Flamura, noiembrie 1970 (Anul 18, nr. 1857-1881)

1970-11-25 / nr. 1877

• 2 « Comuniștii în locurile cheie“ ale producției Conducerea politică tot mai competentă, cu autoritate, în deplină cunoștință de cauză complexelor probleme pe care le a ridică activitatea practică, viața de fiecare zi, dintr-o unitate sau alta, presupune în mod implicit întări­rea numerică și calitativă a rîn­­durilor organizațiilor de partid, existenta în cele mai importante sectoare ale producției a influen­ței mobilizatoare, stimulatoare a acestora, influență care depinde de însăși prezența comunistului în acele locuri. Amplificînd ideea, vom spune că aceasta a fost, de fapt, și tema principală a dezba­terilor care au avut loc în cadrul conferinței de dare de seamă și alegeri a organizației de partid de la Unitatea de exploatare și in­dustrializarea lemnului din Ca­ransebeș. Exemplele folosite in conferință au dovedit că atunci cînd comite­tul de partid, organizațiile de ba­ză, birourile acestora, au manifes­tat preocupare pentru întărirea forțelor, pentru educarea comuniș­tilor, pentru atragerea lor la pro­cesul înfăptuirii tuturor sarcinilor și măsurilor stabilite, efectul ac­țiunii lor, ca organe politice con­ducătoare, a corespuns așteptări­lor. In primul rînd, maturitatea și perfecționarea activității politice a fost pe deplin reflectată în re­zultatele economice, în munca și viata întregului colectiv. Astfel, darea de seamă prezentată de to­varășul Gheorghe Marcu, secreta­rul comitetului de partid, a infor­mat, printre altele, că pe cele 10 luni scurse producția globală a fost depășită cu 5,6 la sută iar producția marfă cu 3,6 la sută. Peste sarcinile de plan au fost da­te 9 339 mc bușteni de fag, 3 328 mc bușteni diverse specii, 3 902 mc lemne le foc, 916 mc cheres­tea fag și altele. Pe aceeași peri­oadă productivitatea muncii a crescut cu 1 la sută. —Aceste rezultate — spunea pe bună dreptate în cadrul conferin­ței tovarășul ing. Aurel Căpăs­­traru, directorul U. E. I. L. Caran­sebeș — au devenit posibile ca urmare a aportului substanțial a­­dus de întregul colectiv, în frun­te cu comuniștii, a căror prezen­ță s-a făcut din plin simțită în ma­rea majoritate a locurilor cheie a­­le producției. Ca urmare a preocupărilor avu­te de comitetul de partid în di­recția întăririi numerice și cali­tative a rîndurilor partidului, sprijinului eficient acordat grupe­a­lor și organizațiilor de bază, aici numărul membrilor de partid crescut în ultimii doi ani cu încă a 42. — Biroul organizației noastre de bază, cu sprijinul și sub îndruma­rea comitetului de partid — a spus în cuvîntul său Constantin Ghi­­nescu, mecanic de locomotivă, se­cretarul organizației de bază de la sectorul de exploatare a lemnului Teregova — a pus un accent spo­rit pe această problemă specifică vieții de partid, înțelegînd că în toate locurile importante de mun­că prezenta comuniștilor, ca pro­motori ai noului,­­ este imperios necesară. De la ultimele alegeri și pînă în prezent, organizația pe care o reprezint a reușit să pri­mească în partid încă 15 tovarăși din diferite locuri de muncă. A­­portul tot mai activ al organiza­ției de bază la viața productivă a sectorului este materializat prin preocuparea dovedită de comu­niști, de întregul colectiv pentru valorificarea superioară a masei lemnoase. în urma dezbaterilor și a măsurilor stabilite în adunările generale ale organizațiilor de ba­ză s-a reușit o și mai bună organi­zare a muncii, care, în final, a condus la obținerea unei economii de 10 lei pe mc de buștean. Evident, rezultate asemănătoare s-au obținut și la nivelul altor or­ganizații de bază. Cu toate aces­tea, nu putem spune că