul de Mai, marea sărbătoare revoluţionară a muncii şi solidarităţii celor ce muncesc, se im­pune, anul aceasta, inimii şi sufletului nostru, printr-o dublă semnificaţie : împlinirea a cinci decenii de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1039 şi a unui veac de la declararea zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii internaţionale a celor ce mun­cesc. Aceste sărbători ce au marcat spaţiul de muncă şi viaţă al muncitorii române ne apar astăzi, d­in perspectiva unei emoţionante retros­pective, ca tot atîtea taloane într-o glorioasă is­torie a devenirii clasei noastre muncitoare de la începuturile organizării sale pînă la victoria re­voluţiei socialiste şi edificarea noii orînduiri în patria noastră. Secretarul general al partidului nostru,­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, afirma că ,­se poate spune că, privite retrospec­tiv, manifestările muncitoreşti de 1 Mai jalonează însăşi istoria bogată şi eroică a prole­tariatului român, de la începuturile sale, pînă la cucerirea victoriei în revoluţia socialistă şi zidi­rea cu succes a noii orînduiri sociale, orinduirea socialistă ". Tocmai de aceea, mai mult ca ori­­cind, intr-o indestructibilă unitate de crez şi voinţă, întregul nostru popor îşi manifestă ple­nar ataşamentul fierbinte fată de partidul iubit, fată de secretarul său general, omul, bărbatul, inflăcaratul­ revoluţionar care de aproape şase decenii şi-a contopit munca şi viaţa cu eroica luptă a­ gloriosului, nostru partid comunist, dedi­­cindu-şi întreaga energie, putere şi dăruire idea­lurilor supreme ale naţiunii noastre, cauzei so­cialismului şi comunismului, colaborării şi păcii în lume. Poporul nostru aduce deopotrivă un călduros omagiu tovarăşei Elena Ceauşescu, militant de­ frunte al partidului şi statului nos­tru, pentru îndelungata activitate revoluţionară desfăşurată în rîndurile partidului nostru comu­nist pentru binele şi fericirea poporului, pentru propăşirea şi demnitatea patriei socialiste. In întîmpinarea primei zi de Florar, poporul nostru situează in centrul preocupărilor sale îndeplinirea exemplară a obiectivelor din planul naţional, avînd in vedere în primul rînd, zi de zi si ceas de ceas, în cadrul activităţii de concep­ţie şi practică nemijlocită transpunerea în viaţă a tezelor, ideilor şi orientărilor de excep­ţională importanţă teoretică şi practică din ma­gistrala Expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la marele forum democratic din no­iembrie 1988. O fructuoasă experienţă şi boga­tele roade dobîndite cu deosebire în ultimii 24 de ani, demonstrează fără drept de tăgadă că totul depinde de noi, de munca şi dăruirea noastră, aceste supreme însemne ale patriotismului, că la ora actuală, aşa cum a ţinut recent să sublinieze conducătorul partidului şi statului nostru, dato­ria fiecăruia dintre noi este de a face totul pen­tru o mai bună şi ştiinţifică organizare şi moder­nizare a producţiei, chezăşia mersului nostru înainte. O datorie supremă ce revine deopotrivă industriei, agriculturii, celorlalte sectoare de ac­tivitate, tuturor celor care cu braţele şi mintea sunt angajaţi pentru înfăptuirea unei noi cali­tăţi a muncii şi vieţii, redimensionării conştiin­ţei socialiste a oamenilor muncii în scopul spo­ririi continue a rolului istoric de constructori ac­tivi ai socialismului şi comunismului în România, înfrăţiţi in aceste nobile idealuri de muncă şi gîndire, de supremă angajare patriotică, strînşi uniţi in jurul Partidului Comunist Român, oamenii muncii din ţara noastră vor sărbători, mai conştienţi ca niciodată de misiunea lor re­voluţionară acest veac de istorie a frăţiei dintre om şi om, a coeziunii spirituale, întrupate din idealurile de echitate şi democraţie, a luptei ireconciliabile dintre adevăr şi minciună, dintre exploatatori şi exploataţi, sărbătoare care, ştim bine, cu cinci decenii în urmă, avea să culmi­neze, in ţara noastră, prin grandioasa manifesta­ţie de masă, de la 1 Mai 1939, organizată sub conducerea