Flacăra, iulie-septembrie 1991 (Anul 81, nr. 27-39)

1991-07-03 / nr. 27

­r. 27 - miercuri, 3 iulie Realitatea imediată ......! i I I i t I I i IIl i I II­.I H NI I I t l I I I 1 I I­­ II ! I­ i / I li Doina Cornea: Securitatea a pus mina pe putere Reporter : Cum vă explicaţi rezorganizarea şi slaba iniţia­tivă a opoziţiei clujene, a sin­­dicatelor muncitoreşti şi stu­­denţeşti ? Doina Cornea : O societate se încheagă în jurul unei încre­deri comune, in jurul unui a­­devăr acceptat de toţi. Acest adevăr — rezistenţa la siste­mul comunist — a fost atacat de către Securitate mai mult la Cluj decit în alte părţi. Cum rezistenţa la comunism se lega, într-un fel, şi cu lupta mea îm­potriva regimului, Universi­tatea clujeană — din care am fost exclusă, pe vremea lui Ceauşescu —, cu puţine excep­ţii, mi-a fost potrivnică şi nu m-a acceptat nici după Revo­luţie. Să fie oare din cauza unei vinovăţii neexprimate, sau din cauza unei demnităţi frus­trate ? Cert este că această in-­ stituţie s-a aliniat, aproape în totalitate, Puterii şi „Vetrei Româneşti“, în timpul grevei studenţeşti din decembrie 1990, a fost singura universitate din ţară care şi-a condamnat stu­denţii şi nu s-a afiliat „Solida­rităţii universitare“. Nu credeţi că aceste fapte au contribuit la demoralizarea studenţimii ? în celelalte centre universitare, profesorii şi-au sprijinit stu­denţii. încă din ianuarie 1990, în Cluj, campania de calomnii împotriva opoziţiei a fost mai puternică decit în alte zone. în întreprinderi, s-au organizat consilii F.S.N. după modelul fostelor organizaţii de bază, cu aceiaşi oameni, care duceau o campanie de dezinformare printre muncitori, împotriva o­­poziţiei şi mai ales împotriva mea, fiind locuitoare a Clujului. Aici, în propriul meu oraş, sunt cea mai detestată. Mai ales in timpul campaniei electorale, eram înjurată şi hulită pe stradă şi asta, la numai o lună după Re­voluţie, cînd fusesem aclama­tă. Tocmai această fărîmiţare a conştiinţelor şi abaterea de la adevăr, printr-o mincinoasă propagandă politică îi face pe clujeni ca nici acum să nu poa­tă fi solidari. Hotărirea nr. 1041/1990 a Gu­vernului României prevede îm­părţirea nominalizată, pe so­cietăţi comerciale, a patrimo­niului turistic. Conform aces­teia, a fost înfiinţată Societa­tea Comercială de Turism „CONTINENTAL“ S.A. Bucu­reşti, care cuprinde întregul lanţ al hotelurilor „Continen­tal“ din ţară, plus Hotelul „Si­esta“ din Cluj. Organizarea complexului hotel-restaurant din Cluj-Napoca sub formă de sucursală a SCT „CONTINEN­TAL“ S.A. Bucureşti s-a făcut prin Decizia nr. 1 din data de 1 decembrie 1990. In urma Ho­­tărîrii 1041, Ministerul Comer­ţului şi Turismului, prin De­partamentul Turismului, emite Ordinul nr. 154 din 26 aprilie 1991, prin care prevede sediile, componenţa, capitalul social şi activele activităţii societăţii ,cel constituite. Conform a­­stui ordin, hotelul şi restau­­antul CONTINENTAL din Cluj aparţin SCT CONTINEN­TAL S.A. Bucureşti. Iată însă că pe 29 martie a.c. - paralel şi în contradictoriu a hotărirea guvernamenta­­lă, Prefectura judeţului emite Decizia nr. 93 de bilanţare a Societăţii Comer­­iale de Turism „CONTINEN­­AL“ S.A. Cluj-Napoca. Avînd în vedere situaţia ne­­lară apărută ca urmare a de­ciziei Prefecturii care nu ţine seama de hotărirea guverna­mentală, salariaţii complexului CONTINENTAL Cluj, organi­zaţi intr-un nucleu sindical a­­partinind sindicatului „Demni­tatea“ al lucrătorilor din tu­rism jud. Cluj, solicită lămuriri asupra statutului real al com­plexului, Societăţii CONTI­NENTAL Bucureşti. Răspunsul — sosit prin telexul nr. 1375/ 29.05.1991 — reafirmă aparte­nenţa complexului, ca sucursa­lă a SCT CONTINENTAL S.A. Bucureşti, adăugind : „Orice altă interpretare a Hotărîrii nr. 1041 a Guvernului României fi­ind nelegală“. Toate aceste date au