pe linia întăririi numerice și calitative rîndurilor partidului, la U.E.I.S. C­­a­ransebeș, s-a făcut totul, că alte rezultate nu ar mai fi fost posi­bile. Dimpotrivă, Comitetul de partid — așa cum au relatat în cuvîntul lor și Rusalin Dragomir, de la sectorul de exploatarea lem­nului Zăvoi și Gheorghe Dobre de la sectorul de exploatarea lemnu- Adunări de dare de seamă și alegeri în organizațiile de partid lui Rusca Montană — nu a acor­dat suficient sprijin tuturor orga­nizațiilor de bază în vederea pri­mirii în partid a tuturor acelora care merită înaltul titlu de comu­nist. Cu deplină justețe arăta în cadrul conferinței comunistul Gheorghe Pojoagă, maistru la de­pozitul Fabricii de cherestea din Zăvoi, că datorită insuficientei preocupări a comitetului de partid, a biroului organizației de bază din care face parte, în decurs de doi ani, la fabrica de cherestea, nu s-au primit decît opt tovarăși, ceea ce e foarte puțin pentru un ase­menea loc de muncă, cu un efec­tiv de peste 800 de muncitori. Ne­corespunzător s-a desfășurat mun­ca de primire în partid și la ni­velul altor organizații de bază. La sectorul de exploatare a lemnu­lui Caransebeș, bunăoară, în de­curs de doi ani nu s-au primit de­cît 4 tovarăși, la cel de la Arme­­niș 5, iar la U.M.T.F., niciunul. Acest lucru s-a manifestat în­tr-o anumită măsură și în nea­junsurile ivite pe linie de produc­ție. Fără a acoperi toate locurile de muncă cu cadre de nădejde și, în primul rînd cu membri de partid — oameni cu un dezvoltat simț de răspundere — problema valorificării superioare a masei lemnoase, a rentabilizării produ­selor a fost privită cu insuficien­tă răspundere. Nimic nu justifică faptul că, în timp ce la sectorul de exploatare a lemnului Teregova, se realizează o economie de 10 lei pe fiecare metru cub de buștean, la sectorul învecinat., Armeniș, ca și la cel din Rusca Montană, pre­țul de exploatare să fie depășit cu circa 33 de lei pe metru cub! Neîndoielnic. In atenția comi­tetului de partid, a birourilor or­ganizațiilor de bază, in perioada următoare stau sarcini sporite, mobilizatoare. Incepînd cu anul 1971 — primul an al noului cin­cinal T- producția de material lem­nos exploatat și industrializat pe unitate, va crește cu peste 40 000 mc, în timp ce calitatea produselor se cere menținută la nivelul ce­lor mai înalte exigente. Noile organe alese — comitetul de partid și birourile organizații­lor de baza — vor trebui să de­pună noi eforturi pentru perfec­ționarea muncii în această mare organizație de partid, perfecționa­re care, în ultima instanță, trebuie să-și afle reflectarea în activita­tea întregului colectiv de muncă al unității, atît sub aspect cantitativ, cit mai ales, calitativ. Este o da­torie a tuturor, și în primul rînd a comuniștilor, de a crea opinie de masă împotriva abaterilor de la disciplina tehnologică, de la disciplina muncii sub toate aspec­tele. Or, în acest sens, se știe, a­­tît comitetul de partid, cit și birou­rile organizațiilor de bază — fără a mai aminti de conducerea teh­­nico-administrativă — au dat do­vadă uneori de îngăduință fată de neglijente și abateri, fără ca acestea să fie dezbătute in colec­tiv, fără a fi supuse focului cri­ticii pentru ca ele să nu se mai repete. Numărul mare de absente nemotivate — 35 000 am/ore pe 9 luni — vorbește de la sine des­pre aceasta. In încheierea lucrărilor confe­rinței, tovarășul Iosif Stolojescu, secretar al comitetului județean de partid, s-a oprit in cuvîntul său asupra necesității de a se găsi căi mereu mai eficiente de îmbună­tățire a activității organizației de partid, în vederea creșterii ro­lului acesteia în conducerea colec­tivului. Este