Partidului Comunist Român. O ma­nifestaţie de o grandoare şi de o adîncă semni­ficaţie cum nu a cunoscut nici unde Europa­­acelor vremi şi care, ştim de asemenea, s-a transformat, — datorită tînărului comunist de atunci Nicolae­ Ceauşescu, capacităţii sale orga­nizatorice, elanului şi dăruirii sale, ce i-au ca­racterizat mereu activitatea d­intr-o uriaşă ac­ţiune antifascistă şi antirăzboinică, de apărare a independenţei naţionale, împotriva Germaniei (Continuare în pag. 3) LIVIU TIMB­JS ■ la ora magistralei trei Reportaj pe şantierul Metroului bucureştean Obiectiv de deosebită însemnă­tate economică şi socială a Capi­talei: metroul bucureştean circulă astăzi pe o reţea lungă de 50 de kilometri. Realizat la indicaţia secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a­­ceasta construcţie de mare com­plexitate se află în faza de ex­tindere, urmînd ca în viitorii ani, prin alte magistrale care se vor construi să realizeze o completă modernizare a transportului şi o legătură mai eficientă între marile cartiere ale Bucureștilor. In analiza lucrărilor de pe acest mare șantier, pe care a fă­cut-o recent Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., s-a re­levat că printr-o impresionantă mobilizare a colectivelor de oa­meni ai muncii angajate în rea­lizarea acestui obiectiv, prin con­tribuţia promptă a potenţialului tehnic şi ştiinţific al întreprinde­rilor implicate în dotarea me­troului, în curînd, o nouă magis­trală, a treia, cea care va lega Gara de Nord de cartierul Dristor (cu staţii la Piaţa Victoriei, Şte­fan cel Mare, Obor, Piaţa Iancu­­lui. Piaţa Muncii­ va fi pusă în funcţiune ca semn de omagiu al constructorilor hotărîţi să încheie lucrarea în cinstea zilei de 23 August. Pornind de la aceste rea­lizări, recenta şedinţă a Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a aprobat pro­iectul privind dezvoltarea în con­tinuare a metroului, cu începere din acest an a lucrărilor de exe­cuţie la noile magistrale, Leontia Sălăjan-Policolor, în lungime de 4,1 kilometri, şi Basarab-Griviţa Roşie — 1 Mai — Pajura, în lun­gime de 4,5 kilometri, cele două tronsoane urmînd a fi puse în funcțiune cel mai tîrziu pînă în luna august a anului 1991. (Continuare în paginile 12-13) CORNEL NISTORESCU ■ V Calea sigura spre eficienţă MODERNIZAREA Angajată plenar pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor pe acest an şi pe întregul cincinal, industrie românească se prezintă astăzi ca un spaţiu laborios, dinamic şi fertil, in care certitudinile prind viaţă prin argumentul concret al unor strălucite fapte de muncă. Succesele raportate cu mincirie şi satisfacţie răspund, ast­fel, angajamentului de a munci in spiritul celei mai înalte exigenţe comuniste, cu abnegaţie şi cu dăruire patriotică, pentru îndeplini­rea obiectivelor prevăzute şi realizarea ritmurilor de înaintare prin care ţara îşi hotărăşte devenirea şi progresul. In cadrul acestui susţinut efort de autodepăşire, generalizat la scara întregii economii naţionale, înfăptuirea programelor de orga­nizare ştiinţifică şi modernizare a producţiei se împlineşte prin fruc­tificarea iniţiativelor valoroase din colectivele muncitoreşti, din uni­tăţile de cercetare ştiinţifică, de inginerie tehnologică şi de proiec­tare, această acţiune beneficiind totodată de substanţiale fonduri de investiţii din partea statului. Referindu-se la importanţa deosebită a acestei acţiuni, recent, la Consfătuirea de lucru pe problemele economice de la C.C. al P.C.R., organizată din iniţiativa şi sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului sublinia : „Nu există - repet - problemă mai importantă pentru economia românească in momentul de faţă decit aceasta !*. Acţiunea de modernizare implică o seamă de criterii noi de eva­luare a eficienţei investiţiilor destinate acestui scop. E ceea ce rezul­tă şi din discuţia purtată la Centrul de inginerie tehnologică şi pro­iectări pentru construcții de mașini, din Braşov, pe care o publicăm in pagina 5. Biblioteca

Next