fost cerute de la Bucureşti întrucît administraţia SCT CONTINENTAL S.A. Cluj a refuzat, în mai multe rînduri, să prezinte salariaţilor situaţia reală a complexului. Datorită stressului, abuzuri­lor, dezinformării şi obstruc­­ţionării făţişe şi vehemente a activităţii economice a comple­xului, cit şi a refuzului de a lua în considerare nucleul sin­dical, salariaţii au întocmit un material care ulterior a deve­nit petiţie, prin care cereau în­lăturarea directorului Lucreţia Mihu.. Acest material a fost prezentat adunării generale a salariaţilor convocată de către sindicat în data de 21 aprilie a.c., fiind aprobat prin semnă­Reporter : Ce părere aveţi despre conducerea administra­tivă locală ? Doina Cornea : Gunoiul creş­te pe străzile Clujului, gropile se înmulţesc, adeseori sunt a­­saltată de oameni necăjiţi, exis­tă copii bolnavi care nu pri­mesc mijloace financiare pen­tru a se putea trata intr-un spital occidental (singurul loc unde ar mai putea încerca să fie salvaţi), vin şi îmi cer spri­jinul muncitori şomeri, etc. Mă întreb şi eu cu ce se ocupă a­­ceastă Primărie şi această Pre­fectură. Dl. Zanc, prefectul, a fost numit de Petre Roman. Mii de cetăţeni au cerut guvernu­lui demiterea prefectului, dar­­ el a rămas mai departe, nu­mind, la rindul său, primarul municipiului şi primarii celor­lalte localităţi din judeţ, majo­ritatea recrutaţi din fosta no­menclatură comunală şi orăşe­nească. La Cluj a fost numit primar dl. Tălpeanu — fostul director al C.U.G. — care, nu numai că i-a împiedicat pe muncitori să iasă in stradă, în tură de 98 din cei aproximativ 120 de salariaţi. De remarcat că la această şedinţă a fost in­vitată să participe şi L.M. care insă a refuzat să ia cunoştinţă de nemulţumirile salariaţilor din subordinea sa, părăsind sala. Cite un exemplar al peti­ţiei a fost remis SCT CONTI­NENTAL S.A. Bucureşti, Pre­fecturii jud. Cluj şi, pe 28 apri­lie, Inspectoratului general pe probleme de turism al jud. Cluj, cu rugămintea de a solu­ţiona cit mai urgent conflictul grav de muncă, cu menţiunea că, în caz contrar, sindicatul va declara grevă de avertisment. Cum nu s-a primit nici un răs­puns de la autorităţile locale, pe­ 30 mai a fost declarată gre­vă de tip japonez. Analizind situaţia semnalată, SCT CON­TINENTAL S.A. Bucureşti, prin Decizia nr. 36/29.05, o des­tituie disciplinar pe Lucreţia Mihu. în ziua de 31 mai petiţia a fost înregistrată la adminis­traţia complexului şi a fost în­mânată Consiliului împuterni­ciţilor Statului (C.I.S.) al SCT Cluj. Conflictul de muncă ne­­fiind soluţionat nici de aceştia, salariaţii­ au declarat grevă în perioada 3—6 iunie a.c., cu menţiunea că nu au evacuat hotelul şi au servit grupul de turişti străini comandat anteri­or, tocmai pentru a nu impieta prea mult realizările, ziua de 21 decembrie 1989, dar a şi alertat Securitatea cînd a­­ceştia, terminîndu-şi tiara, s-au încolonat şi au pornit spre cen­tru, unde au fost intîmpinaţi de gloanţele unităţilor de re­presiune. Reporter : D-nă Cornea, cu ce fel de probleme vă confrun­taţi în ultima vreme ? Doina Cornea : Din punct de vedere politic, sint in continua­re calomniată de presa fese­­nistă. Ultima calomnie se baza pe faptul că nu au venit nu­­ştiu­ ce aparate medicale din Suedia. Or, pe­ste tot unde am fost invitată, chiar şi la Con­siliul European, am solicitat a­­jutor umanitar pentru ţara noastră. In cuvîntarea pe care am susţinut-o cu acel prilej am spus :­­în numele democrati­zării ţării, rog Occidentul să ajuta şcoli, universităţi, sindi­cate, spitale, creşe, cămine, bi­blioteci, dar nu ajutaţi — îm­potriva democratizării ţării —, o putere cu tendinţe totalitare cripto-comuniste, pentru că a­­cest ajutor se va întoarce îm­potriva aspiraţiilor de liberta­te, demnitate şi­ prosperitate ale poporului român.» Chiar şi astfel de ajutoare — am susţi­nut — să fie acordate, insă, condiţionat. Reporter : Ca impresie v-a făcut recenta descoperire a ar­­hivelo­r Securităţii de la Bere­voieşti ? Doina Cornea : Impresia Mea, tot mai conturată, este că: Pe 6 iunie, C.I.S. Cluj a de­cis suspendarea din funcţie a directorului L.M. şi suspenda­rea deciziilor luate de aceasta privind desfacerea contractelor de muncă pentru agentul turis­tic Marinella Oancea (liderul nucleului sindical), pe motiv de reducere de personal şi a celor doi şefi de unitate alimentaţie publică, Petru Chicinaş şi Gri­­gore Casian, pe motiv că nu s-au înscris şi prezentat la concursul organizat — abuziv şi ilegal — de către L.M., fără a fi fost înştiinţaţi in scris de un asemenea concurs. Mai mult, L.M. a intentat proces liderului sindical pentru de­clanşare de grevă nelegală. Re­lativ la acest aspect trebuie spus că toate demersurile sa­lariaţilor au fost făcute in acord cu liderul sindicatului „Demni­tatea“, dl. Florin Jie şi, de ase­menea, s-a cerut poziţia Fede­raţiei Sindicatelor Libere din Turism, care a avizat soluţio­narea conflictului de muncă pe linie sindicală. Intre timp insă, simţindu-şi ameninţat scaunul, deşi decla­rată un concediu de boală, L.M. s-a pus să umble pe la diferite persoane sus-puse, pentru a-şi recăpăta funcţia din care putea „tăia şi spînzura“ fără nici o jenă. Şi, se pare, că nu fără rezultate. Fiindcă, ultimele in­formaţii indică faptul că CIS de la inceput, Securitatea este cea care a pus mina pe putere dar, neputind apare in faţă, i-a propulsat pe actualii reprezen­tanţi ai Puterii. De fapt, sunt foarte legaţi intre ei şi au in­terese comune. Securitatea are dosarele tuturor foştilor acti­vişti (şi le păstrează ca pe nişte obiecte de şantaj), iar a­­ceştia aveau de la bun inceput nevoie, pentru a se instala la putere, de forţă armată. De pildă, ce au fost acei „tero­rişti“, datorită cărora — este părerea mea — au ajuns la pu­tere ? Acum, au nevoie, din ce in ce mai mult, de o forţă re­presivă. Am observat cum, după fiecare eveniment de în­cordare petrecut în ţară, apă­reau noi unităţi represive spe­ciale formate — bine-nţeles —, din foştii securişti. Documentele descoperite la Berevoieşti confirmă deci filia­ţia dintre vechea şi noua Secu­ritate (S.R.I.) Pină cînd Minis­terul de Interne nu va fi con­dus de un ministru neutru din punct de vedere politic şi fără nici o tangenţă cu fosta Secu­ritate, nu cred că va fi linişte în ţară. Prin aceasta, vreau să spun că atita vreme cit vino­vaţii nu vor fi cunoscuţi — aşa cum s-a procedat in toate ţările civilizate care au trecut prin răsturnări asemănătoare —, nu se va putea ajunge la pacea, iertarea şi limpezirea conştiin­ţelor, al SCT Cluj s-a râzgindit, lu­­ind hotărirea de repunere la funcţie a fostului director şi reveni­rea asupra preavizelor de desfacere a contractelor de muncă a celor trei salariaţi. Şi asta, împotriva adresei nr. 13/ 1/2­262/7.06.1991 emisă de Gu­vernul României prin cabine­tul ministrului de stat, in care se specifică : „Prefectura jud. Cluj nu are competenţa legală in divizarea societăţii comer­ciale pe acţiuni „CONTINEN­TAL“, creată prin H.G. 1­041, divizarea putîndu-se face nu­mai prin hotărirea CIS de la această societate“. De altfel, la audienţa din data de 5 iunie, prefectul Grigore Zanc a tratat problema cu o nepăsare sus­pectă, spunind că este de com­petenţa CIS-ului local soluţio­narea conflictului de muncă (!), şi asta, după ce a încurcat lu­crurile cu acea decizie 93, care încălca o hotărire guvernamen­tală ! In toată această poveste, pa lingă încălcările flagrante ala legislaţiei în vigoare, se între­văd eforturile cumulate ala unor indivizi cu mentalităţi co­muniste, care trag sforile in folosul lor propriu. Pină cîndi tovarăşi ? ! (P. V.). I i'AUL VINICIUS ■ ABUZAŢI, TOVARĂŞI, ABUZAŢI !!

Next