ceea ce s-a reflectat, de altfel, în complexul plan de mă­suri adoptat cu acest prilej. G. CONSTANTIN Există in filmul „Hei, tu­­“ (producție Defa-Berlin) o su­medenie de intenții bune ca­re, coroborate cu verva tine­rească, cu acea culoare de real, de lucru trăit ce răzbate mai din fiecare secvență, ii dau anumite calități care-l fac să suscite interesul susținut al spectatorilor. Luind ca pre­text o banală poveste de dra­goste — care, singură, n-ar fi avut nici cea mai mică șansă de a spune ceva — regizorul Rolf Römer ne propune o dez­batere pe citeva dintre princi­palele probleme ale generației tinere contemporane. Regăsim aci tema opțiunilor sentimen­tale, a înțelegerii responsabi­lității sociale a educatorilor (eroii filmului fiind câțiva pro­fesori), dar totodată, ni se vor­bește și de necesitatea de a asigura o bună educare tine­retului Așadar, o bogăție de idei, adesea argumentate cu­ fapte de viață autentică. Se intimplă însă că după vizio­nare spectatorul pleacă destul de contrariat, neștiind prea bine ce să aleagă din nume­roasele situații care se perin­dă pe ecran. Aceasta, deoarece regizorul Rolf Römer a avut ambiția să concentreze în­tr-un spațiu filmic fatalmente limitat mult prea multe moti­ve și teme, cu dorința de cuprinde totul. Dar, optînd in­a suficient de clar pentru anume priorități, dispersînd narațiu­nea pe planuri uneori atît de deosebite între ele nicit n-au nici o legătură, chiar diluind pe alocuri povestirea, regizo­rul eludează vrind, nevrind, ceea ce putea fi cu­ adevărat dramatic în film. Prin aceasta, drama personajelor sale, atîta cită este, se transformă intr-o dramă a ambițiilor regizorale in bună parte ratate. Fără îndoială, regizorul se servește de o echipă de actori omogenă, între care pe primul plan se situează Annekatrin Bürger, actriță sensibilă, care știe să-și transforme chipul cu un uimitor talent, subliniind trăirile acute ale personajului pe c­are-l întruchipează. De a­­semenea, este de reținut o bu­nă imagine — semnată de Pe­ter Krause — lucrată intr-o manieră de cineverité auten­tic. Poate că printre scăderile filmului, pe lângă cele pe ca­re le-am amintit, se numără și vizibila influență beloucheană. Regizorul francez, care și-a construit o manieră originală de a înfățișa viața pe ecran, reușește să stimuleze treptat, treptat, o adevărată școală filmului de fapt real. Din pă­­­cate, curentul pe care l-a pro­vocat are și repercusiuni ne­gative asupra unor școli na­ționale de film. Anume, este vorba de tendința unor regi­zori mai tineri de a împrumu­ta de la el numai ceea ce re­prezintă aspectul de supra­față, tehnica, acel zoom care l-a făcut pe Lelouch celebru, fără a mai încerca să o apli­ce unui conținut de idei pro­priu, original. „Hei, tu!“ se resimte evident de influența filmelor lui Lelouch, și păcat deoarece menținîndu-se e intr-un plan strict formal, Rolf Römer uită că mai tre­buie să și argumenteze soliditatea manierei pe care o adoptă. Oricum, cu toate aceste scă­deri, filmul poate reține aten­ția și merită să fie văzut pen­tru acele citeva idei bune, ge­neroase pentru care pledează. GEORGE LADIMA Cronica filmului „Hei, tu!“ drama ambițiilor regizorale Decada cărții românești . Librăriile din județ cu­nosc în aceste zile un aflux sporit de cumpărători. Faptul este limpede exprimat in ci­fre. Intr-o singură zi au fost vîndute 1 255 de volume in va­loare de 12 750 lei, majoritatea titlurilor fiind din literatura ro­mână contemporană. Numai la Librăria „Ion Creangă" din Caransebeș s-au vîndut 600 de volume în valoare de 3­763 lei.