Flamura, octombrie 1970 (Anul 18, nr. 1830-1856)
1970-10-20 / nr. 1846
ANUL XVII NR. 1846 Q MARȚI, 20 OCTOMBRIE 1970 0 4 PAGINI, 30 BANI CUVINTAREA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, LA SESIUNEA JUBILIARĂ A ADUNĂRII GENERALE A ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE Domnule președinte. Onorați reprezentanți ai Statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizației Națiunilor Unite prilejuiește atât o retrospectivă a evoluției internaționale și a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cât și trecerea în revistă a activității desfășurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăți așteptările popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate direcțiile activității viitoare a Organizației Națiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între națiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se știe, Organizația Națiunilor Unite a fost constituită la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare și nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă, însăși denumirea de Organizație a Națiunilor Unite ne reamintește faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate națiunile planetei să-și unească eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în fața popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizației nu s-au statornicit încă pe deplin în relațiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizația noastră a jucat un rol de seamă în viața internațională Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în atenția O.N.U., au fost adoptate o serie de hotăriri și rezoluții de mare însemnătate. Din păcate însă multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parțial. In același timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, Organizația Națiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au știrbit prestigiul și au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieții internaționale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cit și a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învățămintele în vederea creșterii rolului ei în soluționarea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între popoare și a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social și național care au avut loc în lume în acești 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populația globului pămîntesc. Alte popoare își orientează dezvoltarea economico-socială pe calea socialistă. Apariția și dezvoltarea unui mare număr de țări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenței pașnice a statelor cu orinduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeșteptări naționale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominația imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recâștigarea independenței naționale, sistemul colonial s-a prăbușit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizația Națiunilor Unite, în întreaga viață internațională. Revoluția tehnico-științifică contemporană, pătrunderea omului în Cosmos și uriașa dezvoltare a culturii au produs mari schimbări în gindirea și conștiința oamenilor. Popoarele, oamenii își dau tot mai mult seama de forța pe care o reprezintă, înțeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a colaborării între națiuni libere și egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bunăstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiții internaționale complexe, care oferă încă motive de neliniște tuturor multe popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagrații mondiale, în diferite părți ale lumii războiul continuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbați și femei, bătrâni și tineri, să distrugă uriașe bunuri materiale și culturale. Mai sunt încă popoare ținute sub jugul dominației coloniale, nevoite să lupte cu arma in mină pentru dreptul sacru de trăi libere, in state independente, a de a folosi bogățiile naturale și rodul muncii pentru propria lor bunăstare, de a-și hotărî soarta așa cum o doresc. In viața internaționala se manifestă încă forțe imperialiste și colonialiste care vor să continue vechile practici de dominație asupra popoarelor, care promovează o politică de forță și dictat, amestecîndu-se în treburile interne ale altor state, încercînd să