Flacăra, ianuarie-martie 1993 (Anul 83, nr. 1-13)

1993-01-06 / nr. 1-2

Ce aduce anul, ce mai zice veacul „Evenimentul zilei“, Ciprian Vodă, Tiberiu Avram şi Tiberiu Buiciuc n-au căldură, au călduri studenţii vor să reînfiinţeze 3 seu Vădim şi hm încearcă cu degetul (marea, evident)? Sîmbătă, 19 decembrie 1992, orele 10.20. Int­ru în incinta Universităţii ..Ştefan cel Ma­re“ din Suceava. Plecînd pe urmele unor ştiri venite din diverse surse, inclusiv din presă, îl caut pe Ciprian Vo­dă, „lider prezumtiv“ al unei organizaţii legionare în rîn­­dul studenţilor suceveni, îl întreb pe primul întîlnit : „Unde-l găsesc pe C V. ?“ „în cămin, et. 1, camera 68“ — mi se răspunde Bat, la uşa cu numărul menţionat, u­să care, în loc de vizor, are o gaură pe unde poate intra o vrabie. Mi se deschide. Spun cine sunt si ce vreau. 3 4 băieţi si o fată­­.fata în pat cu Vodă!, într­o atmosferă de mahmu­reală. Vodă îmi spune că de­­abia a făcut ochi şi convenim să ne vedem peste o jumăta­­te de oră. îi spun că merg să cumpăr ţigări şi mă în­torc. Revenind, bat din nou la 08 şi sunt oarecum ..somat.“. „Spune parola“ — se aude un­­glas dinăuntru. în fine, mi se deschide uşa. „Bine — zic — dar n am fixat nici o paro­lă“. „Păi, nu te-am întrebat : Băi ţi-ai cumpărat Carpati ? Ast­a-i... parola..." — Domnule Vodă, sînteti dispu­s pentru un interviu ? Cu­ un ton neprimitor, vizi­bil iritat­, irascibil chiar, îmi răspunde : ,— Că ? Alt interviu ? Si apoi, de unde îmi ştii numele si la ce cameră locuiesc ? — De la colegi şi din presă, sînteţi deja un om cunoscut. — Acvhii îmi beau ness-ul. Ne vedem cînd termin ca­feaua — Bine Vă aştept în clă­direa Rectoratului, că e mai linişte. ...Şi n-a mai venit. Oricum, nici nu mai era nevoie să-i văd fata, botită de „studiu“, deoarece mi s-au pus la dis­poziţie­ declaraţiile celor im­plicaţi în dialogul despre studenţi­­i legionari T­e re­producem, întocmai, în conti­nuare (respectînd cu stricteţe gramatica şi stilul originalu­­ u­lui) : . 14 decembrie 1992 ora 20.15 Suceava . Scrisoare deschisă către co­tidianul „Evenimentul zilei“ Subsemnatul Vodă Ciprian, student la Universitatea „Şte­fan cel Mare“ din Suceava, an II TCM zi, voi face cîteva precizări în legătură cu arti­colul „Studenţii vor să reîn­fiinţeze mişcarea legionară a­­părut în „Evenimentul zilei“, pag. 4 din 11 decembrie 1992 . Domnul Tiberiu Avram, co­respondent al dumneavoastră, în ziua de 10 Decembrie 1992. Şi-a trimis un delegat (al că­rui nume nu-l divulg) pentru a-mi lua un interviu pe tema „Legionarii şi reînfiinţarea “Gărzii de Fier“. Menţionez că totul a pornit de la chef pre­lungit, la care a participat şi o studentă a facultăţii de tu­rism (cu alte calităţi de „me­diu răspîndac“), care este co­legă cu sora lui Tiberiu A­­vram ,­ cu care am discutat despre legionari, împreună cu noi mai erau doi studenţi. Avînd în vedere că în urma acestui chef eram foarte bine dispuşi şi obser­­vind că această glumă „a prins“, am continuat să exa­gerăm pe această temă şi-n acest fel distrîndu-ne pe sea­ma acelei studente. Din acest punct de vedere consider că articolul „Studen­ţii vor să reînfiinţeze mişca­rea legiona­r“ din 14 Decem­brie 1992 este o calomnie la persoana mea şi doresc ca ziarul dumneavoastră să dea o dezminţire şi să publice a­­ceastă scrisoare deschisă pînă