­­ La Librăria „Eftimie Mur­­gu" din Reșița, publicul citi­tor s-a intilnit cu prof. Eugen Remus Blăjan, secretar rar al Editurii „Eminescu" gene­din București. El a vorbit despre activitatea de perspectivă a e­­diturii și planul de apariții pe anul 1971, făcînd și un sondaj asupra cerințelor de carte be­letristică românească. 1 VASILE MUNTEANU -1 Ocna de Fier. Ca urmare a­­ contestației făcute de dv., Ju­­­decătoria din Reșița a anulat­­ hotărirea prin care erați amen­­­dat cu 250 lei, caz relatat in­­ coloanele ziarului nostru nr.­­ 1791.­­ VASILE HORNOIU — Ca­­­ransebeș. Organele județene de­­ resort au întreprins de curind­e măsuri energice pentru o im­­­bunătățire substanțială a apro­­­vizionării populației de la o­rașe și sate. Problemele de­­ suprastocare a unor mărfuri au mai fost criticate in ziarul nostru, așa după cum proba­bil ați remarcat și dv. Desi­gur, și noi găsim nefiresc fap­tul că unii cetățeni stochează unele mărfuri, cu­ toate că a­­cestea se vor găsi in­suficien­tă măsură pe tot parcursul ier­nii. IOSIF CREȚU — Ciclova Montană. La Oravița,­ ca de altfel și in alte localități ale județului, s-au realizat in a­­cest an numeroase și impor­tante lucrări edilitar-gospodă­­rești. Se înțelege că mai sunt multe de făcut, nefiind posibil ca toate problemele de acest fel pe care le ridică viața lo­calităților să fie rezolvate in citeva luni. Comitetul execu­tiv al Consiliului popular al orașului Oravița ne informea­ză că pe agenda sa de lucru viitoare figurează și obiecti­vele la care vă referiți la scri­soarea trimisă redacției. UN GRUP DE CETĂȚENI­­ — Reșița. Ca urmare a sesi­­­­zării redacției, Serviciul de­­ gospodării comunale al­ Con­­­­siliului­ ț popular al municipiului­­ Reșița ne face cunoscut că pe­­ strada Tirnovei s-au executat­­ nu de mult lucrări de canali­­­­zare și că nu există sesizări din , care să rezulte că ele nu ar fi de calitate corespunzătoare.­­ Cu­ privește trotuarele, din lip­­­­să de materiale acestea nu au­­ fost realizate in întregime, dar­­ lucrările urmează a fi termi­­­­nate chiar in cursul acestui an.­­ D. S. Socolari. Am pri­­­mit și alte sesizări de natura ,a celor făcute de dv., acestea­­ fiind aduse la cunoștința Ex­­­­ploatării­­ electroenergetice a­­­ județului Caraș-Severin pentru­­ luarea de măsuri i FlAMURA—1.877 GOSPODARI ȘI RISIPITORI (Urmare din pag. 1) și șeful serviciului de aproviziona­re al întreprinderii. — Aminteaț­ că s-a întărit spiritul de bun gospodar. Exem­plele oferite atestă concluzia. Totuși, cum se explică risipa de pe unele loturi ? — Neajunsurile pot fi grupate pe două cauze: modul de organi­zare a depozitelor și manipularea materialelor. Cele mai frecvente deficiențe le-am Intilnit la puncte­le de lucru ale șantierelor din Moldova Nouă și Băile Herculane. — Care sunt principalele ca­rențe ? Iată cum se pot irosi banii. Fie­care dală înseamnă o pierdere de 100 de lei­ — întîi depozitele celor două unități amintite, deși insuficiente ca spațiu, nu sînt nici corespunză­tor amenajate, lipsesc mijloacele de mecanizare a încărcării și des­cărcării. în al doilea rând, unele materiale — ca vata minerală, bi­tum, cărămizi — sunt neglijent de­pozitate, fiind supuse degradării. La Băile Herculane, bunăoară, că­rămizile se descarcă prin bascu­lare.