le impună voința lor, să le aservească intereselor lor. Este adevărat că împotriva politicii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, popoarele, forțe sociale ample, puternicul curent al opiniei publice democrate internaționale. Cursul evenimentelor internaționale demonstrează în mod elocvent că atunci cînd popoare sînt cu adevărat hotărite să-și apere libertatea și independența, ele se bucură de sprijin și solidaritate internațională și nu există forță în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preț. Doamnelor și domnilor. Dați-mi voie să vă prezint cîteva aspecte ale politicii interne și externe a țării mele. România a cunoscut secole de dominație străină. Ea a pășit pe calea dezvoltării libere și independente cu un sfert de veac în urmă, în aceeași perioadă în care a fost creată Organizația Națiunilor Unite. Luîndu-și soarta în propriile mîini, trecînd la edificarea unei orînduiri sociale noi — orinduirea socialistă — poporul român a obținut, într-un timp istoric scurt, realizări de seamă în propășirea sa economică și culturală. Conducători și alți reprezentanți ai multor state, vizitînd România, și-au putut face o imagine edificatoare despre progresele poporului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit în acești 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la nivelul țărilor dezvoltate. România își propune să depună în continuare eforturi susținute pentru amplificarea potențialului ei economic și înflorirea multilaterală a vieții sociale, pentru dezvoltarea științei, învățămîntului, culturii — factori de seamă în făurirea unei vieți noi, civilizate — pentru ridicarea bunăstării materiale și spirituale a întregului popor. Nu uităm niciodată că un popor poate fi cu adevă(Continuare in pag.. * TVs) încheierea vizitei președintelui NICOLAE CEAUȘESCU în California. Sosirea la New York După ce a vizitat orașul Californian San Francisco, președintele Nicolae Ceaușescu a revenit sîmbătă noaptea la New York. A treia zi a prezenței președintelui Nicolae Ceaușescu în California a fost rezervată vizitării orașului San Francisco — cel mai mare port al S.U.A. la Pacific, important centru economic, politic și cultural al țării, înaltului oaspete român, soției sale, persoanelor care îl însoțesc le-au fost prezentate cartiere avînd fiecare un evident specific arhitectonic, economic și etnografic, integrate armonios într-un complex urbanistic, unic în felul său, conferind marelui oraș de pe coasta Pacificului personalitate și distincție. Reprezentanții municipalității au ținut să prezinte președintelui României cîteva monumente semnificative pentru istoria acestor locuri, pentru străduința generațiilor care, prin munca lor, au construit — intr-o perioadă istorică scurtă acest mare oraș cu tot ceea ce înseamnă el prin uzinele și fabricile sale, prin edificiile economice și culturale care-1 caracterizează, prin portul său, — al treilea din lume — prin densa rețea de drumuri și poduri moderne, prin structura și organizarea sa urbanistică. Prima oprire a avut loc la monumentul închinat lui Columb. Un turn înalt și suplu, o statuie înfățișînd un bărbat cu o figură senină și energică, sunt plasate pe o culme care domină orașul, golful și un mare parc natural. A urmat vizitarea acestui parc întins pe cîțiva kilometri pătrați, el însuși un monument natural, unic în felul său. Intr-o mică poiană, încadrată de arbori giganți, a fost fixată, în urmă cu 25 de ani, o placă memorială consacrată lui F.D. Roossevelt, menită să omagieze contribuția sa la întemeierea Organizației Națiunilor Unite. Președintele Ceaușescu s-a oprit cîteva clipe în fața acestei plăci memoriale. De-a lungul aleilor, cetățenii aflați în parc l-au salutat cu gesturi prietenoase pe conducătorul statului român. După popasul la National Monument“, „Muir Woods coloana de mașini și-a continuat drumul îndreptîndu-se spre coloana Belvedere Tiburon. La poalele acesteia se afla un teren întins, care, în anul 1945, cînd aici, la San Francisco, s-a semnat Carta Națiunilor Unite, fusese destinat să găzduiască edificiul sediului O.N.U., transferat ulterior la New York. Itinerariul a inclus, de asemenea, marele pod „Poarta de aur“ (Golden Gate), uriașa arcadă construită în deceniul al patrulea peste o strâmtoare a Golfului San Francisco, precum și vizitarea