pe 17 Decembrie 1992 în caz contrar eu voi acţiona o ju­­decată pe semnatarul artico­lului cu titlul menţionat mai­ sus, care mi-a adus acele a­­cuzaţii nefondate. Loc de dat cu bătut Subsemnatul Buiciuc Tibe­riu, student în anul IV la U­­niversitatea „Ştefan cel Mare“, secţia „Automatizări şi Cal­culatoare“, an IV, declar că : Fiind împuternicit de Avram Tiberiu, corespondent al zia­rului „Evenimentul zilei“ de Bucureşti şi făcînd parte din­ redacţia publicaţiei „Eveni­mentul zilei“ de Iaşi, am con­semnat răspunsurile date de Vodă Ciprian, student în anul II la Facultatea de Mecanică din cadrul Universităţii „Şte­fan cel Mare“ şi de colegii lui de cameră la întrebările pe care Avram Tiberiu le formulase anterior. Deoare­ce acesta n-a reuşit să­­ con­tacteze, fiind la Iaşi, m-a ru­gat pe mine să fac acest lu­cru. Menţionez că nu am nimic de denaturat, deoarece nu îm­părtăşesc ideile celor chestio­naţi­ şi nici n-am nici o legă­tură cu ziaristica, fiind deci un intermediar neutru. Deci, pe data de 10 12.1992 s-a derulat următorul dia­log în­ camera 68 la căminul de băieţi : — Este adevărat că aţi vrut să organizaţi o grupare le­gionară ? — Da. — Care sunt diferenţele în­tre ideile voastre şi ideile foş­tilor legionari ? — Noi vrem să luăm numai părţile bune ale acestora. — Care sunt părţile bune ? — Scopul organizaţiei ? —­ Vrem să luptăm împotri­va corupţiei, să-i punem la punct pe cei corupţi, atît u­­nele organe locale cît si unele cadre universitare de aici. — Organizaţia are un ca­racter extremist ? — Da, de dreapta. — Cu cine ati votat ? — Cu Gheorghe Funar si „România Mare“. — Sînteti de acord cu ideile lor ? — Da, cine nu-i ? — Aţi făcut ceva concret pentru realizarea acestei orga­nizaţii ? — Da, ne am interesat la P.N.Ţ. c.d. dacă ne-ar putea ajuta, dar ni sa explicai că ar fi o organizaţie ilegală, deci imposibil de realizat. — Alte detalii ? — Un col­g de-al nostru ar merge in costum naţional la examen, dar asta­­să nu apa­ră, deoarece nu tie putem­ pro­nunţa cînd respectivul fnu-i de fată. — Spuneţi mi acum­ dacă nu vreţi să trimit mai departe răspunsul la aceste întrebări. Cel care nu a trimis nu a spus că e un articol interesant si mai mult ca sigur va apă­rea Eu nu vă pot. insă, spune care vor fi urmările ! — Dacă apare o să primiţi ziarul. — Da. — Dacă­ ar fi posibilă crea­rea organizaţiei, aţi lansa o chemare către studenţii din alte centre universitare sau tineri ? — Aceleaşi idei ? Deocam­dată nu se pune această pro­blemă, deoarece este ilegal. Aşa stînd lucrurile, găsim oportună şi opinia domnului prof. dr. ing. Mihai Grămăti­eu, prorectorul Universităţii sucevene. Domnia sa a pre­cizat : „Am luat cunoştinţe­, cu surprindere, din presă, respec­tiv din Evenimentul zilei şi Bursa de Est, despre aşa-zisa iniţiativă a unui grup de stu­denţi, avîndu-l ca lider pe Ciprian Vodă, de a (re)înfiin­­ţa Garda de Fier. Gravitatea şi impactul social al unei ast­fel de informaţii era firesc să preocupe studenţii şi Senatul Universităţii, în acest scop purtîndu-se discuţii asupra veridicităţii acestei ştiri şo­cante. Potrivit declaraţiilor celor doi — „reporter“ şi in­tervievat — şi a colegilor care au asistat la interviu (Foceag­ Gheorghe, Turcu Gheorghe, Ursache Vasi­le, Rotariu Do­­ru), rezultă lipsa de veridici­tate a acestei informaţii. Ca