­­ Cele relatate și imaginile ce însoțesc aceste rînduri sînt destul de convingătoare pentru a determina comitetul de di­recție să-și concentreze atenția spre soluționarea problemei lor. Ce considerați că trebuie în­treprins în acest sens și dacă se poate stabili și prioritatea acțiunilor ? — Înainte de a răspunde, doresc să arăt că in urma analizei noas­tre s-a stabilit un program concret de lucru, cu responsabilități și ter­mene, în așa fel ca pînă la 1 ia­nuarie cel tîrziu deficiențele a­­mintite să fie lichidate. — Făcînd publice unele mă­suri nu facem decît să stimu­lăm aplicarea lor operativă, în­­trucît întregul colectiv va pu­tea urmări modul în care se respectă termenele preconizate. — Pentru depozitarea corespun­zătoare a unor materiale s-au pre­conizat măsuri imediate pentru protejarea vatei minerale, a bitu­mului, amenajarea drumurilor de acces precum și închiderea spa­țiilor de depozitare. Toate au ca termen întîi decembrie. Pînă la fi­nele primei decade a lunii viitoare inginerul șef va urmări montarea la poligonul de prefabricate a pa­tru silozuri pentru ciment, pune­rea in operă a geamurilor existen­te pe șantiere și în special la spi­talul din Caransebeș. De aseme­nea, luna viitoare vor trebui cla­rificate problemele legate de eva­cuarea, stivuirea și recondiționa­­rea schelei metalice din zona spi­talului Caransebeș, de recuperarea tuturor dalelor din drumurile de șantier. Controlul făcut relevă, deci, preocuparea unor colective pentru înlăturarea dezordinii. De fapt, așa cum remarca interlocutorul, numă­rul gospodarilor a crescut, în con­trast cu aceste aprecieri sunt si­tuațiile întâlnite la Moldova, Băile Herculane, Caransebeș. E timpul să-i învățăm pe constructori să chibzuiască, iar dacă nu au tra­gere de inimă să-i obișnuim, obli­­gindu-i să suporte daunele. După ce lași parchetul sub cerul liber să te mai miri că e umed și se umflă Privind acest morman de cărămizi nici nu poți privirea să nu-ți întorci Problemele omului, ale formării și dezvoltării sale într-o societate fără exploatare și asuprire au stat in atentia clasicilor marxism­­leninismului. Economia „dirijată in întreaga societate ” arată En­gels în Principiile comunismului — presupune existența unor oameni cu aptitudini omnilateral (multila­teral — n. n.) dezvoltate, oa­meni in stare să aibă o privire de ansamblu asupra întregului sistem de producție... Educația va da posibilitatea tinerilor de a cu­noaște rapid întregul sistem de producție, astfel incit să fie in stare să treacă succesiv de la o ramură de producție la alta, după cum o vor cere necesitățile socie­tății sau propriile lor înclinații. Ea va înlătura deci caracterul u­­nilateral pe care actuala diviziu­ne a muncii îl imprimă fiecărui individ. în felul acesta, societatea organizată pe baze comuniste va da prilej membrilor ei să aplice omnilateral aptitudinile lor omni­­lateral dezvoltate". Pregătirea omului pentru muncă este privită aici intr-un context mai larg și anume, că este nevoie de înlăturarea orinduirii pe exploatarea omului de baza pe om și făurirea orinduirii în către care fiecare cetățean să se poată pre­găti astfel vicit să se integreze cit mai bine în colectivele de mun­că, pentru a produce valori mate­riale și spirituale. Procesul edu­cației este privit ca un tot uni­tar care contribuie la formarea o­­mului nou, capabil să-și îndepli­nească în cele mai bune condiții profesia aleasă și, in același timp, să fie pregătit pentru a participa la „dirijarea pe bază de plan" a societății. Scopul educației este deci pregătirea pentru muncă a fiecărui om, pregătirea pentru a desfășura o activitate laborioasă în cadrul colectivităților socialis­te. Acest proces trebuie să încea­pă încă din fragedă copilărie să continuie apoi toată viața. So­ci­rietatea socialistă este menită să creeze condițiile materiale și spi­rituale pentru educarea tinerei ge­nerații din instituții de stat și pe cheltuiala statului a tuturor co­piilor", în acest proces este nece­sară îmbinarea educației cu mun­ca in producție. Pe fondul realităților socialiste munca­­ primește noi valente, ea devine o chestiune de