pe mare, la bordul unei șalupe, a unei părți a portului. La amiază, președintele Nicolae Ceaușescu, soția sa, Elena Ceaușescu și persoanele oficiale care îl însoțesc și-au luat rămas bun de la gazdele californiene pe aeroportul internațional San Francisco. Primarul orașului, J. Alioto, și colaboratorii săi și-au exprimat satisfacția de a-l fi avut în mijlocul lor, timp de două zile, pe președintele României. Avionul special, pus la dispoziție de Casa Albă, s-a îndreptat spre New York, unde șeful statului român a sosit in cursul nopții de sîmbătă. Duminică, în cursul dimineții, tovarășul Nicolae Ceaușescu, soția sa și persoanele care-l însoțesc au răspuns invitației de a face scurtă plimbare cu yachtul în jurul insulei Manhattan — nucleulîntregii vieți economice și sociale a marii metropole americane. Oaspeții au urcat la bordul navei de croazieră „The Highlander“, care a arborat pe catargul principal tricolorul românesc. Oficiul de gardă a fost îndeplinit de Melcolm Forbes, proprietarul yachtului, cunoscut industriaș și editor al unor publicații de informație și comentariu economic. Yachtul a parcurs un itinerar care, început pe fluviul Hudson, în apropierea marelui pod „George Washington“, a continuat spre sudest, de-a lungul Manhattan-ului pînă în dreptul monumentalei Statui a Libertății, pătrunzînd apoi în apele East River-ului, spre est, dincolo de podul „Quensboro“. Aceasta a oferit oaspeților posibilitatea să privească de pe apă panorama originală a New York-ului, principalele sale centre și edificii : zgîrie norii din Wall-Street, giganticul Empire State Building, paralelipipedul binecunoscut al sediului O.N.U., numeroasele docuri, antrepozite, dane portuare, podurile suspendate peste cele două fluvii, întinsul chei al cartierului Harlem, profilat pe aglomerarea urbanistică a acestei zone a orașului La bordul vasului, tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit explicații asupra locurilor vizitate, ș-i interesat de unele probleme de ordin edilitar, economic și social ale municipiului, s-a întreținut cu persoanele oficiale americane care îl însoțesc. la clădirea laboratorului C.S.R. se aplică o metodă modernă pentru finisarea fațadei: schela mecanică autoportantă I.C.M.M.R. Foto : M.Popescu în pagina a lIl-a ■ FOTBAL. In divizia A luptă strînsă pentru titlu. Divizia B : Minerul Anina la un punct de lider. ■ HANDBAL. Reșițenii au pierdut în cursa pentru promovare. ■ POPICE. In derbiul local C.S.M.R. a întrecut surprinzător formația Olimpia. sutre munți i sus, intre munți, e Rusca. O spune poezia și adevărul e undeva între irizările ei și realitate. Ruscanii sunt și astăzi păstori vestiți, cu trup tare ca piatra Țarcului și suflet bun și încărcat de doruri ca Padeșul de flori. Poate că de aici, din acest filon de realitate geografică aspră, de solitudine permanentă a omului in luptă cu muntele s-au născut multele nestemate ale folclorului local pe care ruscanii le-au păstrat nealterat in cel mai cald colț al inimii lor. Dar multă vreme, adică pînă foarte curind, lumina și bucuria de se limitau pentru ei la horele satului și, poate, mai ales toamna și iarna, la frumoasele clăci. Atunci se cânta cu patos, cu alean, atunci se făceau glume, atunci se rotunjea robust hazul strigăturilor moralizatoare, iar pașii cu tenta sincopelor, cu abilitatea celor înnăscuți pentru „brîuri“ și „doiuri" realizau euritmia jocului popular care uimea privirile. Astăzi, însă, mă întîmpină o Ruscă cu multe noutăți. Căminul cultural e gazdă bună pentru valorificarea tezaurului din străbuni, școala a devenit izvor mai adecvat complex de lumină, s-au edisificat pe vatra satului intîile trotuare, iar cel mai recent pas nou, este cel făcut pentru crearea unor condiții locale de captare și retransmitere a imaginilor pentru micul ecran. — Ne-am durat, îmi spun oamenii satului, și un microreleu local. De fapt e vorba de două microrelee T.V. Unul pentru noi, altul pentru centrul de comună — Teregova. Firește sunt și alte sate care au asemenea construcții. Aici, insă, prezența, semnificația lor este mult mai adîncă. Unde odinioară erau, mulți neștiutori de carte, astăzi peste 100 de gospodari din Rusca și Teregova își fac din seri o plăcută petrecere a timpului, in fața micilor ecrane. — E drept, oamenii noștri sînt foarte inimoși și harnici, ne