urmare, textul difuzat de domnul Tiberiu Avram a in­­dignat si şocat studenţii şi ca­drele didactice din Universi­tate. In calitatea pe care o am, garantez­ că studenţii noş­tri sînt maturi, au discernă­­mînt, solicitînd publicaţiilor care ne-au făcut acest «bine» să facă o dezminţire asupra articolului cu pricina, por­nind de la faptul că în Uni­­versitatea suceveană nu a fost, nu există şi nici nu va fi un nucleu al unei mişcări atît de extremiste cum e cea legiona­ră. A doua zi după apariţia în presă a notei, am avut o şe­dinţă de Senat, cu care prilej am analizat acest caz, prima atitudine luînd-o studenţii membri ai Senatului, cărora li s-au alăturat cei din con­ducerea Sindicatului Liber Studenţesc şi de la Societatea Academică «Arboroasa». De altfel, serviciul juridic al Universităţii se va ocupa de reparaţiile prejudiciilor morale aduse acestei instituţii, prin acţionarea în judecată a corespondentului Tiberiu A­vram, care, cu bună ştiinţă, a denaturat interviul". CONSTANTIN ŞTEFURIUC ■ la Suceava, mişcarea Intîmplarea a făcut ca naşterea Legiunii să aibă loc tot în nordul Moldovei. Iniţiatorul şi ideologul ei, căpitanul Corne­lius Zeica Codreanu, profesor de germană, născut in 1909, şi-a recrutat primii adepţi tot din rindul tineretului studios. Asasi­nat în 1938 din ordinul regelui Carol al II-lea, Codreanu con­tinuă să fie o figură controversată. A durat în anii­­30 de sute de mii de adepţi, el răm­tne, în acelaşi timp, în istorie, ca au­tor moral al unor crime abominabile. miercuri, 13 ianuarie 1993 VODĂ Gh. Ciprian Dragoș — fișă personală — Anul I 1989/1990 — promovat cu media 6,00 — TCM ing. seral Anul II 1990/1991 — transferat la cursuri de zi la spec. TCM ing. — repetent Anul II 1991/1­992 — întrerupt studiile conf. art. . 50 din R.A.P.S. aprobat în ședința R.S./29.09.1992 Anul II 1992/1993 — transferat la specializarea S.G.I.M. Secretar şef facultate, s.s. indescifrabil Fără a mă erija în „detectiv complet“ asupra cazului analizat, socot că nu se poate vorbi de o renaştere a spiritului legionar în rîndul studenţilor suceveni, ci de naivitate şi teribilism adolescentin. C. $. a Vadim ar trebui bătut cu frînghia, în piaţa publica — Legionarismul vi se pare reversibil? — Nu. E un fenomen total ireversibil. Dacă ar apărea cineva cu gindul să-l re­editeze ar cădea uşor în epigonismul cel mai sinistru. — De ce ? — Pentru că lipsesc condiţiile şi sta­rea de spirit de atunci, cînd lumea era mai predispusă să suporte tirania extre­melor. — Proces ireversibil... Cum vi se pare, acum, mişcarea legionară din per­spectiva Istoriei ? — Legiunea a fost singura mişcare de revigorare creştină şi naţională din a­­cest veac, din România. — Singura mişcare care şi-a propus in mod limpede şi declarat lucrul acesta. Dar cred că orice partid ar trebui să-şi propună şi chiar declară uneori un ase­menea scop. Deci nu declaraţia a unici­­zat Legiunea, ci modul in care a pus in practică această declaraţie­. Ce părere aveţi despre demagogia unor publicaţii gen România Mare, Europa etc ? Şi ele proclamă revigorarea creştină şi naţio­nală. .. — Ar trebui bătuţi cu fringhia în pia­ţa publică. Nişte mincinoşi. Au preluat toate lozincile. (Fragment din recentul volum „Jurnal cu Petre Ţuţea“ de Radu Preda) Petre Ţuţea despre legionari şi Legiune PAGINA 3

Next