onoare, o dimensiune a esenței și existenței omului liber și stăpîn pe desti­nele sale. Tocmai de aceea găsim dese referiri ale lui Engels cu pri­vire­ la rolul muncii in­formarea și dezvoltarea omului. „Munca— arată Engels — este izvorul ori­cărei avuții, spun economiștii. Ea este intr-adevăr acest izvor îm­preună cu natura, care îi furni­zează materialul pe care­­l tran­sformă în avuție. Dar" munca este infinit mai mult decit atît. Ea este prima condiție de bază a întregii vieți omenești și anume în ase­menea grad, incit, intr-un sens a­­numit, trebuie să spunem că mun­ca l-a creat pe om însuși ". Pregătirea pentru muncă în concepția lui Engels se împletește strîns cu educația intelectuală, fiț­ică, politehnică, morală, esteti­că și politică. Formarea omului societății socialiste prin procesul instructiv-educativ are consecințe pozitive asupra înlăturării deose­birilor esențiale dintre munca fi­zică și cea intelectuală, dintre sat și oraș. Acest lucru nu înseamnă că în socialism se pregătește un om „fețe-totum", ci un om care să devină un bun specialist în profe­siunea sa, dar căruia să nu-i fie străine principiile de bază și ale altor profesii înrudite. De aseme­nea, personalității umane în socia­lism și sunt necesare cunoștințe din domeniul științei, al culturii, al artei și politicii. Formarea u­­nor convingeri politice pe baza filozofiei marxiste, contribuie la dezvoltarea spiritului de respon­sabilitate socială și personală, a­­jută la înțelegerea sarcinilor care stau în fața poporului, mobilizea­ză pe fiecare la îndeplinirea lor. F. Engels ne arată prin Însăși formarea sa ce înseamnă un om multilateral. Pregătirea sa include domenii foarte variate cum ar fi cunoștințe de economie, istorie, antropologie, filozofie, matemati­că, chimie, fizică, artă militară, li­teratură, artă etc. Stăpinea ia perfecție principalele limbi euro­pene, greaca și latina. După cum este cunoscut, Engels pentru a cu­noaște mai bine realitățile din România a început să invete lim­ba română. La toate acestea se a­daugă cunoașterea mișcării mun­citorești, a strategiei și tacticii re­voluționare, participarea sa activă la mișcările revoluționare ale clasei muncitoare, îndrumarea împreună cu Marx a primilor pași spre constituirea de partide poli­tice ale clasei muncitoare etc. Cauza socialismului pentru care au militat Marx și Engels a trium­fat pe solul României prin lupta dusă de clasa muncitoare împre­ună cu aliații săi sub conducerea Partidului Comunist Român. Vic­toriile purtate in domeniul eco­nomic, politic si social sunt o mărturie a vitalității harnicului popor român sub conducerea partidului. O dată cu aceste vic­torii s-au plămădit și oamenii che­mat­ să făurească noi împliniri cerute de actuala etapă a socie­tății socialiste multilateral dezvol­tate. în actuala etapă, are loc un amplu proces de omogenizare so­cială, generat de transformările care au loc la orașe și sate, de creșterea­­ solicitărilor intelectua­le în cadrul activității practice. Cerințele impuse de progresul științific și tehnic contemporan pentru pregătirea cât mai comple­tă a omului își găsesc expresia în măsurile luate de partid Si de stat, pentru perfecționarea conti­nuă a întregului învățămînt. Socialismul prin natura sa con­stituie mediul fertil pentru for­marea și afirmarea multilaterală a personalității umane. Avem în ve­­dere atitudinea nouă față de muncă, față de pregătirea profe­sională, participarea activă la transpunerea in viată a politicii partidului și statului, activitatea social-obștească, comportamentul in societate, familie, loc de mun­că etc. îndeplinirea sarcinilor si a îndatoririlor solicită din partea