spune I. Miculescu, secretarul Comitetului comunal de partid. Anul acesta s-au realizat cîteva obiective edilitargospodărești de primă însemnătate pentru urbanizare la care însă principal este că au pus mina cu mic cu mare toți sătenii. Aș vrea să țineți seama că am înălțat cele două microrelee cu participarea nemijlocită a multor comuniști. N. CATANA (Continuare in pag. a 3-a) Toate forțele la Încheierea lucrărilor agricole de toamnă Subliniam in ultimul număr al ziarului că săptămîna trecută într-un număr însemnat de unități s-au înregistrat ritmuri ridicate la efectuarea însămințărilor de toamnă. O mai bună organizare a muncii, mobilizarea susținută cooperatorilor la lucru în cîmp, a folosirea mai judicioasă a tractoarelor și mijloacelor de transport s-au soldat cu rezultate bune în cooperativele agricole de producție. După situația raportată duminică la Direcția agricolă județeană, numărul unităților care au terminat sau mai aveau de semănat sub 10 la sută din suprafața planificată, a crescut la 11, iar al celor care depășesc media pe județ, de 62 la sută, este de 51. Și la recoltatul porumbului, lucrare la care procentul de realizare pe județ, de 40 la sută, indică un ritm necorespunzător, acolo unde a existat preocupare pentru mobilizarea la lucru a membrilor cooperatori și pentru o bună organizare a muncii, rile sînt cu mult mai bune. realizăAșa, bunăoară, cooperatorii de la Giurgiova au strîns întreaga recolta de porumb, iar cei de la Moldova Veche, Gornea, Șoșdea, Ciortea Zlatița și Radimna au cules mai mult de trei sferturi. Cu realizări superioare mediei pe județ se înscriu și cooperatorii de la Buchin, Valea Timișului, Căvăran, Peștere, Glimboca, Ciuta, Ohaba Mîtnic, Iam, Păltiniș, Valeadeni, Socol, Șușca, Pojejena, Liubcova Lescovița, Gherteniș, Bocșa, Ezeriș, Biniș, Măureni, Vermeș, Izgar, Remetea Pogonici, Valeapai, Lăpușnicu Mare, Gîrbovăț, Bănia, Berliște, Ciclova Română și Iertof. Rezultatele obținute de unitățile menționate demonstrează cu prisosință că acolo unde a existat preocupare, unde mecanizatorii au depus interes și tractoarele au funcționat normal, ritmul de lucru a fost corespunzător și, aceste unități vor putea încheia lucrările de toamnă în epoca optimă. Dimpotrivă, rămînerile în urmă, destul de mari în unele unităti, nu-și găsesc nici o justificare, ele datorîndu-se numai carențelor în organizarea muncii și nefuncționării utilajelor. De pildă, cooperativa agricolă de producție de la Răcășdia a semănat pînă duminică doar 32 la sută din cele 924 de hectare planificate pentru această toamnă. Situația, cu totul nesatisfăcătoare, se datorează in cea mai mare măsură faptului că aproape zilnic jumătate din tractoarele repartizate acestei unităti nu funcționează. La cooperativa agricolă din Ciuchici, pînă duminică se însămînțase abia 40 la sută din suprafața planificată. Cu toate acestea, miercurea trecută lucrătorii secției de mecanizare nu au lucrat, preferind să... .prăznuiască! Situații asemănătoare se întîlnesc în multe din secțiile de mecani sag ALEXANDRU POPOVICI f Continuare in pag. a 3-a) i EXPOZIȚIE COMEMORATIVA Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România a organizat expoziția temporară ,,50 de ani de la greva generală din octombrie 1920“. Printr-un mare număr de documente originale ale Partidului Socialist, ale organizațiilor sindicale este reflectată amploarea grevelor din perioada premergătoare grevei generale. Documente originale — manifeste, chemări, telegrame, rapoarte, note informative — înfățișează aspecte ale începerii grevei generale la 20 octombrie 1920, ca urmare a chemării Partidului Socialist și a Comisiei Generale a Sindicatelor. Pe panouri, în vitrine sînt expuse portrete ale organizatorilor și conducătorilor din diferite orașe a grevei, precum și fotografii reprezentînd grupuri de greviști de la Atelierele C.F.R. București, Arsenal, mineri din Valea Jiului. Alte exponate oglindesc activitatea Partidului Socialist și a sindicatelor în timpul grevei precum și documente din care se desprind învățămintele grevei generale și ecoul său internațional. Articole din presa apărută în Germania, Austria, Grecia, Anglia, redau aspecte ale ecoului international al grevei generale. Intr-o vitrină sunt expuse lucrări, studii, articole închinate grevei generale din octombrie 1920. fi