fiecăruia corectitudine, principia­litate, disciplină, curaj și un înalt simț de responsabilitate atît so­cială cit și personală. Se creează o coeziune armonioasă intre per­sonalitate și colectivitate. In co­lectivitățile socialiste se dezvoltă­­ hotărirea de a munci mai se înlătură lipsurile pe baza bine­­cri­ticii si a autocriticii, omul înțele­ge tot mai bine sensul și menirea sa in viată. „Numai în cadrul co­­lectivitații — arată K. Marx și F. Engels în ideologia germană — individul capătă mijloacele care ii dau posibilitatea unei dezvol­tări multilaterale a aptitudinilor sale: prin urmare, numai în ca­drul colectivității devine posibilă liber­tatea personală". Un rol im­­portant îi revine opiniei publice care este chemată să stimuleze inițiativele creatoare și să comba­­tă acele mentalități înapoiate ca­re frînează mersul nostru înainte. Formarea și dezvoltarea omu­lui „total", multilateral dezvoltat se desăvirșeste intr-un proces continuu: „în concepția noastră— arată tovarășul Nicolae Ceaușescu — educația socialistă, conștiința socialistă implică atît cunoașterea temeinică a ceea ce este valoros in domeniul culturii, științei si tehnicii contemporane, stăpînirea deplină a profesiunii, cit și însuși­rea concepției filozofice despre lume și societate a partidului nos­tru — materialismul dialectic și istoric — formarea unei atitudini cetățenești înaintate. Acestor ce­rințe fundamentale, care se diționează și se influențează con­re­ciproc, trebuie să le răspundă as­tăzi — în condițiile moderne — întreaga muncă de educație des­fășurată de partidul și statul nos­tru". Numai socialismul realizea­ză asemenea condiții ca omul st­ăpîn al mijloacelor de produc­ție, făuritor al tuturor valorilor materiale și spirituale, să fie in­­tr-adevăr în centrul atenției, să aibă rolul principal în societate, să se bucure și să beneficieze ne­strijenit de drepturile și aile adevăratei democrații libertă­socia­liste — premisa fundamentală a înfloririi depline a personalității umane. Sensul educației noastre socialiste este de a face pe oa­meni capabili ca de la înălțimea cunoștințelor științifice, filozofi­ce, politice și a civilizației epo­­cii noastre să devină făuritorii su­verani ai propriei lor organizări sociale și adevărați stăpîni ai na­turii și ai lor înșiși. Desigur, școala jea­fla un rol deosebit, în formarea unor oa­meni întregi, care să promoveze în toate situațiile cinstea și co­rectitudinea, spiritul de gentă, devotamentul pentru intransf­orin­­duirea socialistă. „Școala, între­gul corp profesoral — spunea se­cretarul general al partidului nos­tru — trebuie să folosească mai bine largile posibilități de dispune pentru formarea etică care și civică a tinerei generații pentru a sădi în conștiința acesteia res­pectul față de muncă, dragostea față de patrie, internaționalismul socialist, devotamentul față de cauza socialismului și comunis­­mului, principiile dreptății și e­­chității sociale, normele unei com­portări înaintate în viață". Aniversarea a 150 de ani de la nașterea lui F. Engels găsește po­porul nostru angrenat, în înde­plinirea și depășirea sarcinilor ul­timului cincinal și în pregătirea premiselor pentru intrarea opti­mă în viitorul cincinal. Programul trasat de cel de al X-lea Congres al partidului cuprinde într-un singur tot sarcinile sociale, perfecționarea economice și continuă a conducerii vieții social-politice $î în același timp, cuprinde sarcini complexe pentru formarea și edu­carea oamenilor chemați să trans­pună în viață, politica­­ partidului și guvernului.științifică FRIEDRICH ENGELS despre educație lector univ. dr. PETRE MIHALACHE lector univ. MARIA TUDOSE

Next